Părintele Justin Pârvu

Parintele Justin dezminte acuzatiile nefondate ale zvonacilor, care zic ca ar fi influentat de ucenici

Ca sa produca confuzie, ca sa produca dubiul acesta intre noi, ca sa nu avem o parere comuna, nici unii, nici altii au intervenit cu noutatea aceasta ca lucrurile nu sunt ale mele ci ale ucenicilor mei…

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=ruAqbqQXNjA]

interviul integral il gasiti aici.

UPDATE: Este regretabil ca si de aceasta data cei care se ocupa doar cu dezbinarea si cu denigrarea Parintelui Justin, acesti baietasi de cartier de la razbointruBARFA, ataca din nou pe ucenicii Parintelui, acuzand tendetios pe maica Fotini, cum ca ar fi in spatele Apologeticum. Niste minciuni sfruntate, ce numai niste josnici pot sa le debiteze. Nici maica Fotini, nici alti monahi din Petru Voda n-au vreo implicatie in acest blog, ci doar persoane din-afara manastirii. Insa ei vor cu tot dinadinsul sa loveasca si sa strice imaginea manastirii Petru Voda, si implicit a Parintelui Justin. Iata care sunt iudele de care spunea Parintele Proclu si sa nu cumva sa aiba soarta lui Iuda. Acest interviu arata clar ca Parintele nu poate si nu va fi vreodata manipulat de cineva, insa asta i-a durut pentru ca le arata minciunile cu care au smintit pe unii oameni. Iata ce credibilitate va ofera acel blog de ipocriti! Pentru linistea dumneavoastra ar fi indicat sa nu mai intrati pe acel blog otravit, caci se afiseaza cu articole duhovnicesti, insa la comentarii isi varsa veninul ce le curge prin suflet. Pocaiti-va nefartatilor, caci nu vor ramane nerasplatite minciunile si denigrarile voastre.

Praznicul Sfantului Martir Iustin Filosoful. LA MULTI ANI, Parintelui Justin Parvu!

UPDATE: [youtube=https://www.youtube.com/watch?v=bsENyyv_P3Y]

Cu bucurie si multumire catre Tatal Ceresc, traim momente binecuvantate alaturi de Parintele Justin, care este sarbatorit de ziua numelui, astazi fiind praznuit Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. Repostam montajul video dedicat Parintelui Justin la aniversarea a 91 ani, montaj care are drept fundal audio, cantari dedicate Sfantului Iustin, interpretate de corul manastirii Stavropoleos.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=DAuRPmiYpN8]

Mai departe va invitam sa cititi despre viata Sfantului Iustin Martirul si Filosoful:

Sfantul Iustin Martirul si Filosoful s-a nascut catre anul 114 in Sichem, un vechi oras al Samariei, din parinti greci pagani. A trait pe vremea imparatilor Antonin cel Pios (138-161) si Marcus Aurelius (161-180), si s-a numit “filosof” fiindca din copilarie s-a osarduit cu studiul filosofiei pagane, iar mai apoi cu cel al filosofiei Adevarului, invatatura lui Hristos.

In jurul varstei de 30 de ani Iustin a primit sfantul botez (intre anii 133 si 137) si apoi a deschis o scoala de filosofie crestina. Deci mergand la Roma in anul 155, a dat mai sus zisului imparat Antonin o apologie in scris impotriva ratacirii idolilor, si dezvinovatitoare pentru credinta in Hristos, cu care pe una, adica credinta crestinilor, o adeverea si o intarea, iar pe cealalta, adica inselaciunea idoleasca, o supunea cu dovediri din Scripturi.

Mai tarziu, in anul 161, putin dupa urcarea pe tron a imparatului Marcus Aurelius, el a scris o a doua Apologie, adresata de aceasta data Senatului Roman.

Deci, fiind zavistuit de Crescent filozoful, a fost omorat cu viclesug, chinuit fiind mai inainte cu multe chinuri.

Acesta pentru viata lui curata si fara prihana, ajungand la fapta buna cea desavarsita, si ajungand plin de toata intelepciunea, si dumnezeiasca si omeneasca, a lasat pentru toti credinciosii scrieri pline de toata intelepciunea si folosul care dau mare cunostinta celor ce le citesc.

Mesajul Părintelui Justin despre retragerea și organizarea în comunități creștine

Republicam spre folosul si aducere aminte si a altora, mesajul Parintelui Justin despre organizarea in comunitati crestine, fara exces de panica, disperare, ci crestineste, chibzuit si din timp. Cine vrea sa ia aminte, ferice de el. Ci nu, Dumnezeu sa-i descopere alta cale!

Si extras din apelul contra actelor cu cip:

Sa rezidim neamul acesta! Dar nu vom putea izbandi lucrul acesta daca nu ne vom rezidi fiecare in parte sufletele noastre. Sa ne pocaim si sa ne punem cenusa in cap, ca sa ne dea Domnul harul si puterea de a primi mucenicia. Va trebui sa cream mici fortarete, mici cetatui de supravietuire, la sate, acolo unde mai sunt inca oameni care pricep si isi amintesc Randuiala, unde sa avem pamantul nostru, scoala noastra – in care sa ne crestem copiii in duhul aceasta ortodox, sa avem spitalele si moasele noastre.

Va rugam sa ne trimiteti marturii despre cum ati pus in aplicare acest indemn al Parintelui.

Minunea prin care a luat nastere Miscarea Legionara. Marii duhovnici ai Romaniei despre legionari si Capitan

Nu se cuvine a vorbi despre Sfintii Inchisorilor, fara a pomeni Miscarea Legionara sau cuvantul legionar. Cei ce fac aceasta se aseamana jidovilor sionisti si tortionarilor.

In ziua de 8 noiembrie, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, discutam ce nume sa dam acestei organizatii tineresti. Eu am spus:
– Arhanghelul Mihail.
Tatal meu spune:
– Este in biserica o icoana a Sfantului Mihail, pe usa din stanga a altarului.
– Sa mergem sa vedem. M-am dus cu Mota, Garneata, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici si Tudose. Ne uitam si intr-adevar ramanem uimiti. Icoana ni s-a aratat de o frumuseste neasemuita. Eu niciodata nu fusesem atras de frumusetea unei icoane. Acum insa ma simteam legat de aceasta cu tot sufletul si-mi facea impresia ca Sf. Arhanghel e viu. De atunci am inceput sa iubesc icoana.
De cate ori gaseam biserica deschisa, intram si ne inchinam la icoana. Ni se umplea sufletul de liniste si de bucurie.

extras din Cartea Capitanului

Părintele Justin Pârvu

Despre Corneliu Zelea Codreanu si Legiunea Arhanghelului Mihail, istoricii nostri mai vechi sau unii mai noi au avut grija sa denatureze adevarul. Au facut-o cu un scop: generatiile care le-au urmat(sau vor urma) sa nu stie adevarata istorie a romanilor. Nu s-a scris “fara ura si partinire”, asa cum ar trebui sa o faca adevaratii istorici.

Corneliu Zelea Codreanu a fost inca din timpul vietii sale o legenda, iar moartea sa, care a fost o jertfa – “cea mai scumpa dintre nunti”, cum spunea cantecul legionar, a facut ca proiectarea sa mitica sa capete o deosebita profunzime. Corneliu Zelea Codreanu si Miscarea Legionara au fost insa si o realitate care apartine istoriei romanilor. N-o putem neglija si trebuie sa o intelegem. Mai mult, Corneliu Zelea Codreanu a intrat intr-un panteon al mitologiei romanesti, unde trebuia demult sa-si afle locul.

Ma bucura faptul ca se studiaza acest fenomen si marturiile noastre, ale celor care mai traiesc, putini intr-adevar, pot ajuta la descrierea unei istorii care n-a beneficiat pana nu demult decat de un singur fel de prezentare, bineinteles, negativa. Caci cei care au scris erau dusmanii miscarii, cei carora le era frica de ea si ma mira faptul ca inca le mai este, astazi cand tinerii din “Fratiile de Cruce” de la sfarsitul anilor ’30 sunt octogenari sau nanogenari. Sunt tot mai putini astazi dintre cei care au trait acele vremuri si au crezut in biruinta legionara si marturia lor nu trebuie sa se piarda.

Tinerii legionari erau credinciosi si au crezut in rolul crestin al Miscarii. Dupa ani sau chiar zeci de ani de temnita grea, multi dintre supravietuitori s-au indreptat catre manastiri. Aici si-au aflat linistea, loc de rugaciune, nevointa si curatenie. Candva, Codreanu gandea ca ultim mijloc, retragerea in munti, caci de veacuri, romanul a primit lupta in munti si codri. Astazi, muntele si manastirile sale raman doar locurile unde romanul lucreaza pentru mantuire. Pentru mantuirea neamului nostru. Aceasta este lupta noastra.

Părintele Arsenie Papacioc

Nu putem gandi Miscarea Legionara fara voia lui Dumnezeu; deci a fost voia lui Dumnezeu chiar daca a plecat de la niste cauze materiale istorice.

Paăintele Gheorghe Calciu Dumitreasa

Tinand cont de cati martiri a dat, cred ca a fost de la Dumnezeu, dar oameni fiind, au facut si greseli.

Părintele Dumitru Stăniloae

Corneliu Codreanu era si el o figura foarte interesanta; si atragea ca si Arsenie Boca: avea ceva atractiv, ceva puternic asa; acelasi spirit hotarat si sigur; alegea o cale si gata; mergea pe ea. Impresionau amandoi prin forma lor hotarata de a fi. Era un dar al lor. Cred ca e o oarecare asemanare intre ei, parca erau o piatra, o stanca. Eu n-am avut aceasta exactitate de a defini lucrurile, m-am leganat asa, in cunoasterea adevarului. Eu am pus foarte mult pret pe iubire, pe blandete, pe bunatate, pe valorile Treimii; scrisul meu a atras – e adevarat, dar ca persoana n-am exercitat aceasta atractie pe care o exercitau Codreanu sau Arsenie Boca, si nu stiu cum e mai bine… Am fost solicitat dupa ’90 de niste tineri sa scriu ceva despre Ion Mota: eu cred ca Mota care era baiatul protopopului din Orastie era foarte crestin; si el s-a dus intr-adevar ca sa apere Occidentul de comunism. Pe Marin nu l-am cunoscut. (interviu, revistaScara, nr.7).

Părintele Arsenie Boca despre sfințenia Mișcării și a lui Corneliu Codreanu

„Am fost tinut la securitate sase saptamani. Cu parintele Arsenie discutam numai cand ne gaseam singuri. Restul timpului fie ca ascultam discutiile din camera, fie ca ma duceam cu gandul departe.

Intr-o zi se intampla sa ramanem amandoi in camera. Parintele Arsenie atunci imi spune: „Daca ar fi trait Capitanul ce lucruri frumoase am fi facut noi…”. Altadata imi spune: „Sa stii ca Legiunea nu va invinge pana nu se va completa numarul de legionari in cer”. Asta ar insemna sa moara toate generatiile din 1927 pana in 2000. Ar trebui sa treaca 60-80 de ani. Ar insemna sa nu mai traiasca nici un legionar din zilele noastre.

Dumnezeu va avea grija sa ramana si samanta pe pamant”, imi raspunde parintele Arsenie. A fost ultima discutie cu parintele Arsenie. Pe mine m-au luat si m-au dus la Penitenciar. M-au bagat singur intr-o celula la etajul trei, complet izolat de ceilalti legionari. (Fragment din manuscrisul lui Mircea Puscasu, fost detinut politic, legionar).

Ion Gavrila Ogoranu in „Brazii se frang, dar nu se indoiesc”, vol. 3, reda marturisirea facuta de mitropolitul Antonie Plamadeala chiar langa crucea de la manastirea Sambata:

„Marturisesc acum, lucru ce nu l-am facut niciodata, urmatoarea intamplare: eram prin 1947 in chilia parintelui Arsenie, care se dezbracase pana la brau sa se spele; pe pieptul parintelui atarna o cruce care avea si o garda legionara pe ea. M-am speriat si l-am intrebat:

– Parinte, nu ti-e teama sa porti un asemenea obiect primejdios?
– O am de la Corneliu Codreanu, el mi-a daruit-o”.

Parintele Ilarion Felea

Nu am facut politica si nu sunt legionar, dar vorbesc ca preot: Miscarea legionara va birui sigur, caci:

1. a cucerit tinerimea tarii
2. are un cap care stie ce vrea si e ascultat
3. are la temelia ei adevarul, credinta si dragostea crestina si impotriva acestora nu avem nicio putere.

Monahul Athanasie Stefanescu spunea despre idealurile si “omul nou” pe care il dorea Corneliu Codreanu ca baza a “Romaniei legionare”:

Telul final nu este viata, ci Invierea. Invierea neamurilor in numele Mantui-torului nostru Iisus Hristos. Neamul este, deci, o entitate care-si prelungeste viata si dincolo de pamant. Neamurile sunt realitati si in lumea cealalta, nu numai in lumea aceasta. Acest student(Corneliu Zelea Codreanu) a indrumat generatia lui avand ca arhetip pe Hristos. Lupta a fost grea, acerba, cerand sacrificii pentru credinta lor in Dumnezeu si neamul romanesc, tineretul a fost supus la un experiment unic in lume, cunoscut sub numele de experimentul Pitesti, unde toti au fost prabusiti ca asa era reteta. Dar in fata lui Dumnezeu nu conteaza caderile, ci ridicarile. Preotul Calciu a fost unul dintre acestia. Generatia acestui student, in verde imbracata si la icoane inchinata, a fost martirizata cum n-au fost decat crestinii din primele secole. Din randurile ei ridicandu-se pe treptele cele mai inalte ale eroismului si chiar sfinteniei. Daca in iuresul luptei au fost si greseli, sa nu se uite ca una este individul cu instincte morbide, care ucide dragul de a ucide si alta  este individul care lupta in numele cetatii si al tarii, care a fost dintodeauna declarat erou.

extras din cartea Realitatea unui mit: Corneliu Zelea Codreanu

IPS Bartolomeu Anania

Marturisesc insa ca in “Fratia de Cruce” din Seminar nu se facea politica, nici antisemitism, ci doar educatie, si ca nu am avut de invatat decat lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam si de patrie, corectitudine, disciplina in munca, cultivarea adevarului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu.

Corneliu Codreanu era si el o figura foarte interesanta; si atragea ca si Arsenie Boca: avea ceva atractiv, ceva puternic asa; acelasi spirit hotarat si sigur; alegea o cale si gata; mergea pe ea. Impresionau amandoi prin forma lor hotarata de a fi. Era un dar al lor. Cred ca e o oarecare asemanare intre ei, parca erau o piatra, o stanca. Eu n-am avut aceasta exactitate de a defini lucrurile, m-am leganat asa, in cunoasterea adevarului. Eu am pus foarte mult pret pe iubire, pe blandete, pe bunatate, pe valorile Treimii; scrisul meu a atras – e adevarat, dar ca persoana n-am exercitat aceasta atractie pe care o exercitau Codreanu sau Arsenie Boca, si nu stiu cum e mai bine… Am fost solicitat dupa ’90 de niste tineri sa scriu ceva despre Ion Mota: eu cred ca Mota care era baiatul protopopului din Orastie era foarte crestin; si el s-a dus intr-adevar ca sa apere Occidentul de comunism. Pe Marin nu l-am cunoscut. (interviu, revistaScara, nr.7).

Parintele Nicolae Steinhardt_2Nicolae Steinhardt despre legionari:

“N-a fost cameră în care tinerii – şi mai ales legionarii – să nu-mi vie în ajutor”

“Mult, mult, mult mai buni au fost tinerii prin închisori decât bătrânii. Pentru că mai uşor renunţi la viaţă când ai timp îndelungat de trăit! Pentru că la tinereţe patimile sunt mai aprinse, dar şi vigoarea spirituală mai neîntinată! Pentru că n-au cunoscut ranchiunele, prejudecăţile şi duşmăniile generaţiei mai vechi! Pentru că erau mai puţin obsedaţi cu acreli şi răbufniri, mai puţin încărcaţi de anexele trecerii timpului: sluţenii, eşecuri, dezamăgiri, confirmând astfel teoria lui Robert Brasilach după care e bine să mori înainte de a te fi pângărit mersul înnoroiat al anilor! Nu ştiu. Au fost mai buni.

N-a fost cameră în care tinerii – şi mai ales legionarii – să nu-mi vie în ajutor şi să nu-mi dea ”cafeaua” de dimineaţă şi feliuţa bisăptămânală de pâine – odoare fără preţ pentru un bolnav de intestine în schimbul ciorbei de murături putrede, al fasolei negătite, al cartofilor fierţi cu coajă şi pământ cu tot ori al verzei crude, la care şi lighioanele s-ar uita cu silă – singurele alimente ce le puteam oferi.Până ce – şi au trecut mai bine de trei ani – m-am învăţat să mănânc arpacaş, ei m-au ţinut în viaţă. Şi fără a face caz.

Cu totul din întâmplare, Dinu Pillat, de la părintele Todea, ştie cum a murit socrul lui, social-democratul Gh. Ene Filipescu. La Târgu-Ocna, spital t.b.c. al deţinuţilor politici până în 1956 (căci după acea dată n-au mai existat spitale pentru deţinuţii politici), Filipescu îşi proclamase convingerile socialiste şi atee într-o cameră de tineret legionar. E drept că-i apostrofa şi pe gardieni: ”copiii care-şi batjocoresc părinţii”. I-a fost din ce în ce mai rău – boala evolua repede – şi a pătimit (răsuflarea devenise chinuitoare) până la moarte.

Într-atâta s-au purtat tinerii legionari de frumos, de atent, de plin de abnegaţie şi drag cu el şi atât adânc respect i-au vădit celui mai vârstnic dintre ei, încât până la urmă i-au înmuiat inima.

Înainte de a-şi da sufletul, cu greu, fiindcă orice respiraţie ajunsese un spasm, Filipescu l-a îmbrăţişat pe cel care îndeosebi i se devotase, apoi pe toţi ceilalţi, s-a putut spovedi părintelui Todea şi s-a stins împărtăşit. După câteva săptămâni a încetat din viaţă şi băiatul care-l îngrijise filial.1 De la Ioan Ianolide aflu că a fost însuşi Valeriu Gafencu, unul din ”sfinţii închisorilor”.

| Jurnalul Fericirii

Intru Multi Ani, Parinte Justin! 91 de ani de slujire a Ortodoxiei si a Romaniei!

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=DAuRPmiYpN8]

Astazi, 10 feb­ru­arie 2010, Par­in­tele Justin implineste 91 de ani. Unii din­tre noi poate cre­deam ca nu vom mai avea prile­jul si bucu­ria sa-l felici­tam pe par­in­tele si sa-i uram un inca La multi ani! Pen­tru aceasta mul­tumim Dom­nu­lui ca ne-a invred­nicit pe noi, ucenicii putin ravn­i­tori si ascul­ta­tori, sa ne mai des­fa­tam inca de binecu­van­tar­ile si dragostea par­in­teasca a mare­lui nos­tru duhovnic.

De la anul care a tre­cut si pana acum, Par­in­tele Justin a par­curs o perioada nu tare usoara, …continuare

Alte site-uri care se alatura sarbatoririi Parintelui Justin:

Victor Roncea: PARINTELE Justin Pârvu, 91 de ani de slujire a României

Savatie Bastovoi: La mulţi ani, Părinte Iustin!

Saccsiv: LA MULTI ANI! Azi PARINTELE IUSTIN PARVU implineste 91 de ani

Romania, uneste-te!: Părintele Iustin Pârvu împlineşte 91 de ani. La mulţi ani …

Napoca News: Părintele Iustin Pârvu a împlinit 91 de ani! La mulţi ani, Părinte!

Monitorul de Suceava: Părintele Iustin Pârvu, la 91 de ani

Curentul: Părintele Justin Pârvu, 91 de ani de slujire a României

Evenimentul: Părintele Iustin Pârvu împlineşte 91 de ani

Crestin ortodox: Parintele Iustin Parvu implineste 91 de ani

RealitateaMedia: Părintele Iustin Pârvu împlineşte 91 de ani

Manastirea Hancu: Părintele Iustin Pârvu împlineşte astăzi 91 de ani

Monitorul de Neamt: Pãrintele Iustin Pîrvu, la 91 de ani

Puterea Credintei: PARINTELE IUSTIN PARVU IMPLINESTE ASTAZI 91 DE ANI

Crestin ortodox(wordpress): La mulţi ani Părintelui Iustin Pârvu!

Ziare.com: Parintele Iustin Pirvu, la 91 de ani

Noua Galileie: Părintele Iustin Pârvu a împlinit 91 de ani

Parintele Justin e din nou sanatos si in mijlocul oamenilor. Multumiri pentru rugaciuni

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=WeRCEH_MrI8]

Par­inte, ne bucu­ram ca va gasim sanatos si ca bunul Dum­nezeu va tine inca ala­turi de noi, ca sa ne mai puteti da un cuvant de intarire in aceste vre­muri tul­buri in care ne aflam. Multi cres­tini, din toate par­tile lumii, de la copii pana la cei batrani, s-au rugat pen­tru sfin­tia voas­tra cu multa dragoste sa va insanatositi cat mai grab­nic. Cum ati dep­a­sit boala? Ati simtit spri­jinul rugaci­u­nilor lor?

Eu nu sunt in masura sa mul­tumesc cres­tinilor ortodocsi, si cunos­cuti, si necunos­cuti, si sa le apre­ciez sol­i­dar­i­tatea lor pen­tru sufer­inta. Nu sunt in masura nici sa le mul­tumesc, dar nici sa ma ridic la inal­timea convin­ger­ilor pe care le au fata de nevred­ni­cia mea, ca om pacatos. Este ade­varat si m-am con­vins de sol­i­dar­i­tatea aceasta crestina intre viata de man­a­s­tire si viata mire­nilor cres­tini ortodocsi, si care mi-a dat un sem­nal foarte put­er­nic ca exista totusi in viata noas­tra crestina sen­ti­men­tul acesta al dragostei, de aju­torare, in care dragostea cu ade­varat face min­uni si poate invia si morti. Aceasta m-a bucu­rat mult si mi-a dat viata si nade­jdea ca ne putem men­tine asa in duhul acesta de dragoste, de pace, de sufer­inta, incat sa ni se umezeasca ochii pen­tru binele celuilalt. Dau slava lui Dum­nezeu pen­tru toate. Eu nu sunt vred­nic de atata dragoste din partea cred­in­ciosilor. Eu le mul­tumesc tuturor aces­tora si Dum­nezeu sa le daruiasca lor, famili­ilor lor si nea­mu­lui nos­tru, bucu­ria pe care am avut-o de sar­ba­to­rile aces­tea ale Nas­terii si Botezu­lui Dom­nu­lui si sa le implin­easca cele mai inalte ide­aluri ale vietii noas­tre crestine!

ATITUDINI NR.9, extras din inter­viul real­izat de mon­ahia Fotini,
18 ian­uarie 2010, la praznuirea Sfin­tilor Athanasie si Chiril

Cititi interviul integral pe site-ul revistei ATITUDINI.

Mesaj al Parintelui Justin catre semnatarii tabelelor anti-cip

logo

Preluat de pe ATITUDINI.COM

Frati crestini, iata ca actiunea SEMNATURILOR ANTI-CIP a ajuns la punctul final si va multumim tuturor pentru efortul depus in apararea drepturilor noastre pe care Dumnezeu, din iubire, ni le-a daruit. Astfel, pe baza semnaturilor dumneavoastra s-a depus o cerere de organizare a REFERENDUM-ului care sa decida prezenta sau nu a cipurilor in documentele de identitate, in urma alegerii democratice a poporului. Mai jos va prezentam mesajul Parintelui Justin Parvu, cel care a lansat apelul de trezire a neamului in lupta cu cei ce vor sa ne inrobeasca.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=q7t7OvgbqIE]

Staretul manastirii Sf. Sava, gheronta Evdochim, in vizita la Parintele Justin Parvu

Intalnirea cu parintele Justin [youtube=https://www.youtube.com/watch?v=Q0WhnGUKWkM]

Cuvant de folos rostit in biserica Manastirii Petru Voda [youtube=https://www.youtube.com/watch?v=v_1esVq0ThI]

Despre Manastirea Sfantul Sava cel Sfintit

Manastirea Sfantul Sava – Marea Lavra a Sfantului Sava – cunoscuta si sub denumirea locala de “Mar Saba”, este o manastire greco-ortodoxa din Pustiul Iudeii, Israel.

Manastirea este asezata pe defileul Paraului Cedrilor – Chedron sau Wadi en-Nar – care porneste de la poalele muntelui pe care se inalta orasul Ierusalim; locul se afla la 9 mile mai spre est de Betleem, de unde si porneste drumul.

Manastirea Sfantul Sava cel Sfintit - Ierusalim

Pornind initial de la o singura chilie si ajungand mai apoi la sute de chilii, asezamantul sihastresc din Pustia Iudeii a devenit un imens centru religios al lumii ortodoxe. Manastirea a fost intemeiata de catre Sfantul Sava cel Sfintit in anul 478, ca asezamant al calugarilor anahoreti din jurul sau. Continuare…

Marele protopsalt Anghelopoulos in vizita la parintele Justin Parvu

UPDATE :[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=RDY_a5GTLfE]

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=-8W76rJ35So]

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=zxOyu7Hde2Y]

mastreclass iasi

Lykourgos Angelopoulos s-a născut la Pirgos, Ileias, în 1941. A studiat dreptul la Universitatea din Atena şi muzica bizantină cu Simon Karas. Este Protopsalt al bisericii „Sfânta Irina” (prima catedrală din Atena) încă din 1982, unde a pus capăt sistemului greşit de predare al lui I. Sakellaridis prin reintegrarea Corurilor de muzică bizantină. Este fondatorul şi dirijorul Corului Bizantin Grec şi predă muzica bizantină la Conservatorul de Stat din Atena, Conservatoarele „F. Nakas” şi „N. Skalkotas”. Este Directorul Corului Bizantin al studenţilor din cadrul Conservatorului de Stat din Atena şi Preşedinte al Şcolilor de muzică bizantină din cadrul Arhiepiscopiilor Ileias, Rethymnis, Avlopotamou şi Fthiotidos. Deasemenea, colaborează cu Radioul National din Grecia în domeniul muzicii bizantine. Este implicat în proiecte de muzică contemporană (a interpretat numeroase lucrări ale compozitorilor M. Adamis, D. Terzakis, John Taverner, K. Sfetsas, G. Kyriakakis şi alţii) şi este membru al echipei de cercetători condusă de Marcel Peres, echipă ce studiază muzica veche din Occident şi legăturile ei cu muzica bizantină. Este Preşedintele Centrului de cercetare al muzicii contemporane din 2005, membru fondator al Fundaţiei Culturale Balcanice „Harta lui Riga”. Între 1998 şi 2007 a fost membru al Comitetului Artistic din cadrul Ministerul Naţional al Educaţiei şi Religiei, şi responsabil cu activitatea şcolilor de muzică din Grecia. A făcut imprimări în Franţa de muzică bizantină, creştină timpurie, ambroziană şi muzică veche occidentală.cupole

Din comorile muzicii psaltice:

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=SbOtEZyqoDI]

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=f_5bte3l8PQ]

Parintele Justin – 5 feb. 2009: “Sa ne bucuram ca trecem prin focul acesta curatitor”

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=PBdVNcqZsSI]

“… Eu daca am murit, s-a sfarsit lumea… (…) Tot timpul trebuie sa fim pregatiti, nu stii cand vine timpul… Sa ne gaseasca mereu in priveghere, in rugaciune, in stare de smerenie, ca numai asa ne mai putem izbavi. (…) “Veniti la Mine, fiilor si mosteniti Imparatia…”. Imparatia se mosteneste cu anevoie, cu jertfa. Numai tara asta, cu cata jertfa, cu cate nevointa si eforturi s-a tinut in granitele ei pana acuma (…) Cu nevointa! Asa, acum a venit si randul nostru acuma sa fim oleaca treji!

Sa primim cu dragoste si cu toata cainta, nu cu razvratire, nu cu nemultumire, nu revoltati… Cu calm, cu rabdare, cu intelepciune! Cu bucurie chiar! Sa ne bucuram ca am ajuns momentele acestea grele, ca numai asa trecem prin focul acesta curatitor, prin nevointe, prin greutati, ca sa ne indreptam pregatiti dincolo! De bunavoie nu prea am vrut, acuma…. de nevoie! (…) Veniti la mine toti cei osteniti si impovarati!“. Pai, care-i osteneala? Masini de lux, toate astea, plimbari (…); nu-i frumos sa facem Anul Nou in Romania, hai sa mergem… [peste] oceane si tari si sa petrecem acolo… Iac-acuma, hop, ti-a luat carnetu`, nu mai mergi. Daca vrei carnet, trebuie sa iei cipu`. Apoi, ori cu lumea, cu cipu`, ori cu Hristos, cu nevointa, cu calea cea stramta, nevoitoare. Dar nu ne inspaimantam! Mergem linistiti, calmi, cu nadejdea in Inviere. Ca a noastra este Invierea, a crestinismului ortodox. (…) Eu as vrea sa vad o treaba: sa-si puna ei cip intai, dupa aceea sa-i puna poporului, dar sa inceapa cu presedintele.  (…) Iarasi, noi trebuie sa avem nadejde, sa avem dragoste, sa ne rugam, sa tinem piept acestei situatii… ca Dumnezeu sa mai prelungeasca starea aceasta de lucruri, prin rugaciune“.