Corlăţean, despre proiectul autonomiei Ţinutului Secuiesc: „E absolut inacceptabil”

Prezent joi după-amiază la cea de-a XII-a ediţie a Universităţii de Vară pentru Românii de Pretutindeni de la Izvoru Mureşului – unde a vorbit la dezbaterea cu tema ”Autonomia pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc – formă actualizată a experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare” – ministrul de Externe Titus Corlăţean a calificat drept ”absolut inacceptabil” proiectul autonomiei teritorial-etnice a acestei zone din mijlocul României, elaborat de UDMR şi PCM şi care urmează să fie supus în curând dezbaterii publice.
”Această temă, care este o temă artificială, a aşa-numitei autonomii a Ţinutului Secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităţilor administrative şi din punctul de vedere al declaraţiilor pe care decidenţi politici ungari le fac fie în Ungaria, fie în România. Eu le sugerez să recitească tratatul politic bilateral, articolul  15 şi anexa tratatului, pentru că este necesară respectarea a ceea ce am convenit de comun acord şi care pe scurt spune că în relaţia bilaterală nu acceptăm drepturi colective şi autonomii pe criterii etnice”, a spus ministrul de Externe.

În opinia lui Corlăţean, propaganda autonomistă sistematică  a liderilor politici budapestani, desfăşurată chiar în România, poate fi interpretată drept ”o violare, o contestare a acestui tratat”: ”E o obligaţie asumată de Ungaria,  este un tratat ratificat, obligatoriu, şi fiecare declaraţie a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective şi la autonomii teritoriale pe criteriu etnic aici, în România, formulate nu o dată chiar aici, pe teritoriul românesc înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilităţii tratatului politic bilateral dintre România şi Ungaria, chestiune foarte gravă, sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui tratat. ”

Chestionat de ziarul Gândul cu privire la includerea în amintitul proiect de lege pentru autonomia teritorial-etnică a aşa-zisului Ţinut Secuiesc a unor prevederi referitoare la strămutarea celor ce nu sunt de acord cu autonomia, ministrul a adăugat: ”Eu nu am văzut un proiect scris, finalizat, prezentat, care să vizeze autonomia teritorială pe criterii etnice, îl aştept cu mare interes pentru a vedea care sunt ideile de acolo. Dar chestiuni care vizează strămutări de persoane, lucruri care vizează obligarea unor cetăţeni români, în speţă de etnie română, absolut că nu sunt de acord cu anumite aşa-zise reglementări să plece, sunt chestiuni absolut inacceptabile, acest lucru nici măcar nu ar trebui discutat, nu ar trebui să apară nici ca idee. Astfel de chestiuni care pot fi şi sunt rezultatul unor idei extremiste nu au ce căuta într-o societate democratică.”

”Cetăţenii care aparţin minorităţilor trebuie să ştie să respecte şi drepturile celorlalţi, precum şi că integritatea, unitatea teritorială şi suveranitatea statului pe teritoriul căruia trăiesc sunt principii sacrosancte. Iar ceea ce nu este acceptabil potrivit Constituţiei României, vă spun de pe acum că nu poate fi susţinut!”, a concluzionat apoi Titus Corlăţean.

MAE ungar: Problematica autonomiei nu încalcă Tratatul de bază româno-ungar

Problematica acordării autonomiei nu încalcă Tratatul de bază româno-ungar, în contextul în care documentul stipulează că situaţia minorităţilor etnice este o chestiune bilaterală, afirmă Anna Nagy, purtătorul de cuvânt al Ministerului ungar de Externe.

Anna Nagy a făcut aceste declaraţii ca reacţie la afirmaţiile făcute de ministrul român de Externe, Titus Corlăţean.

“Ungaria a arătat foarte clar că situaţia minorităţii maghiare din România nu reprezintă o afacere internă a României, iar fostul ministru de Externe Janos Martonyi a reiterat acest lucru cu ocazia vizitei la Bucureşti efectuate în martie anul trecut”, a subliniat Anna Nagy.

“În privinţa autonomiei, Guvernul României riscă să declanşeze dispute cu propriii cetăţeni mai degrabă decât cu Ungaria, dat fiind că este vorba de un efort făcut în principal de cetăţeni români de etnie maghiară”, a adăugat oficialul ungar.

“Totuşi, istoria arată că autonomia nu poate fi obţinută fără susţinerea statului-mamă”, continuă Anna Nagy, precizând că “iniţiativele Ungariei nu vizează obţinerea autonomiei teritoriale”. “Acest lucru este adesea interpretat greşit de partea română”, insistă oficialul ungar.

Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că afirmaţiile liderilor politici din Ungaria care îndeamnă la autonomii pe criterii etnice pun sub semnul întrebării valabilitatea Tratatului politic dintre România şi Ungaria, putând însemna chiar o încălcare a acestuia. “Fiecare declaraţie a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective şi la autonomii teritoriale pe criteriul etnic aici, în România, formulate nu o dată pe teritoriul românesc, înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilităţii Tratatului politic bilateral dintre România şi Ungaria, chestiune foarte gravă sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui Tratat”, a declarat, joi, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului, ministrul de Externe, Titus Corlăţean.

Corlăţean le-a sugerat oficialilor din Ungaria să recitească Tratatul politic de bază şi să respecte angajamentul internaţional asumat “solemn” de statul ungar, afirmând că regula stabilită în plan internaţional prin tratate, prin normele juridice obligatorii, este că statul pe teritoriul căruia trăiesc minorităţile este singurul care are dreptul şi obligaţia de a gestiona situaţia de pe teritoriul său şi de a adopta măsuri care să asigure prezervarea identităţii minorităţilor, sarcină de care statul român “s-a achitat cu brio”, devenind un model în Uniunea Europeană. “Această temă, care este o temă artificială, a aşa-numitei autonomii a Ţinutului Secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităţilor administrative şi din punctul de vedere al declaraţiilor pe care decidenţii politici ungari le fac fie în Ungaria, fie în România. Articolul 15 şi anexa Tratatului asupra căruia am convenit de comun acord spune, pe scurt, că în relaţia bilaterală nu acceptăm drepturi colective şi autonomii pe criterii etnice”, a precizat ministrul de Externe.

Referindu-se la declaraţiile premierului Orban Viktor, la Universtatea Tusvanyos, potrivit cărora statul ungar şi autorităţile acestuia au dat dovadă de respect în relaţiile româno-ungare, în timp ce partenerul român nu, Titus Corlăţean a menţionat că respectul se manifestă, în primul rând, prin menţinerea fundamentului juridic şi politic, stabilit prin Tratatul bilateral dintre România şi Ungaria din 1996.