Tag Archives: Familia ortodoxa

Serbia: Canonizarea Sfintei Mucenițe Bosiljka, martira din Pasjane

Orthodox Christianity | The Newly-Canonized St. Bosiljka the Martyr of Pasjane

Sfânta Bosiljka Rajičić. Foto: svetigora.com

În 20 mai, anul acesta, într-un mic sătuc, uitat de lume, din Kosovo, a avut loc un mare eveniment. În această zi de duminică a fost ținută prima Sfântă Liturghie prin care se glorifică și se comemorează nou-canonizata Sfânta Muceniță Bosiljka, martira de la Pasjane. Slujba a fost oficiată de către episcopul local, Preasfinția Sa Teodosie de Raška-Prizren, împreună cu numeroși preoți, călugări, călugărițe și o mulțime de credincioși. Martira Bosiljka, cea care fusese venerată de foarte mulți ani de către credincioșii localnici, a fost canonizată în sfârșit, la cel mai recent Sfânt Sinod din Belgrad. Cu mare bucurie, credincioșii au putut să cânte troparele și condacurile pentru sfânta pe care au venerat-o local de zeci de ani iar sfânta ei prezență și protecție au fost simțite de toată lumea.

Icoană din secolul al XIX-lea a Sfintei Mucenițe Bosiljka din biserica în care sunt adăpostite moștele acesteia continuare »

Serbia: Canonizarea Sfintei Mucenițe Bosiljka, martira din Pasjane

Orthodox Christianity | The Newly-Canonized St. Bosiljka the Martyr of Pasjane

Sfânta Bosiljka Rajičić. Foto: svetigora.com

În 20 mai, anul acesta, într-un mic sătuc, uitat de lume, din Kosovo, a avut loc un mare eveniment. În această zi de duminică a fost ținută prima Sfântă Liturghie prin care se glorifică și se comemorează nou-canonizata Sfânta Muceniță Bosiljka, martira de la Pasjane. Slujba a fost oficiată de către episcopul local, Preasfinția Sa Teodosie de Raška-Prizren, împreună cu numeroși preoți, călugări, călugărițe și o mulțime de credincioși. Martira Bosiljka, cea care fusese venerată de foarte mulți ani de către credincioșii localnici, a fost canonizată în sfârșit, la cel mai recent Sfânt Sinod din Belgrad. Cu mare bucurie, credincioșii au putut să cânte troparele și condacurile pentru sfânta pe care au venerat-o local de zeci de ani iar sfânta ei prezență și protecție au fost simțite de toată lumea.

Icoană din secolul al XIX-lea a Sfintei Mucenițe Bosiljka din biserica în care sunt adăpostite moștele acesteia continuare »

Papismul ieri si azi – Despre cum s-a facut papa pe sine imparat si dumnezeu, instaurand prima forma de totalitarism din Europa

In doar cateva zeci de pagini, cartea „Papismul ieri si azi”, editata recent de eruditii si foarte misionarii parinti de la Sfanta Manastire Paraklitu – Grecia, ne descopera cauzele pentru care papalitatea s-a instrainat de Biserica lui Hristos, alegand puterea lumeasca in locul harului si slavei dumnezeiesti. Lucrarea are meritul de a fi redactata intr-un limbaj pe inteles si intr-un duh foarte echilibrat, urmarind marturisirea adevarului cu dragoste, „sine ira et studio”. Cuvintele noastre sunt de prisos in fata dovezilor istorice, a cuvantului Sfintilor Parinti si, indeobste, al Sfintelor Sinoade ale Bisericii. Vom reproduce in cele ce urmeaza un fragment semnificativ din aceasta carte, care apare in limba romana in traducerea parintelui ieroschim. Stefan Nutescu, recomandand-o cu caldura oricarui crestin dreptslavitor.

„De la sfarsitul secolului al IV-lea, pana in secolul al VI-lea, diferite rase germane barbare (francii, gotii, longobarzii, vandalii s.a.) au inundat si au cucerit eparhiile prospere ale Imperiului Roman de Apus, luand in robie populatiile bastinase si schimband radical situatia social-culturala din zona. Colonistii barbari – intre care rolul principal l-au jucat francii –, in incercarea lor de a se civiliza, imbratiseaza Crestinismul, insa il amesteca cu elemente idolatre. Cu acest fel de crestinism problematic intra si in cler, indepartandu-i treptat pe ierarhii romani de la conducerea bisericeasca. Acesti episcopi franci traiesc insa ca «nobilii» mireni ai epocii lor (contii, ducii s. a.): detin functii lumesti, participa la expeditii militare, poarta uniforme militare etc. Iata cum descrie Sfantul Bonifatie, in Epistola sa catre papa Zaharia, in 741, situatia bisericeasca din Galia Romana, unde predominau episcopii franci:

Credinta este calcata in picioare. Timp de optzeci de ani episcopii franci nu s-au adunat in sinod si nici nu au arhiepiscop. Cele mai multe scaune episcopale se dau mirenilor iubitori de argint sau clericilor adulteri, care participa la incursiuni militare imbracati cu echipament militar complet, ucigand cu mainile lor fara deosebire crestini si idolatri.

(Pr. prof. Ioannis S. Romanidis, Romiosini-Romania-Rumeli, editura Purnaras, Tesalonic 1975, p. 322.)

In fata acestui peisaj sumbru, pe care l-a creat invazia barbara, episcopul Romei sta, de obicei, la inaltimea misiunii sale duhovnicesti si isi asuma rolul de conducator al natiunii pentru protectia romanilor inrobiti. Unii papi, insa, pentru a-si intari tronul lor, au urmat o tactica lumeasca. Scot in evidenta cu emfaza autoritatea lor bisericeasca, prezinta tendinte de suprematie si se inconjoara de stapaniri politice. De pilda, in 754 papa Stefan II accepta autonomia politica a Bisericii Romei pe care i-o ofera regele francilor, Pepin cel Scurt. Astfel continuare »