În seara aceasta(25 iulie 2011), Înaltpreasfintitul Serafim, Mitropolit de Pireu, a slujit Vecernia Mare cu Litie in biserica „Sfanta Paraschevi” – Kalipoleos din Pireu, enorie ce-si serbeaza hramul.

În cuvantul de invatatura, Înaltpreasfintia Sa a vorbit despre Sfanta Mucenita Paraschevi si despre unicitatea sfinteniei, care se poate dobandi doar in Ortodoxie, demolandu-i pe asa-numitii „sfinti” ai religiilor orientale si ai Occidentului eretic, cu referire precisa la beatificarea papei Ioan Paul al II-lea si a cardinalului Aloijius Stepinatz, casapul moral a 800 000 de ortodocsil sarbi. Mai exact a spus:

„…Desigur, Biserica noastra Ortodoxa, care constituie „stalpul si intarirea Adevarului” nu accepta asa-numitele sanctificari (canonizari) ale oamenilor inselati, pentru ca in spatiul si in timpul terestru exista erezii si para-sinagogi si abateri si inventii sau facaturi omenesti, care in mod mincinos, fals si oportunist incearca sa demonstreze -chipurile – o dimensiune launtrica de adevar si trec la sanctificari – asa cum zic ei – ale unor persoane care sunt cunoscute pentru nedreptati ingrozitoare impotriva naturii umane, dar si impotriva Bisericii lui Hristos. Aceste lucruri, deci, Biserica nu le accepta, pentru ca nu le accepta Dumnezeu; pentru ca stiti ca sfintenia este participare la si impartasire din adevarata viata a lui Dumnezeu.

Îmi povestea un om de-al nostru, parintele Arhimandrit Konstantinos, care slujeste Biserica in Mitropolia misionara din Hong Kong, sub fratele sau, Mitropolitul Nektarios, ca pe cand vizita tara idolatra a indienilor, in care credinta crestina este interzisa – deci cand vizita in tinuta de mirean, pentru a vedea comunitatea crestinilor ortodocsi de acolo – asa-numitii „sfinti ai hinduismului”, faimosii guru, care se lauda acolo posedati de demoni, pentru ca aceste traditii religioase, care nu comunica cu adevaratul Dumnezeu, comunica cu demonii, acesti oameni deci, care sunt considerati sfinti in aceasta tara, imediat ce l-au vazut pe clericul ortodox, fiind informati de demonul din ei ca este vorba despre un cleric, au luat o infatisare groaznica, privindu-l cu dispozitii amenintatoare, desigur fara sa stie cine este, pentru ca – asa cum am spus, nu purta uniforma de cleric ortodox. Era doar un strain in trecere. Cu toate acestea, demonii care se aflau in ei, ii informasera despre identitatea lui clericala, pentru care se si mobilizasera la astfel de miscari ostile.

Prin urmare, acestia nu sunt sfinti, asa cum nu sunt sfinti cei pe care ii sanctifica dupa ochi si cum ii vine falsul-episcop al Romei celei vechi, cel numit papa, care desigur este un ereziarh si s-a rupt din Trupul Bisericii celei Una, Sfinte, Universale si Apostolice. Un exemplu de astfel de comportament tragic este recenta beatificare – asa cum zic ei numirea de fericit – a predecesorului sau, a unui om care si-a dat girul intr-un mod as zice deosebit de tragic si  sacrileg, pentru ca – asa cum cunoastem toti, si opinia publica mondiala – a fost persoana-cheie, care a incercat sa acopere cel mai mare si mai rusinos scandal al vremurilor noi, scandalul nesuferitilor pedofili din para-sinagoga numita „romano-catolica”. Asadar, acest om fals a fost canonizat de catre para-sinagoga romano-catolicilor. Cu siguranta, nu este sfant, asa cum nu este sfant si alt recent sanctificat, cardinalul de Zagreb – in Croatia, Aloijius Stepinatz, care a fost liderul spiritual al asa-numitilor ustasi, care in timpul ocupatiei germane a Iugoslaviei, au uzurpat puterea in Croatia, au creat un regim fascist, sub conducerea lui Ante Pavelici, si s-au dedat unui groaznic masacru al ortodocsilor sarbi. 800 000 de ortodocsi sarbi au fost inscrisi in Martirologiul Bisericii, pentru ca au ramas in mod neschimbat si constant tari in credinta in Hristos. Asadar, acest om, care a macelarit 800 000 de oameni, nu poate fi sfant.

Prin urmare, fratii mei, despre sfintenie puteti sa auziti in lume, dar numai in Biserica lui Hristos,  cea Una, Nedespartita, Neinnoita si Ortodox-Universala, sfintenia este o realitate incontestabila si o imitare a Domnului celui Rastignit.

Fiti atenti, la fiecare cuvant, adevaratii sfinti nu rastignesc, ci sunt rastigniti, nu urasc, nu privesc cu suspiciune, ci dimpotriva, se roaga pentru rastignitorii lor. Şi exact in acest punct se deosebesc la modul esential si ontologic de toate abaterile si pervertirile umane ale adevarului…”

sursa: https://acvila30.wordpress.com