Elitele si “jocul de glezne”

– Domnule profesor, in momentele de rascruce ale istoriei noastre nationale, elitele au iesit la rampa avand un cuvant greu de spus cu privire la derularea ulterioara a evenimentelor sociale si politice. Unde ne sunt astazi adevaratii oameni de stiinta si cultura?

– Din cate stiu, avem elite in toate domeniile, dar nu sunt sprijinite de catre autoritatile statului. In aria umanistica ele sunt impartite in trei. Unii, nu multi, considera politica guvernamentala ca fiind foarte benefica si o lauda de cate ori au ocazia. Majoritatea insa prefera sa nu spuna nimic. Exista si o a treia categorie care a ales sa spuna lucrurilor pe nume si sa dea in vileag trista realitate cu care ne confruntam. De ce se abtin cei mai multi? Ar fi bine sa-i intrebam!

Astazi nu mai poti fi impiedicat sa vorbesti decat daca ti-e frica sau daca esti santajabil. Si nu e bine, deoarece suntem intr-un moment de rascruce. Ne paste destramarea teritoriala. Inca din secolul al nouasprezecelea si pana la Unirea cea Mare, in toate provinciile romanesti, elitele au format opinia publica si au ajuns la un rezultat bun, indiferent de ,,haraielile” dintre oameni sau partide. Fara aceste elite, nu am fi ajuns nici la Unirea Principatelor nici la Romania Mare. Acum traim momente la fel de tensionate ca atunci, iar elitele noastre ar trebui sa se pronunte fara a mai face ,,joc de glezne”.

Modelul sovietic

– Un subiect deosebit de controversat, introdus cu o graba suspecta pe agenda de lucru a coalitiei de guvernamant, tine de ceva vreme capul de afis al agendei politice. Reorganizarea administrativ –teritoriala. Dumneavoastra ati trait si vremurile plaselor, ale raioanelor, regiunilor sau judetelor. Este necesara acum o asemenea aventura? Se justifica in vreun fel acest proiect, daca putem vorbi de vreun proiect in afara de o harta transata in felii frumos colorate?

– Organizarea teritoriala care a reiesit din intreaga noastra istorie este judetul si corespondentul sau din Transilvania, comitatul. A desfiinta judetele inseamna a ne desfiinta istoria. De fapt vad ca asta se si urmareste. Scoaterea istoriei romanilor din constiinta individuala, dar si din cea colectiva. Pentru stergerea de pe harta a judetelor s-au invocat nevoia de accesare a fondurilor europene, o micsorare a cheltuielilor cu aparatul administrativ dar si faptul ca judetele ar fi fost o gaselnita comunista. La o examinare mai atenta nu rezista nici un argument. De ce? Accesarea fondurilor europene nu depinde nici de configuratia regiunilor, nici de desfiintarea judetelor. In al doilea rand, cheltuielile nu s-ar micsora, ci dimpotriva ar creste prin schimbarea tuturor siglelor, actelor, traseelor de rezolvare a doleantelor cetatenilor, un aparat mai stufos la nivel regional si o concentrare a fondurilor spre ,, baronii regionali”. Este de asemenea absurd sa te gandesti ca o regiune ar putea prelua la nivel administrativ functiile a sase judete chiar si cu un aparat supradimensionat. Pana si comunistii au format raioanele, adica judete mai mici, in numar de 177, pe care le-au grupat in 28 de regiuni. Si sa nu uitam ca fiecare raion avea administrare proprie. Macar totul avea o logica…

Si in fine, cum ca judetele ar fi fost trasate sub regimul comunist, este cea mai mare gogorita. Ele au fost reinfiintate in 1968, reluandu-se traditia de baza a dezvoltarii Romaniei. In Moldova si Muntenia, judetele dateaza de la sfarsit de secol paisprezece, iar in Transilvania avem comitate inca din secolul treisprezece. Este o poveste care tine de insasi esenta istoriei noastre, nu e inventia vreunui domnitor. Sunt teritorii administrative generate de jos in sus, in functie de necesitatile oamenilor de rand si de aceea au legitimitate.

Din contra, raioanele si regiunile au fost trasate dupa model sovietic si inscrise in constitutia din 1952. Adica, intr-o alta versiune, cei care vor sa desfiinteze judetele e posibil sa aiba in constiinta lor modelul sovietic.

Eu cu cine votez ?

– Daca motivele reorganizarii nu rezista la o analiza mai atenta, care ar fi adevaratul substrat al acestui demers ?

– Cred ca totul tine de politica interna si mai precis de interesele partidului de guvernamant si ale coalitiei din care face parte. Ma bazez pe declaratiile oficialilor care spun ca reorganizarea este legata si de comasarea alegerilor generale cu cele locale. Sa facem un exercitiu de imaginatie. Ii servesc cetateanului un tort cu trei nivele. Ii desfiintez judetul ca punct de reper. Apoi il indemn sa voteze liderul local pe care il cunoaste. Urmeaza nivelul trei, adica alegerile generale si amestecarea imaginii liderului local cu cea a senatorului sau deputatului venit de nicaieri si sprijinit de la centru, astfel incat in mintea alegatorului sa fie o brambureala completa.

Asadar, sub umbrela unei sigle se aleg primari si parlamentari, nestiind pe cine mai reprezinta acestia daca tot dispare reprezentarea teritoriului de baza, judetul. ,, Tortul ” se condimenteaza si cu adaosul de pungi cu zahar, ulei si faina ca mita electorala, plus turismul electoral oficial ingaduit, iar la nevoie si ajustarea rezultatelor cu votul prin corespondenta, care prin preconizatul milion de votanti virtuali poate schimba radical rezultatele reale. Succesul ar fi garantat.

Ungurii, “soparlele” si modelul Kosovo

– Cum credeti ca isi face UDMR jocul politic si care-i este rolul in aceasta poveste a reorganizarii teritoriale ?

– Relatiile intre romani si unguri in Transilvania se bazeaza pe niste realitati istorice care incep cu o mie de ani in urma si care sunt clare, nu mai este cazul sa le reamintim. UDMR isi urmareste interesele cu consecventa si cu dibacie. Personal, sunt de acord cu reprezentarea minoritatilor in structurile de conducere, insa cu exceptia celor nationale. Cat timp ne oprim la acest nivel este in regula. Daca scopul este sa cream entitati autonome in cadrul teritoriului romanesc sub orice forma, de grup, teritoriale, culturale, nu mai avem ce discuta. Dialogul se intrerupe, deoarece o repetare a modelului Kosovo in Romania este de neconceput pentru mine. Sigur, sunt tentative de acest gen prin introducerea legii minoritatilor si a statutului acestora, exista chiar o presiune deosebita pentru adoptarea lor.

Daca vreun guvern din Romania isi asuma o asemenea raspundere, el distruge practic unitatea teritoriala si sensul istoriei noastre de atatea veacuri. Vor distrugerea identitatii romanesti ? S-o spuna atunci clar si raspicat ! Sa nu mai umble cu ,, soparle” si cu formulari mai mult sau mai putin ascunse !

Pentru mine e absolut inexplicabila si atitudinea senatului Romaniei, de fapt a majoritatii oficiale din senat care in 2010 a adoptat prin aprobare tacita, auzi expresie, cred ca asa ceva nu mai exista in toata lumea asta civilizata, o propunere de regionalizare care impartea Transilvania in doua felii, adica regiuni, din care cea de nord-vest exact pe traseul Diktatului de la Viena. Te intrebi daca onor’ senatorii care au acceptat asa ceva erau in deplinatatea facultatilor mintale. Cand te joci cu harta Romaniei, nu ai nici un fel de scuza. Din nestiinta sau din interese meschine de partid, te expui la niste lucruri pe care nu le mai poti controla.

Dictatura

– Daca totusi, reorganizarea in doisprezece sau paisprezece, sau cine stie cate regiuni se va realiza in urmatoarea perioada, la ce ne putem astepta din punct de vedere social, politic si administrativ?

– E foarte simplu. Ne asteapta o dictatura administrativa care o va dubla si o va intari pe cea politica. Deciziile la nivel local vor fi diminuate si uneori chiar anihilate. Cetateanului ii va ramane in conditiile ce le-am expus ceva mai devreme doar sa-si ,, aleaga” primarul. Vom avea o configuratie a tarii care nu corespunde nici istoric si nici conform cu vointa alegatorilor. Sa ne mai lase cu accesarea fondurilor europene, caci nu au ele nici o legatura cu marimea unitatilor teritoriale, fie ele judete sau regiuni.

Interviu realizat de Matei Barbatei, publicat in https://www.cotidianul.ro/