Tag Archives: gaze de sist

Guvernul a aprobat mai multe acorduri petroliere care ar permite exploatarea gazelor de şist din Băile Felix

petrol-extractie-sonda gaz de sistGuvernul a aprobat mai multe acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrele Băile Felix, Biled şi Periam, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi compania East West Petroleum Corp.

Guvernul a aprobat mai multe acorduri petroliere între ANRM şi East West Petroleum. Acestea ar permite exploatarea gazelor de şist din Băile Felix (Imagine: AFP/ Mediafax Foto)

Acordurile au fost aprobate printr-un set de hotărâri de guvern.

Anexele documentelor nu sunt publicate, fiind clasificate.

Toate acordurile au intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial a hotărârilor de guvern.

Agenţia Naţională a Resurselor Minerale transmite, legat de informaţiile privind posibile lucrări de explorare-exploatare a gazelor de şist în perimetrul Băile Felix, că acordul semnat cu compania East West Petroleum se referă doar la gaze naturale şi ţiţei.

“Resurse neconvenţionale, precum gazul de şist, nu fac obiectul acestui acord. Lucrările de explorare se vor realiza prin metodele tradiţionale resurselor convenţionale”, precizează ANRM..

Precizările ANRM sunt transmise după ce atât presa centrală, cât şi cea locală din Oradea şi Timişoara a scris, marţi, că acordurile ar permite exploatarea eventualelor zăcăminte de gaze de şist de la Băile Felix, după ce pe plan local au avut deja loc o serie de manifestări anti-exploatare de gaze de şist.

Timiş:Edilii din Periam şi Biled spun că nu ştiu nimic despre acordurile petroliere făcute de Guvern

Primarul comunei Biled, Cristian Felician David, şi viceprimarul comunei Periam, Ioan Mircea Avram, au declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că nu au fost informaţi de nimeni despre acordurile petroliere semnate între ANRM şi East West Petroleum şi că nu ştiu nimic despre vreo exploatare în comunele lor.

Edilul din Biled a spus că în comună există deja sonde care extrag, “de foarte mulţi ani”, gaze naturale şi ţiţei, dar că nimeni nu a venit la sediul Primăriei pentru a anunţa noi extracţii.

“Pe noi nu ne-a anunţat nimeni, nimic. Nu ştim despre ce acorduri este vorba. Deocamdată nu am văzut să se facă nici măcar prospecţiuni în comună. Noi avem sonde, dar deocamdată se extrag gaze naturale şi ţiţei, dar asta se întâmplă de foarte mulţi ani. Oricum, din câte ştiu eu, în zona spre frontieră, în majoritatea localităţilor e zonă petrolieră şi se extrage”, a declarat primarul Cristian Felician David.

Viceprimarul din Periam a amintit că în urmă cu aproximativ şase luni a existat, în Consiliul Local, un proiect de hotărâre pentru extragerea gazelor de şist, dar acest proiect a fost respins.

“Nu au luat legătura cu noi nici cei de la Petroleum, nici alţii. Nu ştim nimic despre vreo exploatare. Ştiu doar că acum aproximativ jumătate de an am avut un proiect de hotărâre în Consiliul Local, pentru extragerea gazelor de şist şi nu a fost aprobat. De atunci nu s-a mai discutat despre vreo extragere în Periam”, a declarat viceprimarul Ioan Mircea Avram.

| mediafax

IPOTEZĂ ȘOC: Gazele de șist se extrag prin folosirea de explozii nucleare

gaz de sist explozie

“Gaze de șist” – termen impropriu datorită faptului că roca ce ar conține aceste gaze într-o proporție exploatabilă ar trebui să aibă o porozitate, respectiv permeabilitate pe care nu o are nicio rocă denumită șist.

Clasic, de când a început exploatarea gazelor, proporția maximă extrasă prin sonde dintr-un zăcământ este de aproximativ 20% (dată de diferența de presiune dintre presiunea din zăcământ și presiunea atmosferică).

Pentru a exploata  mai mult de 20% dintr-un zăcământ (până spre 25%) se injectează sub presiune, printr-o sondă, apă + substanțe chimice care dizolvă/fracturează o mică parte din roca permeabilă și poroasă ce conține gazul. apoi cu o altă sondă se extrage acest produs prin efect aspirant. Acest procedeu numindu-se tot impropriu “fracționare hidraulică” (este mai mult o dizolvare decât o fracționare). Acest procedeu nu are efecte semnificative la suprafață. Pentru a se extrage restul de gaz din zăcământ trebuie sfărâmată pe cât posibil roca ce conține în porii ei acest gaz. Efectele unui astfel de procedeu pot fi foarte dure… Vis-avis de efectele de natură seismică și geochimică (incluzând și otrăvirea APEI!) simțite de o bucată de vreme în zona patrulaterului Bârlad-Prut-Galați-Siret, acesea sunt datorate, după orice logică, unor cauze de acest tip – nenaturale.

Mă aflam în anul IV de facultate (1994) când ni s-a prezentat la cursul respectiv posibilitatea extragerii gazelor din zăcământ în urma unor EXPLOZII NUCLEARE controlate. Procedura este următoarea: se execută un foraj până în zona zăcământului la o adâncime de cel puțin 2-2,5 km, care la această adâncime se orientează sub un unghi optim (de până la 90de grade, pe o distanță calculată și acolo este produsă explozia nucleară. Explozia nucleară are avantajul eficienței economice… continuare »

Noua sondă pentru gaze sau petrol de şist lângă Adjud

Sonda “700 Burcioaia ” a OMV Petrom are proiect de acord de mediu

Pe un teren de 24247m2 închiriat, se vor amplasa careul sondei cu suprafaţa de 14 445 m2 şi un drum de acces în lungime de 862m din DN11A  la sondă.
Rezultă că sonda va fi la 1-2 km de Siret. 
Sonda va fora la 3565m adâncime, deci va prospecta (pentru început) hidrocarburile de şist, după câteva luni urmând să treacă,  la exploatarea acestor hidrocarburi (gaze naturale sau petrol), folosind celebra tehnologie a fracturării hidraulice. Avizul nu este doar pentru  prospectare;  în textul avizului se pomeneşte şi despre “coloana de producţie” până la adâncimea de 3565m, ce va permite “exploatarea acumulărilor de hidrocarburi în condiţii de securitate”.
Deci practic se dă aviz şi pentru exploatare.
Pământul vegetal îndepărtat de pe suprafaţa viitoarei sonde va fi depozitat, extrem de compactat, sub forma unui “pinten” cu suprafaţa de 225 m2 -ce va avea probabil şi rol de baraj de protecţie a sondei contra viiturilor, căci sonda va fi în zona inundabilă a Trotuşului.
Interesant că în documentaţia pentru aviz se spune că fluidul de foraj este “un amestec de apă şi argilă”. Bine, bine, poate în faza de forare o fi aşa, dar în faza următoare, când să se scoaţă gazul metan, ce va conţine lichidul de foraj? Ni se spune doar că acesta va fi “preparat de către un terţ autorizat, în incinta sediului acestuia”, iar substanţele folosite vor fi etichetate şi ambalate conform legislaţiei privind “substanţele periculoase”.
Forarea se va desfăşura ” cu respectarea strictă a tehnologiei” . 
Desigur. Doar că tehnologia asta e interzisă în multe ţări europene.nn.
Despre transportul materialelor se va spune doar că vor fi doar cantităţile strict necesare.
Dar care vor fi acestea?
Se mai spune că, dacă sonda e productivă,  rămâne închiriată suprafaţa de 10348m2, ce va cuprinde sonda şi probabil suprafaţa de depozitare a cisternelor cu chimicale şi cu apă.
Pe respectiva suprafaţă de producţie va fi şi un şanţ de colectare a apelor pluviale, dar şi a “eventualelor scurgeri accidentale tehnologice”. Unde va duce şanţul acesta? Nu ni se spune.

Necesarul zilnic de apă tehnologică se va aduce cu vidanje de la Parcul 4 Bucioaia.
Nu se spune care vor fi cantităţile de apă. 
Ni se spune că apa reziduală rezultată din spălarea instalaţiilor va fi colectată în beciul sondei şi refolosită.
Nu ni se spune nimic însă despre fluidul tehnologic uzat.
Se spune şi că nu se produc restituţii în receptori de suprafaţă care să modifice regimul natural de curgere al acestora.
Prin urmare, dacă apele vor curge natural, nu va fi nici o problemă cu conţinutul lor, nu?
Prin urmare, se vor produce “restituţii” (adică deversări) în apele de suprafaţă, dar nu în asemenea cantităţi încât acestea să-şi modifice regimul de curgere- adică să-şi iasă din matcă? 

Proiectul este amplasat în perimetrul de protecţie hidrologică a frontului de captare Sireţel-Salcâmilor pentru alimentarea cu apă a municipiului Adjud.

Se mai spune că proiectul nu va avea impact negativ asupra apelor de suprafaţă sau subterane. Dar, cum or să facă, exact?
Se spune că substanţele folosite la tratarea fluidului de foraj vor fi în barăci închise.
Dar după operaţiunea de fracturare (termenul este evitat în textul avizului), ce se face cu fluidul de foraj? Se spune că este interzisă evacuarea şi injectarea lui în alte sonde.
Pe de altă parte, se spune că “Apa uzată rezultată din refularea sondei în timpul probelor de producţie se va cumula în habe de 20m3, apoi va fi transportată la sonda de injecţie 415 Burcioaia.”
Deci practic apa uzată va fi reinjectată în sol, prin sonda Burcioaia. 
Reiese că există deja  o altă sondă, tot la Burcioaia, prin care se va injecta în sol lichidul de foraj, cu chimicalele nenominalizate. Nu se spune la ce adâncime se vor reinjecta în sol reziduurile toxice. Putem vedea că textul documentaţiei pentru aviz de mediu seamănă mult cu documentaţia deja avizată pentru sonda de lângă Fitioneşti a firmei Rompetrol. Iar evacuarea “fluidului de foraj” uzat de la Fitioneşti se face tot în  ” sistemul de injecţie al Parcului 4 Burcioaia”.
“La terminarea lucrărilor (care anume?) fluidul de foraj recuperabil (adică cel ce iese înapoi odată cu hidrocarburile extrase, după fracturare?) va fi transportat cu autovidanja la o altă sondă (probabil la Burcioaia, cum s-a spus anterior).
Se spune că fluidul de foraj folosit va avea caracteristici compatibile cu stratele traversate (În ce sens?) şi că nu va avea un caracter poluant “deoarece concomitent cu traversarea acestora (straturilor) se va tuba coloana de ghidaj”. Rezultă de aici că orice scăpare din tuburile respective va avea caracter poluant. În ce constă deci compatibilitatea?
Cantitatea de detritus rezultat-aprox. 550t-(despre care se dă definiţia”bucăţile de rocă desprinse în timpul forajului”) va fi transportată periodic la un depozit autorizat de deşeuri periculoase (care? nn) sau la coincinerare. Şlamul/solul infestat se transportă la “depozite autorizate pentru bioremediere” (Adică se depozitează undeva şi se aşteaptă ca substanşele toxice să fie modificate de către agenţi biologici din mediu) . Interesant că nu se precizează care ar fi toate acele depozite. Au ele capacitatea de a primi atâtea deşeuri periculoase? Sunt formate din materiale combustibile? De asemenea, dat fiind că nu sunt numite substanţele chimice folosite, de unde se trage concluzia că ele sunt biodegradabile? Există un calcul ce să cuprindă cantitatea de deşeuri infestate, modul în care vor fi neutralizate substanţele toxice şi în cât timp? Precum şi felul în care aceste substanţe toxice vor fi ferite de contactul cu mediul înconjurător până atunci?

ANPM-proiect 112645 | nazone.ro

Al treilea miting anti-Chevron la Vaslui. La Pungești oamenii sunt pedepsiți cu amenzi pentru că sunt împotriva Chevron!

Pe o vreme de toamnã, cu o ploaie rece, circa douã sute de protestatari anti-Chevron au manifestat în centrul civic al municipiului Vaslui. Este cea de-a treia manifestare de acest gen din acest an, pe acest subiect presant care este explorarea si exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice. Primul miting antifracking a primit aprobare a se desfãsura la marginea orasului, pe platoul Sãlii Sporturilor, al doilea nu a primit autorizare, dat fiind cã cererea a fost depusã prea târziu, abia acesta a avut aprobãrile necesare. Chiar si asa, efectivele de jandarmi prezente au fost impresionante, cordonul fãcut de acestia interzicând accesul la o institutie, la o adicã publicã, dar care, dat fiind cã era zi de duminicã, era oricum goalã, doar prefectul Radu Renga fiind în institutie!

Ne-am sãturat sã fim mintiti!

La mitingul din Vaslui, peste 60 de pungesteni au venit pe rând, tocmai pentru a nu fi opriti de politie. În plus, cu microbuzul, au venit zeci de bârlãdeni care, la rândul lor, se opun explorãrii gazelor de sist în zona Pungesti “Dacã acolo se materializeazã intentia Chevron, la Pungesti, în cel mai surt timp vom pãti si noi acelasi lucru. Vrem sã trãim într-o Românie curatã, nu sã fim la mâna americanilor sau a altora care sunt axati doar pe profit, fãrã a tine cont de repercusiunile pe care le-ar avea explorarea gazelor de sist”, declara unul dintre participantii la miting. “Noi nu suntem împotriva independentei energetice a României, suntem doar împotriva exploatãrii gazelor de sist”, acesta a fost mesajul cu care a început mitingul de la Vaslui, prin vocea lui Ticu Pâslaru, cunoscut activist în aceastã privintã si care, de mai bine de o lunã si jumãtate, militeazã împotriva intentiei de explorare si, ulterior, exploatare a gazelor de sist nu doar pe teritoriul comunei Pungesti, cât în întreaga tarã. “Guvernantii vehiculeazã ideea cã ne opunem independentei energetice a tãrii, nu este adevãrat, noi ne opunem doar exploatãrii irationale, si fãrã protejarea mediului, a acestor resurse. La aceastã orã, noi avem aceastã independentã energeticã, iar pretul gazelor naturale din productia internã este cu mult mai mic decât cel la nivel european sau cel de import. continuare »

SUA: Doi copii din Pennsylvania au interdictie pe viata de a vorbi despre extragerea gazelor de sist prin fracturare hidraulica

fracturare-hidraulicaDoi copii din statul american Pennsylvania nu mai au dreptul de a vorbi, pentru tot restul vietii, despre extragerea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice (fracking), intedictia fiind parte a unei intelegeri intre parintii lor si unul dintre liderii de pe piata petrolului si a gazelor naturale, relateaza The Guardian.

Interdictia, care a starnit un val de indignare in randul activistilor pentru mediu dar si a  celor care militeaza pentru dreptul la libera exprimare, a fost impusa ca parte a unei intelegeri prin care familia Hallowich primeste 750.000 de dolari de la Range Resources Corp.

Intelegerea a fost incheiata in 2011, insa a fost facuta publica abia saptamana trecuta, ca urmare a unei cereri de desecretizare inaintate tribunalului de de publicatia Pittsburg Post Gazette, care a scris pentru prima data de interdictia aplicata celor doi minori.

Potrivit interdictiei, fiul si fiica familiei Hallowich, in varsta de 10 si 7 ani la momentul incheierii intelegerii, nu au voie sa vorbeasca vreodata despre fracturare hidraulica sau despre Marcellus Shale, formatiunea de roci sedimentare din estul Americii de Nord, de unde Range Resources extrage gaze de sist.

Familia Hallowich  a acuzat companiile de petrol si gaze naturale de distrugerea fermei lor de circa 4 hectare din Mount Pleasant, Pennsylvania, si de faptul ca actiunile lor pun in pericol sanatatea celor doi copii. Proprietatea lor se invecina cu mai multe operatiuni industriale majore: patru puturi de extractie a gazelor de sist, statii de comprimare a gazelor si cu un iaz de decantare a deseurilor, despre care familia sustine ca le-ar fi contaminat resursele de apa si le-ar fi provocat usturimi la ochi, dureri in gat si migrene. continuare »