Tag Archives: Mitropolitul Augustin de Florina

Mitropolitul Augustin de Florina – Predica la Duminica izgonirii lui Adam din Rai

Mâine, iubiţii mei, începe Sfânta şi Marea Patruzecime, care ţine 40 de zile. Prima zi este Lunea cea Curată, iar ultima este Sâmbăta lui Lazăr.

Biserica ne cheamă să ne nevoim. Avem vrăjmaşi. Iar cei mai mari vrăjmaşi ai noştri sunt trei: primul este trupul cu dorinţele lui rele, al doilea este lumea cu spaimele şi farmecele ei, iar al treilea este satana, care – cum zice Apostolul Petru –  „ca un leu răcnind umblă căutând pe cine să înghită” (I Petru 5, 8).

Aşadar, suntem chemaţi la un război duhovnicesc. Şi precum soldaţii au arme, aşa şi noi, soldaţii lui Hristos, trebuie să fim înarmaţi cu armele pe care Apostolul Pavel le numeşte astăzi „armele luminii” (Romani 13, 12). Iar armele pe care ni le recomandă Sfânta noastră Biserică în această perioadă sunt patru. continuare »

Predica mitropolitului Augustin de Florina la sarbatoarea Intrarii Maicii Domnului in Biserica – o sarbatoare a copilului

Sarbatoare mare astazi, iubitii mei, sarbatoare mariana; adica o sarbatoare in cinstea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, care potrivit credintei noastre cuvine-se sa fie cinstita. Si este cinstita Preasfanta noastra. Pentru ca nu este doar o femeie, doar o sfanta; este mai presus de profeti, de patriarhi, de apostoli, de cinstitul Inaintemergator, de ingeri si de arhangheli, mai presus de orice creatura rationala. Dupa Hristos, dupa Sfanta Treime, vine Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, cea mai minunata si mai frumoasa creatura si lauda neamului omenesc. „Presfanta Stapana, de Dumnezeu Nascatoare, roaga-te pentru noi pacatosii”! (Pavecernita Mare). Trebuie sa avem o mare evlavie catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu.
Astazi sunt Intrarile ei. Ce inseamna „Intrari”? Trebuie sa explicam asta.

***

Nimeni, iubitii mei, nu s-a nascut din stanca. Dumnezeu ar fi putut sa porunceasca ca omul sa iasa din stanca. Si oare nu din stanca iese o floare sau un copac? Dar atotintelepciunea Lui a hotarat ca omul sa se nasca din barbat si din femeie, din unirea lor, din sfantul asezamant al Nuntii. Asadar, dupa cum toti oamenii au parinti, asa si Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu. Iar parintii ei cine au fost? Tatal ei se numea Ioachim, iar mama Ana. Acestia au fost parintii. continuare »

Mitropolitul Augustin de Florina – Omilie la Duminica Samarinencei

Iubitii mei, va voi vorbi simplu, ca sa ma intelegeti toti. Dar oare vor exista urechi care sa auda? O profetie zice ca vor veni vremurile in care oamenii isi vor astupa urechile ca sa nu auda adevarul lui Dumnezeu (II Timotei 4, 4). Cu nadejdea ca ma veti auzi indraznesc sa vorbesc.

* * *

Nu stiu daca ati fost atenti la evanghelie. Vorbeste despre o femeie pacatoasa, care a crezut in Hristos. Aceasta s-a botezat mai apoi, a primit numele de Fotini si in cele din urma a fost martirizata ea insasi, dar si multe rude ale ei. Este sfanta si este sarbatorita nu numai astazi, in Duminica Samarinencii, ci si pe 26 februarie.
„Samarineanca” (Ioan 4, 9) nu este numele ei, ci inseamna locul obarsiei ei. Dupa cum unei femei care este din Macedonia ii spunem machidoanca, asa si aceasta se numeste samarineanca, deoarece provenea din Samaria, o regiune din Palestina, mai sus de Ierusalim, cu capitala in cetatea Samaria. Locuitorii ei au crezut la inceput in Dumnezeul cel Adevarat ca si iudeii, insa mai pe urma au amestecat religia cea adevarata cu obiceiurile si traditiile idolatre, si astfel si-au schimbat religia.
Atentie! Pentru ca si noi crestinii mai tineri care avem unica religie adevarata, am amestecat sfanta noastra credinta cu obiceiuri idolatre. Un astfel de obicei este de pilda carnavalul de la lasatul secului de carne. Carnavalul nu este un obicei crestin, dansurile nebunesti, chefurile si distractiile; sunt idolatre. Se amesteca uleiul cu apa? Nu. Tot asa nu poti sa amesteci si credinta noastra cu idolatriile. Asadar, religia samarinenilor era una falsificata si de aceea iudeii o dispretuiau. continuare »

Duminica Mironositelor – O zi a femeilor crestine. Cuvant al Mitropolitului Augustin de Florina despre rolul femeii

«Uita-te si vezi cum a creat Dumnezeu femeia. Nu a luat o bucata din capul barbatului pentru ca nu a vrut ca ea sa-i fie superioara lui. Dar nici n-a luat o bucata din piciorul barbatului, fiindca n-a vrut ca ea sa-i fie sclava. A luat una din coastele barbatului, care era deasupra inimii lui ca sa arate ca femeia ii este draga – egala si iubita.»

(Sf. Cosma Etolianul)

Duminica de azi este numita Duminica Femeilor Mironosite. Mironositele sunt acele femei care, in ciuda fricii de vrajmasii lui Hristos, au indraznit sa mearga pe Golgota inainte de rasaritul soarelui in Duminica Invierii, ca sa unga trupul lui Hristos cu mir. Datorita dragostei si credintei lor arzatoare, ele au fost primele care au auzit vestea plina de bucurie a Invierii lui Hristos si au devenit binevestitoarele ucenicilor, care erau ingroziti si se ascundeau in casa unor prieteni. Ucenicii erau intimidati! Femeile Mironosite au fost curajoase. In aceasta imprejurare, femeile s-au dovedit a fi incomparabil mai mari decat barbatii.
Dumnezeu, dupa cum stim, l-a creat pe Adam ca prima fiinta umana. L-a creat “dupa chipul si asemanarea Sa” si l-a pus in Rai. Dar Atotinteleptul si Atotbunul Dumnezeu n-a vrut sa-l lase pe Adam asa. Pe cand el dormea, Dumnezeu a luat una din coastele sale si a facut-o pe prima femeie, Eva. Cand s-a trezit Adam, a fost uimit. Dintre toate cele facute, Eva i s-a parut lui Adam cea mai frumoasa creatie. continuare »

Mitropolitul Augustin de Florina: De ce ortodocsii trebuie sa spuna “NU!” vizitei papei in tarile lor! (secvente video de la protestele anti-papa ale fratilor ortodocsi din Grecia)

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=lzlpSUxBppE]

MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA:

SALUTARE ADRESATA ADUNARII POPORULUI IMPOTRIVA VIZITEI PAPEI IN GRECIA

Din adancurile inimii mele batrane, salut binecinstitorul cler, pe luptatorii monahi si monahii, respectabilii membrii ai fratiilor misionare si pe credinciosul popor al lui Dumnezeu cu „Hristos a inviat!”.
Inflacarata voastra dragoste pentru Ortodoxia noastra v-a chemat impreuna, ca sa va impotriviti venirii in patria noastra a nepocaitului papa; caruia nu primire, ci afurisire s-ar cuveni sa-i rezervam pentru cate rele – la care se adauga si nepocainta pentru ele – a pricinuit si pricinuieste ortodocsilor din toata lumea. Greci, sarbi, bulgari, romani, ucraineni, rusi, polonezi si altii in martirologiile lor pot sa arate multi sfinti, mai vechi sau mai noi, care au fost martiri ai ferocitatii papei. Daca marturisirea credintei noastre il aseaza pe papa intre eretici, insusirea abuziva de catre acesta a atributului dumnezeiesc al infailibilitatii il face pe papa idolatru, asa cum spune si marturisitorul Bisericii Sarbe, Parintele Iustin Popovici. Aceasta mentalitate idolatra il impinge la adunari cultice inter-religioase, la care prin pan-erezia ecumenismului urmareste nu doar sa fie conducatorul tuturor crestinilor, ci si conducatorul tuturor religiilor.

continuare »

Mitropolitul Augustin de Florina: Problema calendarului nu loveste dogma, dar ataca unitatea Bisericii. Sa revenim la vechea randuiala de dinainte de 1923

Mitropolitul Augustin de Florina in incercarea de a depasi sinodal dezbinarea produsa de schimbarea calendarului in Grecia

Biserica Eladei in fata problemei vechi-calendaristilor

– referat din 12 ianuarie 1995 –

Sfantul Sinod mi-a incredintat sa fac un referat despre problema vechi-calendaristica. Chiar daca in urma cu sase ani (1989) ca (arhiereu) sinodal am dezvoltat foarte mult tema aceasta, cu toate acestea nu numai ca nu s-a inregistrat nicio imbunatatire, dar mai mult mergem spre mai rau. Ne aflam inaintea unei schisme foarte primejdioase pentru unitatea Bisericii. Voi spune din nou cele necesare si Va rog, Preafericite si Inaltpreasfintitilor Parinti Sinodali, sa ascultati acest referat al meu precum si solutiile propuse in el.
Pururea pomenitul si inteleptul profesor Hristos Andrutzos, raspunzand la intrebarea despre chestiunea vechi-calendarista a spus ca in sens mai larg tema este pur astronomica. Si asa cum observa autorizatul profesor Dimitrios Katsis, „Nedesavarsite sunt ambele calendare, si cel iulian si cel gregorian, cu diferenta ca cel iulian pierde o zi la 128 de ani, iar cel gregorian pierde o zi la 3320 de ani” (vezi Θρησκευτική και ηθική Εγκυκλοπαίδεια – Enciclopedia religioasa si morala, Vol. VI, pp. 46-50).
Asadar, de vreme ce este vorba despre calendare nedesavarsite (imperfecte), sa-i lasam pe astronomi sa se certe si sa cada de acord. Altfel ni se potriveste observatia Apostolului Pavel „Tineti zile si luni si timpuri si ani?” (Galateni 4, 10). Valoarea unei sarbatori crestine nu consta in a tine sarbatorile conform recomandarilor astronomilor, ci in a patrunde in continutul mai profund al fiecarei sarbatori. Asa cum observa Sfantul Ioan Gura-de-Aur: Trebuie sa examinam nu cand vom sarbatori, ci cum vom sarbatori. Iar in Biserica Veche, asa cum invata Istoria bisericeasca, sarbatorile nu se tineau in aceeasi zi. Insasi sarbatoarea Nasterii lui Hristos, radacina tuturor sarbatorilor crestinatatii, intr-o zi se tinea in Apus si intr-alta zi in Rasarit. In timpul Sfantului Ioan Gura-de-Aur, aceasta mare sarbatoare s-a reusit sa fie adusa in aceeasi zi. Si aceasta impreuna-sarbatorire, asa cum observa Sfantul Ioan Gura-de-Aur in Omilia lui la sarbatoarea Nasterii lui Hristos, a fost un eveniment imbucurator. Cu toate acestea, si atunci s-au aflat unii crestini, care nu erau de acord si tulburau linistea Bisericii. Schimbarea calendarului nu loveste in dogme, in consecinta este posibil ca sarbatorile sa se tina in zile diferite. Dovada? Sarbatoarea Sfantului Ioan Gura-de-Aur de pe 14 septembrie s-a mutat pe 13 noiembrie. Iar sarbatoarea Sfantului Gheorghe se muta de multe ori in a doua zi de Pasti. Iar in ceea ce priveste sarbatoarea Pastelui, aceasta – printr-o hotarare a Primului Sinod Ecumenic, s-a stabilit sa se sarbatoreasca in prima Duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara. In ceea ce priveste celelalte sarbatori, acestea pot fi sarbatorite in diferite zile sau chiar sa fie mutate, in urma unei hotarari unanime a Patriarhiilor si a Bisericilor Autocefale ale Ortodoxiei. continuare »