Potrivit istoricilor si documentelor Academiei Romane, judetele reprezinta forma traditionala de organizare administrativ-teritoriala a tarii noastre din cele mai vechi timpuri. Impartirea Romaniei in judete a fost pentru prima oara astestata in 1392, printr-un hrisov al lui Mircea cel Batrin. Judetul Valcea, numit in acel document istoric tinutul Valcii, este, potrivit istoricilor, primul judet atestat documentar. Judetul de Balta, cel care cuprindea o portiune din ce reprezinta azi Dolj si Mehedinti, a fost atestat si el prima oara in 1444. Sunt si alte argumente extrem de solide in privinta mentinerii traditiei istorice romanesti.
Prin decizia unilaterala de a desfiinta judetele Romaniei, presedintele Traian Basescu se plaseaza singur in afara istoriei si arunca tara noastra in orbecaiala administrativa de tip sovietic. In 1948, cu prezenta militara a URSS pe teritoriul nostru, comunistii au schimbat organizarea teritoriala traditionala din judete in regiuni si raioane, specifice teritoriului sovietic. In 1968, cind accentele anti-moscovite ale lui Nicolae Ceausescu erau la apogeu, Romania a revenit la impartirea pe judete. Adica la istoria sa de secole.
Azi, presedintele Basescu vrea sa faca exact ce-a facut si Stalin din teritoriul nostru national. Un experiment dureros, care sa lase urme adinci si poate sa redeschida subiectul periculos al teritorialitatii Romaniei. Sunt personaje extremiste, unii dintre ei maghiari, care jubileaza maxim de cind aliatul lor la guvernare Traian Basescu a lansat acest concept periculos (din punctul meu de vedere) pentru siguranta nationala. Dupa haosul statal fara precedent instalat de actualul regim, se indeplineste si umilinta suprema : stergerea trecutului istoric si distrugerea traditiilor incepute de Mircea cel Batrin. Poate vi se pare patetica exprimarea. Mie mi se pare ca traim vremuri extrem de grave, ale caror consecinte ne provoaca dureri insuportabile acum si pe viitor.

Cine a mai desfiintat judetele romanesti, ca forma traditionala de organizare administrativ-teritoriala? Gheorghiu Dej la ordinul bunului sau prieten, Iosif Visarionovici Stalin. Cititi mai jos o lege adoptata de Marea Adunare Nationala la debutul obsedantului deceniu. Anii ’50 au reprezentat cea mai neagra perioada din istoria Romaniei moderne. Totul a fost distrus : elita umana, credinta in Dumnezeu, traditie istorica, valoare profesionala, sentiment national. Astazi, o gasca politica ce se inspira zi de zi din esenta politicii staliniste vrea sa repetam istoria. Sa desfiintam din nou judetele. Cine nu-si cunoaste istoria este condamnat sa o repete. Acest document e doar unul din argumentele serioase pentru a demonta initiativa cu damf sovietic a puterii de azi. La Punctul de intalnire, restul dovezilor.

LEGE nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economica a teritoriului Republicii Populare Romane
MAREA ADUNARE NATIONALA A REPUBLICII POPULARE ROMANE

In temeiul art. 38 din Constitutia Republicii Populare Romane,
Vazand Hotararea Consiliului de Ministri nr. 935 din 31 august 1950,
Adopta urmatoarea

LEGE pentru raionarea administrativ-economica a teritoriului Republicii Populare Romane

Art. 1

Pentru asigurarea dezvoltarii industriei si agriculturii, in scopul construirii socialismului si a ridicarii nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a inlesni cat mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cat mai temeinic la asigurarea rolului politic conducator al clasei muncitoare si la intarirea aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare,

Teritoriul Romaniei se imparte in:
– Regiuni
– Orase
– Raioane
– Comune

Art. 2
Capitala Republicii Populare Romane, Bucuresti, este subordonata direct organelor centrale ale Statului si se imparte in raioane de oras.

Art. 3
Regiunea este unitatea administrativ-economica delimitata teritorial, pe care se sprijina direct organele centrale de Stat in infaptuirea politicii Partidului si a Guvernului. Regiunea este subordonata direct organelor centrale ale Statului.

Art. 4

Regiunea este alcatuita din raioane si orase de subordonare regionala.
Orasul de resedinta al Sfatului Popular de regiune este centrul regional.

Art. 5

Orasele sunt de trei categorii:

– Orase de subordonare republicana;

– Orase de subordonare regionala, si

– Orase de subordonare raionala.

Oras de subordonare republicana este acea localitate, care, din punct de vedere economic si politic, prezinta o importanta deosebita pentru Republica Populara Romana.

El este subordonat direct organelor centrale ale Statului.

Orasele de subordonare republicana pot fi impartite in raioane de oras.

Oras de subordonare regionala este acea localitate, care, din punct de vedere economic si politic, prezinta o importanta deosebita pentru intreaga regiune.

El este subordonat direct regiunii.

Oras de subordonare raionala este acea localitate, care, din punct de vedere economic si politic, prezinta importanta pentru intregul raion. El este subordonat direct raionului.

Art. 6

Raionul de oras este o subimpartire a Capitalei Republicii Populare Romane sau a oraselor de subordonare republicana.

El are menirea de a inlesni administrarea orasului si desfasurarea vietii economice si politice a poporului muncitor de pe teritoriul sau.

Art. 7

Raionul este o unitate teritoriala, operativa din punct de vedere economic, politic si administrativ, alcatuit din orase de subordonare raionala si comune.

Localitatea de resedinta a Sfatului Popular al raionului este centru raional.

Raionul este subordonat direct regiunii.

Art. 8

Comuna este o unitate administrativa economica, delimitata teritorial, alcatuita din unul sau mai multe sate apropiate.

Satul in care isi are resedinta Sfatul Popular al comunei este centru comunal.

Comuna este subordonata direct raionului.

Art. 9

Regiunile din Republica Populara Romana si capitalele lor sunt:

1.Arad cu capitala Arad.

2.Arges cu capitala Pitesti.

3.Bacau cu capitala Bacau.

4.Baia-Mare cu capitala Baia-Mare.

5.Barlad cu capitala Barlad.

6.Bihor cu capitala Oradea.

7.Botosani cu capitala Botosani.

8.Bucuresti cu capitala Bucuresti.

9.Buzau cu capitala Buzau.

10.Cluj cu capitala Cluj.

11.Constanta cu capitala Constanta.

12.Dolj cu capitala Craiova.

13.Galati cu capitala Galati.

14.Gorj cu capitala Targu-Jiu.

15.Hunedoara cu capitala Deva.

16.Ialomita cu capitala Calarasi.

17.Iasi cu capitala Iasi.

18.Mures cu capitala Targu-Mures.

19.Prahova cu capitala Ploiesti.

20.Putna cu capitala Focsani.

21.Rodna cu capitala Bistrita.

22.Severin cu capitala Caransebes.

23.Sibiu cu capitala Sibiu.

24.Stalin cu capitala Stalin.

25.Suceava cu capitala Campulung-Moldovenesc.

26.Teleorman cu capitala Rosiorii-de-Vede.

27.Timisoara cu capitala Timisoara.

28.Valcea cu capitala Ramnicul-Valcea.

Art. 10

Numarul, denumirea si delimitarea unitatilor administrative ale Republicii Populare Romane, precum si centrele raionale si comunale, sunt cele aratate in anexa, care face parte integranta din prezenta lege.

Art. 11

Prezenta lege intra in vigoare pe data publicarii in Buletinul Oficial. Aceasta lege s’a votat de Marea Adunare Nationala in sedinta dela 6 Septemvrie 1950, in unanimitate cu trei sute treizeci si trei voturi.

PREZIDIUL MARII ADUNARI NATIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMANE

In temeiul art. 56 din Constitutia Republicii Populare Romane, semnam aceasta lege si dispunem publicarea ei in Buletinul Oficial.

Data in Bucuresti la 7 Septemvrie 1950.

Presedintele Prezidiului Marii Adunari Nationale

Prof.Dr. C.I. Parhon

surse: Radu Tudor Blog