laurentiu_streza1Iata ce putem citi in articolul ASTRA a re/devenit pentru două ore „Templu”:

Cu sprijinul directorului dr. Silviu Borş, în Salonul Festiv al Palatului Bibliotecii ASTRA (n.n. acolo unde în anul 1861 se constituia Asociaţiunea transilvană de tip academic european), în prezenţa unui public avizat, a fost lansat volumul „Scriitori diplomaţi români-francmasoni din secolul al XIX-lea”. În spaţiul unde se juca primului teatru românesc din Transilvania (cu piesa lui V. Alecsandri – Fântâna Blanduziei), autorul cercetării elansate/avântate ( Adrian Petre Popescu, jurnalist  şi artist plastic, beneficiarul bursei „Frederic Storck” şi a distincţiei „Melvin Jonse Felloow”) a avut parte de un cadru spiritual cultural special. Au comentat acest studiu aplicat şapte personalităţi avizate. Am mai asistat la şapte intervenţii muzicale (susţinute -la ghitară, vioară, pian, nai şi acordeon- de următorii elevii de la Liceul de Artă: Croitoru Andrei, Murdăşan Raul, Miclăuş Carina, Precup Radu, Melinte David, Căpruci Narcisa, Limbăşan Marinela, Dinescu Radu şi Cocoşel Daniel).
Secolul al XIX-lea
Volumul a fost disecat de: prof.univ.dr. Gheorghe Manolache (director al Centrului de Cercetări Filologice şi Interculturale/ULBS); prof.univ.dr. Sabin Adrian Luca, (directorul Muzeul Naţional Brukenthal, editorul  „Acta Terrae Septemcastrensis”); prof.univ. d. dr. H.C. Dan Popescu (editorul „Revistei Economice” – redactor onorific al „Revistei Transilvania”);[…]. Autorul a primit felicitări şi încurajări din partea: IPS prof.univ.dr. Laurenţiu Streza Mitropolitul Ardealului; ing. Creţu Mircea (subprefectul de Sibiu);  prof. univ. dr. ing. Ioan Bondrea (rectorul ULBS); prof.univ. dr. H.C. Dumitru Ciocoi-Pop, (co-directorul Institutului Confucius ULBS, pas president Rotary); d. dr. Paul Jurgen Porr (preşedintele FDGR); dr. ing. Gigi Dănuţ Feţenu, (preşedintele Oscar Club Sibiu-Lodge), prof.dr. Beniamino Faoro (president for UCEE Bruxelles), Guvenator Pia Gattermayer (Distretto Lions 108L) etc.. Autorul a oferit gratuit  tirajul cărţii, marcând astfel „Lăsarea Secului înainte de Postul Crăciunului”. Reeditarea volumului se impune, mai ales că autorul deţine valorase documente de arhivă.
Note critice
„Avem parte de o abordare istoriografică, culturologică, sociologică, centrată tematist, în (re)vederea fenomenului cultural românesc de secol nouăsprezece. Relevanţa creativ-ştiinţifică a acestui volum este garantată de gradul vizibil de originalitate, inovativitate teoretică şi creativitate. Didactic, scopul cărţii rezidă din intenţia de a recapitula, a reciti şi a reinterpreta fenomenul literar românesc, în contextul mai larg al intersecţiei dintre istoriografie literară şi culturologie. Redirecţionarea registrului de interes mistic şi hermeneutic este orientat spre istoricul spaţiului cultural românesc. Este în joc un exerciţiu de admiraţie şi de necesară decopertare a imaginarului colectiv prin care sunt evidenţiate efectele hibridizării cultural-francmasonice (preponderent literare) în beneficiul operei şi al autorului, aşa cum se află aceştia cartografiaţi într-o posibilă hartă cultural-istorică a secolului al XIX-lea” – prof.univ.dr Gh. Manolache ULBS; „Discipolul profesorului univ.dr. Gheorghe Manolache, prezintă rodul unei cercetări doctorale care tratează subiecte multidisciplinare şi/sau interdisciplinare, cu un grad vizibil de originalitate, inovativitate teoretică şi creativitate. Autorul a orientat unghiul analizei dinspre „gnoza aurului hermeneutic ca simbol al literei G-” spre repere şi/sau raporturi cu scriitori români din secolul al XIX-lea cu Masoneria. Autorul evidenţiază legăturile operei creatorilor români cu simbolurile de bază, cu structura şi filosofia masonică.

| saccsiv