Tag Archives: Constantin Iulian

Omagiu unui luptător: Constantin Iulian – 3 ani în Garda de Sus

646x404

FOTO: Una din cele mai reuşite fotografii ale lui Constantin Iulian, realizate de Irinel Cârlănaru la Fortul 13 Jilava, în celula unde a fost închis în anii Comunismului…

A fost, pentru toţi cei care l-am cunoscut, o adiere blajină de lumină, o fulgerare de voinţă şi o cale. Era frumos, era învăluit de aura muceniciei şi în acelaşi timp emana un spirit academic, o aristocraţie a spiritului ce impunea respect. Onest, de o integritate morală rar întâlnită în ziua de azi, dăruit până la jertfa supremă unul ideal înalt, Constantin Iulian ştia să îmbrace fermitatea unei mâini de fier în mănuşa de catifea a dragostei. De aceea era iubit şi înconjurat de tineri mereu. Pentru că ştia să ne îndrume, fără contondenţă. Pentru că ştia să mustre şi să pedepsească, fără a răni. Pentru că a ştiut să ne ierte chiar şi atunci când i-am greşit greu şi l-am rănit noi pe el… Pentru că ştia să iubească…

Întâlnirea cu Constantin Iulian nu putea lăsa indiferent pe nimeni. După ce-l cunoşteai, viaţa ţi se schimba. Inspira voinţă, obliga la performanţă, demonstra că e posibilă excelenţa. În activitatea ştiinţifică, la catedra universitară, în taberele de muncă şi educaţie, în marşuri, în fruntea oamenilor, era mereu acelaşi exemplu de stâncă.

A fost unul din acele fenomene contemporane care au probat că Omul nou conceput de Corneliu Codreanu nu este o utopie. Plecat la Domnul fulgerător, după o boală galopantă ce i-a retezat calea în 6 săptămâni, Iulian a devenit testament pentru o generaţie nouă. Frăţiile de Cruce, reactivate de el cu puţin timp înainte de moarte, au fost una din fulgerările premonitorii ale acestui spirit îmbunătăţit.

Plecat când nimeni nu se aştepta, el a lăsat în urmă proiecte generoase şi necesare la care lucra, zi şi noapte, asiduu. Toate acestea vor trebui puse în practică de cei de azi. De tinerii care l-au urmat şi au primit testamentul său.

Constantin Iulian! Prezent!

Florin Dobrescu | Buciumul

Marturii cutremuratoare din temnitele comuniste: Constantin Iulian, Sorin Andrei, Nicolae Purcarea, Emil Sebesan, Gheorghe Stanica

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=axy2JDwt5VU]

…Nu voi incerca aici sa prezint in amanunt supliciile psihice si fizice la care au fost supusi romanii in puscariile comuniste; lucrul acesta l-au facut, perfect, cum era si normal, in cartile lor de memorialistica, cei care au trait respectivele chinuri. Eu voi incerca doar sa lamuresc o dilema – au venit comunistii in Romania, s-au instalat la putere, si si-au identificat, rapid, adversarii:

– crestinismul ortodox cel innascut al romanilor, care a fost pentru ei ca o adevarata piatra de moara;
– legionarismul care, la randu-i, era de factura crestina si nationala pe cand ei, comunistii, sant atei si internationalisti;
– national-taranismul;
– national-liberalismul;
– si, in general, orice alta forta, coborata pana la nivel de individ, care nu agrea noua politica conducatoare.

In secunda doi, comunistii au trecut la aplicarea planului lor de agresiune impotriva acestora.

Intrebare: de ce nu s-au folosit, mai mult decat au facut-o, de crima?! De ce nu i-au ucis masiv pe oponentii lor?!

Iata si raspunsul: pentru ca ei nu doreau o Romanie ocupata dar, in acelasi timp, si depopulata, asa cum la nivel planetar nu doreau castigarea puterii absolute dar pe care sa nu mai aibe pe cine s-o aplice. Nu. Ei doreau, asa cum am mai spus, castigarea de partea lor a constiintelor popoarelor, ei doreau ca oamenii sa inceapa sa creada in ei, sa se inchine lor, sa se lepede de intreaga lor credinta si de intregul lor patriotism si sa devina, dar nu oricum ci din convingere, comunisti internationalisti practicanti, foarte usor de supus, la nivel mondial, unei comenzi unice venite din partea unui guvern unic condus, desigur, de Itic, sau de Strul.

Iata scopul. Satana vrea sa conduca o omenire care i se inchina din convingere si nu doar care ii slujeste de teama si din interes, iar omenirea nu trebuie decimata pentru ca ea trebuie sa traga, sa munceasca, sa pompeze, prin transpiratia ei, milioane si miliarde in conturile celor care o guverneaza. continuare »