In cel putin patru state americane au fost primite sute de de plangeri privind contaminarea surselor de apa cu petrol sau gaz, iar poluarea a fost confirmata in cazul unora, se arata intr-un raport care arunca indoieli pe pretentiile industriei petroliere ca asemenea probleme apar rareori.

Associated Press a cerut date privind plangerile legate de exploatarile de gaze de sist in Pennsylvania, Ohio, Virginia de Vest si Texas, si a gasit diferente mari in felul in care autoritatile dezvaluie aceste probleme. Cel mai transparent s-a dovedit statul Texas, scrie ABC News.

AP a aflat ca numai in Pennsylvania s-au inregistrat in 2013 398 de reclamatii privind poluarea cu petrol sau gaz a surselor locale private de apa potabila, iar in 2012 au existat 499 de plangeri.

Printre motivele plangerilor se numara reducerea debitului de apa, poluarea cu gaz sau alte substante. Mai mult de 100 de astfel de cazuri au fost confirmate in ultimii 5 ani.

Una dintre familiile care a depus plangeri a obtinut o intelegere cu firma de exploatare, primind 1,6 milioane de dolari despagubire.

Extragerea combustibililor din depozitele de sist presupune pomparea a sute de mii sau chiar milioane de litri de apa, sare si substante chimice in pamant pentru a sparge roca si a elibera gazul. O parte din acea apa, impreuna cu apa subterana, urca apoi spre suprafata. Pe acest parcurs ascensional, lichidul ajunge in apa freatica, contaminand-o.

| Ziare.com

[youtube=https://youtu.be/i6JytBK1OZ0]

Aproximativ 250 de localnici din Siliştea – Pungeşti, judeţul Vaslui, au comemorat, duminică, timp de trei ore, printr-o slujbă religioasă şi un miting de protest desfăşurat în apropierea perimetrului deţinut de Chevron în zonă, Răscoala ţărănimii din anul 1907.

Circa 250 de localnici au comemorat la Pungeşti, printr-o slujbă şi un miting, Răscoala de la 1907 (Imagine: Liviu Chirica/Mediafax Foto)

Un nou miting de protest, al doilea din acest an, a avut loc, duminică, în zona localităţilor Siliştea – Pungeşti, unde aproximativ 250 de oameni au participat la o serie de acţiuni prin care s-a comemorat Răscoala din anul 1907, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Iniţial, localnicii şi activiştii de mediu s-au adunat pe islazul din satul Siliştea, unde doi preoţi au ţinut o slujbă de pomenire a celor care şi-au pierdut viaţa în urmă cu aproape 107 ani. Ulterior, oamenii au încercat să se îndrepte, pe drumul judeţean, către localitatea Pungeşti, pentru a aprinde lumânări la monumentul din sat ridicat în memoria victimelor Răscoalei de la 1907. continuare »

A treia comunã din judetul Vaslui, comuna Suletea, câstigã în instantã, pe fond, procesul intentat de Prefectura Vaslui, pentru anularea actului prin care membrii Consiliului Local au decis pe teritoriul UAT-ului lor, interzicerea explorãrii si exploatãrii gazelor de sist, prin metode neconventionale! Judecãtoarea Elena-Gabriela Aionitoaie a arãtat în motivarea hotãrârii sale, cu rigurozitatea magistratului cu multã stiintã de carte, faptul cã suletenii au fost întru totul îndreptãtiti sã interzicã exploarea gazelor de sist, printr-o metodã neconventionalã. Prefectura Vaslui a suferit al treilea esec, în lupta sa nedreaptã cu comunele care au luat, curajoase, decizia de a interzice prin acte de Consiliu Local, explorarea si exploatarea gazelor de sist.

Dupã comunele Pogona si Alexandru Vlahutã, iatã cã si Suletea se poate bucura de o asemenea hotãrâre a instantei!

Judecãtoarea Elena-Gabriela Aionitoaie a fost si de aceastã datã fermã, în ceea ce priveste solicitarea Prefecturii, arãtând cã actele normative pe care Institutia Prefectului le-a invocat, atunci când i-a acuzat pe oamenii comunelor în cauzã de abuz si depãsire de competente, nu aratã sub nicio formã cã vlahutenii sau suletenii, de exemplu, ar fi încãlcat legea. Prefectura s-a prezentat în instantã cu aceeasi “poezie” lipsitã de consistentã, prin care sustine cã “statul este singurul subiect de drept care poate avea în proprietate resursele subsolului si singurul care asigurã si reglementeazã exploatarea acestora”, precum si faptul cã “bogãtiile subsolului sunt de interes national”. Foarte simplu a demontat judecãtoarea Elena-Gabriela Anitoaie, prin motivarea hotãrârii sale, aceste argumente!

“Cum gazele de sist nu se regãsesc în Legea Petrolului si nici nu au fost declarate de interes national, Consiliul Local avea competentã sã se pronunte”! continuare »

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=b74nYjEcMa8]

Duminică, 5 ianuarie 2014, între orele 14-16 în fața Ambasadei Române din Viena a fost autorizat un protest de solidaritate cu românii ce luptă contra gazelor de șist. Mai sus aveți filmare în care d-l Alexandru Popescu, aflat în greva foamei din data de 21 decembrie , cheamă la solidaritate pe un român din Austria. Rugăm pe toți românii din Viena și din toată Austria, care pot să meargă mâine la Viena, să fie alături de acest român și totodată și de cei din țară. După cum spune, dl. Alexandru, protestele din diaspora au un efect mai mare, întrucât în acele țări exploatarea gazelor prin metoda fracturării hidraulice a fost interzisă.

Activiștii românii din grupul Salvemos Roșia Montană – Madrid vor protesta duminică, 5 ianuarie a.c., în fața Ambasadei Statelor Unite ale Americii de la Madrid față de modul în care compania americană Chevron înțelege să acționeze în România.

Peste 200 de persoane, majoritatea localnici, au protestat, joi după-amiază, în faţa primăriei din localitatea vasluiană Pungeşti faţă de primarul din localitatea care a concesionat propriul teren către compania Chevron în vederea explorării gazelor de şist în zona localităţii Siliştea.

Sediul Primăriei Pungeşti, judeţul Vaslui, a fost ţinta unor noi proteste din partea localnicilor, majoritatea din satul Siliştea, faţă de activităţile desfăşurate în zonă de compania Chevron, care deţine în concesiune o suprafaţă de două hectare de teren de la primarul comunei, Mircea Vlasă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

De altfel, mitingul organizat de activiştii de mediu şi cu sprijinul localnicilor a fost îndreptat, cu precădere, împotriva primarului Vlasă, protestatarii scandând în faţa primăriei lozinci la adresa edilului, precum: „Mircea Vlasă de sărbători, să-ţi Dumnezeu să mori” şi „Toată lumea vrea să ştie, pe Mircea Vlasă pe năsălie”.

„Oamenii nu au făcut nimic altceva decât să-şi exprime năduful. Protestul a durat aproximativ jumătate de oră, însă pentru a ajunge de la Siliştea, unde este noua tabără de rezistenţă, până la Pungeşti ne-a luat o oră şi jumătate, deşi între cele două localităţi este doar un kilometru. Am fost nevoiţi să ocolim pe dealuri, departe de locaţia unde Chevron îşi desfăşoară activitatea, pentru că ne-a fost interzis accesul de către Jandarmerie pe drumul judeţean ce leagă localităţile Siliştea de Pungeşti”, a declarat, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX Marius Ignat, unul dintre protestatari. continuare »

Reprezentanţii permanenţi ai statelor membre ale Uniunii Europene au propus, în a doua jumătate a lunii decembrie, ca exploatarea gazelor de şist să nu mai fie condiţionată de consultarea comunităţilor locale, şi, totodată, ca evaluările impactului de mediu să fie mult mai blânde decât în prezent.

Linişte, tihnă, mese îmbelşugate alături de cei dragi, asta înseamnă sărbătorile de iarnă pentru cei mai mulţi dintre români. Nu şi în “zona de siguranţă publică” Pungeşti unde, sătui de permanentele abuzuri ale jandarmilor care au ocupat comuna, pentru a asigura siguranţa utilajelor Chevron, 30 de localnici din Pungeşti au intrat, marţi, în greva foamei.

Ei protestează împotriva abuzurilor constante ale jandarmilor.

Localnicii au ridicat mai multe corturi şi au anunţat că intră în greva foamei pe termen nelimitat, declarând că s-au săturat de monitorizarea şi supravegherea agresivă a jandarmilor, care îi hărţuiesc în permanenţă şi îi chestionează de fiecare dacă când ies din casă şi merg prin sat.

Pungeştenii trăiesc de mai multe săptămâni o stare de permanentă hărţuire şi teroare, menită să îi aducă la limita rezistenţei pe toţi cei ce sunt împotriva exploatării gazelor de şist, pentru a renunţa la orice formă de protest. Jandarmii au cucerit practic comuna pe 2 decembrie, când Chevron şi-a trimis, pentru a doua oară utilajele în zonă. Vaste efective de jandarmi, acţionând în afara legii, după ce i-au împrăştiat violent pe localnicii ce încercau să blocheze înaintarea utilajelor, au luat în stăpânire satul, terorizându-i zi şi noapte pe săteni. continuare »

Aproximativ 30 de persoane ameninta ca intra in greva foamei la Pungesti. Protestatarii cer retragerea jandarmilor si interzicerea extragerii gazelor de sist din Pungesti.
Protestul lor va fi monitorizat de medicii serviciului judetean de Ambulanta, iar un medic va trece in fiecare zi prin tabara de la Pungesti ca sa verifice starea de sanatate a grevistilor, mai ales ca unii dintre ei sunt in varsta.
“Suntem 30 de persoane in aceste moment care protesteaza in zona unde Chevron vrea sa exploateze gazele de sist. Am intrat in greva foamei pentru ca nu mai avem alta cale de a ne face dreptate si de a arata cum se distruge pamantul acestei tari. Vom instala si corturi, nu ne vom opri aici. Oamenilor din Pungesti li s-au interzis pana si sarbatorile de iarna. Cerem retragerea jandarmilor din comuna. Poate nu stiti, dar zilnic pentru ei se cheltuie 6000 euro, pentru toti cei 250 jandarmi. Au fost si zile cand in comuna erau si cate o mie de jandarmi, iar costurile sunt enorme. Cu acesti bani se putea face orice altceva, sa se repare scolile din comuna, drumurile, orice altrceva si cu siguranta nu se ajungea la starea aceasta de conflict”, a spus Constantin Palsaru, unul din liderii miscarii de rezistenta de la Silistea-Pungesti

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=NW3BlruCuNo]

» Fosta uzina “Aurul” Baia Mare, aflata in proprietatea magnatului rus Mihail Prokhorov, reia extractia de aur prin metode pe baza de cianura. Practic, langa Baia Mare ar urma sa functioneze un complex industrial de genul celui pe care compania Rosia Montana Gold Corporation vrea sa il construiasca in Muntii Apuseni.

» Prokhorov, etichetat de Forbes drept cel mai bogat om din Federatia Rusa, este unul din oligarhii apropiati premierului Vladimir Putin. El planuieste sa dea cat mai repede drumul afacerii si anunta investitii de aproximativ 100 de milioane de euro.

» Uzina “Aurul” a fost in centrul celui mai mare scandal de poluare din istoria recenta a Romaniei: in anul 2000, apele cu cianura ale unui iaz de decantare din apropierea Baii Mari au poluat masiv raul Tisa, iar din acel moment activitatea fabricii de prelucrare a aurului a fost oprita.

Fosta uzina “Aurul” din Maramures, aflata in posesia rusilor de la Polyus Gold, urmeaza sa isi redeschida portile. Societatea controlata de magnatul Mihail Prokhorov si-a anuntat deja intentia de a incepe activitatile de procesare a minereurilor neferoase din zona, folosind metode pe baza de cianura. Insa, pana la inceperea procesului de prelucrare a minereului de pe haldele de steril din Maramures si exploatarea unor perimetre miniere din judetele Maramures si Satu Mare, noii patroni ai “Aurului” maramuresean asteapta avizul final de functionare din partea autoritatilor de mediu. Pentru ca acest lucru sa se intample, proprietarii rusi ai “Aurului” trebuie sa investeasca masiv pentru a atinge standardele europene de mediu. In acest context, rusii au anuntat deja o investitie de aproximativ 100 milioane euro in tehnologii de prelucrare a minereurilor neferoase, in urma carora ar putea rezulta “cantitati apreciabile de aur si argint”.

Potrivit sefului Garzii de Mediu Maramures, Calin Crisan, obtinerea autorizatiei de mediu de catre rusi nu este deloc imposibila, insa cu anumite conditii. “Normele europene prevad ca tehnologia folosita pentru prelucrarea aurului cu ajutorul cianurilor trebuie sa duca la o concentratie de 10 miligrame de cianura pe litru de apa in lichidul care iese din instalatia industriala pentru a fi depozitat in iazul de decantare. Aici, in acest iaz, cea mai mare parte a cianurii este descompusa sub actiunea naturala a razelor ultraviolete continute in lumina solara. Restul cianurii ar trebui oprit de statia de epurare, pe care investitorii rusi s-au angajat sa o construiasca”, ne-a spus Crisan.

Proiectul a starnit deja reactii

Practic, langa Baia Mare ar urma sa functioneze un complex industrial de genul celui pe care compania Rosia Montana Gold Corporation vrea sa il construiasca in Muntii Apuseni. Proiectul de la Rosia Montana a fost indelung contestat de organizatiile ecologiste, dar si de catre istorici. Nu acelasi lucru s-a intamplat insa cu proiectul rusesc din zona Baii Mari. Acesta nu a fost insa criticat vehement, cu toate ca exploatarea cu cianuri ar urma sa fie facuta in imediata apropiere a unuia dintre cele mai populate orase din Transilvania, Baia Mare. Doar Stephanie Roth, considerat unul dintre cei mai cunoscuti opozanti ai proiectului Rosia Montana, a luat atitudine impotriva preconizatei reluari a extragerii aurului cu cianura in Baia Mare. Acesta invoca in sprijinul opozitiei sale poluarea raului Tisa din anul 2000. “Exista o coalitie formata din mai multe organizatii neguvernamentale, numita «Romania Fara Cianura». Noi militam pentru interzicerea totala a folosirii cianurilor in domeniul acesta, pentru ca exista si alte modalitati de a obtine aurul, fara cianura. Prin definitie, cianura este toxica si nimeni nu ne poate convinge de contrariu”, a spus Roth. De asemenea, The Jamestown Foundation si Eurasia Daily Monitor au remarcat faptul ca autoritatile romane se pregatesc sa permita exploatarea aurului cu ajutorul cianurilor in cazul rusilor care detin fabrica din Baia Mare, in timp ce tergiverseaza avizarea proiectului minier de la Rosia Montana, detinut de canadieni si americani. Blocarea ex-ploatarii aurului in Muntii Apuseni este justificata prin pericolul reprezentat de cianuri, insa The Jamestown Foundation si Eurasia Daily Monitor spun ca acest pericol nu impiedica proiectul din Baia Mare, desi “Aurul” si-a inchis portile in urma scandalului provocat de accidentul ecologic din anul 2000. Pe plan local, autoritatile si sindicalistii sunt incantati de perspectiva reluarii activitatii industriale, pentru ca aceasta ar insemna circa 500 de noi locuri de munca, in plina criza. Exista insa si localnici care se tem de reluarea extragerii aurului cu ajutorul cianurii, deoarece, in urma cu 10 ani, peretele unui iaz plin cu apa poluata cu cianura s-a surpat din cauza ploilor de primavara, iar apa otravita a ajuns in raul Tisa. Profesorul Claudiu Tudorancea de la Universitatea “Babes-Bolyai” spune ca, “din punct de vedere al biodiversitatii, in urma poluarii de atunci raul Tisa a devenit echivalentul unui desert”, pentru ca pestii si celelalte vietuitoare acvatice au fost exterminate de otrava. Uzina “Aurul” si-a inchis portile in urma scandalului provocat de acest accident. Fosta uzina a fost “botezata” ulterior Transgold. Dupa mai multe runde de licitatii, activele fostului Transgold au fost cumparate de britanicii de la Oxus Gold si Kazach Gold, pentru 16 milioane de lei noi. Cele doua companii au infiintat ulterior Romaltyn Mining, care a trecut 100% in proprietatea Kazach Gold, dupa ce aceasta a cumparat participatiunea britanicilor. Afectati de criza financiara, “kazacii” au fost cumparati de Polyus Gold, cea mai mare companie aurifera din Rusia.

Deocamdata, nu este foarte clar modul in care va functiona afacerea. Analistii economici spun ca exista doua variante. Prima ar fi cea in care oligarhul Mihail Prokhorov va relua finantarea efectiva a mineritului si va prelucra in Baia Mare minereul extras pe plan local. Cea de-a doua varianta ar fi cea in care compania lui Prokhorov ar prelucra in Baia Mare minereul aurifer extras din Siberia. Motivul ar fi simplu. Expertul in economie Alexandru Benea spune ca Uniunea Europeana are taxe vamale relativ mici pentru importul de minereuri, tocmai pentru a asigura materie prima ieftina pentru unitatile industriale din cele 27 de state membre. Pe de alta parte, autoritatile comunitare au impus taxe vamale mari pentru produsele metalurgice finite ori semifinite, tocmai in ideea de a proteja industria metalurgica europeana. “Oligarhii rusi au speculat foarte prompt aceasta situatie. Ei au cumparat la preturi convenabile combinate metalurgice din Romania. Detinatorii de mine din Rusia ori din Ucraina aduc in Romania minereuri, cu taxe vamale mici. Apoi, ei prelucreaza aceste minereuri in combinatele pe care le detin in Romania. Produsele obtinute sunt vandute pe piata comuna europeana fara nici un fel de alte taxe vamale. Preturile cerute de oamenii de afaceri rusi sunt mai mici decat cele de pe piata europeana, pentru ca salariul unui muncitor din Maramures este, cu siguranta, mult mai mic decat cel al unui muncitor in metalurgie care lucreaza, de pilda, intr-un combinat din Luxemburg ori din Marea Britanie. Este perfect legal si este o metoda inteligenta de a specula oportunitatile oferite de legislatia comunitara”, a spus Alexandru Benea. De fapt, reteta este folosita si de alte societati detinute de magnatii din fosta URSS in Romania. Asa procedeaza, de pilda, societatea ruseasca TMK, care detine combinatul siderurgic din Resita, ori concernul rusesc Mechel, care detine doua combinate in Campia Turzii, fostul combinat Industria Sarmei, iar in Targoviste, fostul Combinat de Oteluri Speciale. De asemenea, reteta a fost folosita si de omul de afaceri ucrainean Sergey Taruta, patronul echipei de fotbal Metalurg Donetk.

PORTRET

» Prokhorov, un apropiat de cercurile puterii ruse

Mihail Prokhorov este o figura aparte in mediul economic rusesc. Potrivit revistei americane Forbes, el ar fi cel mai bogat om din Rusia, cu o avere de 9,5 miliarde dolari, si unul dintre apropiatii premierului Vladimir Putin. In anul 2007, premierul de atunci al Rusiei, Mihail Fradkov, l-a cooptat pe magnat intr-un organism guvernamental, Comisia Federala pentru Nanotehnologie. Comisia era condusa de prim-vicepremierul de atunci, Serghei Ivanov, cu care Mihail Prokhorov a dezvoltat relatii de prietenie. Dupa ce Vladimir Putin a schimbat fotoliul de presedinte al Rusiei cu cel de premier, Serghei Ivanov si-a pastrat functia si a devenit adjunctul celui pe care rusii il numesc “tarul Putin”. Mihail Prokhorov si-a facut averea in timpul privatizarilor dubioase din perioada lui Boris Eltin. A cumparat, impreuna cu un alt prieten al lui Putin, oligarhul Vladimir Potanin, pachetul majoritar de actiuni la una dintre cele mai importante societati rusesti din domeniul mineritului, Norilsk Nickel.
Prokhorov a fost implicat si in scandaluri cu conotatii sexuale. In Franta, el a fost arestat, sub acuzatia ca ar fi angajat prostituate pentru prietenii sai cu care isi petrecea Craciunul intr-o statiune de lux din Alpi. Acum, oligarhul rus doreste sa investeasca in construirea unui complex sportiv de 200 milioane dolari pentru tinerii care vor sa joace in NBA.

SUPREMATIE

» Compania rusa, lider pe piata de profil din Rusia

Polyus Gold este cea mai importanta companie aurifera din Rusia. Firma detine mine in regiunile rusesti Krasnoiarsk, Irkutsk si Magadan. De asemenea, Polyus Gold exploateaza campurile aurifere din Yakutia si din regiunea Amur. Anul trecut, compania a extras 38 tone de aur.

CEO-ul Chevron, Thomas Holst, s-a întâlnit cu IPS Teodosie pentru a discuta despre gazele de şist. IPS Teodosie a confirmat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă organizată cu prilejul apropierii sărbătorilor.

„Vreau să vă spun, pentru că mă întrebaţi, că am avut o întâlnire cu preşedintele Chevron în această privinţă. I-am spus că trebuie să urmărească adevărul în această relaţie. A venit să-mi ceară… Nici nu am înţeles ce a vrut să-mi ceară. Mi-a spus că vin să investească şi că această investiţie poate fi binevenită dacă într-adevăr mediul este neafectat. I-am sfătuit să fie foarte sinceri acolo unde vor să facă studii, pentru că mi-a spus că fac doar studii, şi în cazul acestei acţiuni, dacă într-adevăr există resurse, să fie foarte sinceri, pentru că dacă nu vor fi sinceri se va întoarce împotriva dorinţei lor tot ce ar vrea să facă pentru a investi”, a declarat IPS Teodosie.

Prelatul spune că le-a atras atenţia americanilor să respecte adevărul şi moralitatea. Potrivit acestuia, răspunsul reprezentanţilor companiei a fost unul rezervat. IPS Teodosie a mai spus că Patriarhia a cerut un punct de vedere oficial de la Academie în ceea ce priveşte explorarea gazelor de şist, răspuns pe care deocamdată nu l-a primit.

„Opera lui Dumnezeu este sfântă şi noi trebuie să păstrăm integritatea şi puritatea creaţiei pe care Dumnezeu ne-a lăsat-o. Atunci când agresăm natura, natura ne vine împotrivă”, a conchis IPS Teodosie.

Chevron a primit licenţe pentru a face lucrări de explorare în trei zone pe uscat situate în regiunea Constanţa – perimetrele 17, 18 şi 19, adică în apropierea unor localităţi precum Costineşti, Adamclisi şi Vama Veche.

| pefata.ro

Cu trădătorii de țară nu se stă de vorbă
[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=4j5f3KzTi2c]

Un alt sat, o altă autorizare de prospectare și probabil de exploatare a gazelor de șist fac imposibilă măcar o reconciliere între cei care cunosc valoarea perenă și sacră în același timp a pământului, și vânzătorii de țară și de neam. Ei aleg ca oamenii să moară otrăviți în câțiva ani pentru ca alții să ”beneficieze” de gazele Chevron. Noi nu suntem de acord, sprijinim acțiunile de protest ale celor din Puiești și vom da publicității adevărul din acea zonă. Oamenii trebuie apărați ACUM pentru că autoritățile și-au schimbat menirea. Și de ele trebuie apărați.

Redacția

Tensiune maximă la Puiesti, acolo unde chiar în aceste momente, reprezentanti ai ANRM si ai APM Vaslui, împreunã cu reprezentantul firmei care a realizat acel “studiu de impact” vor sã convingã oamenii sã lase Chevronul sã exploreze în voie gazele de sist!

Peste 200 de oameni din tot judetul Vaslui, activisti din tarã, reprezentatii GISC Bârlad, multi preoti, în frunte cu protopopul de Bârlad, Vasile Lãiu, strigã cât pot de tare “NU GAZELOR DE SIST”, “AFARÃ CHEVRON”!

Acolo se aflã si un numãr impresionant de forte de ordine, politisti si jandarmi. Initial, oamenii nu au fost lãsati sã intre în Cãminul Cultural unde are loc întrunirea, însã oamenii au reusit sã treacã de cei care pãzeau intrarea si sã intre înãuntru, la cei care doresc sã îi convingã cã gazele de sist nu sunt nocive, pentru a-si arãta nemultumirea si revolta fatã de actiunile Chevronului! continuare »

Pentru inscrieri si detalii lasati un mesaj pe privat! Se pleaca sambata dimineata cu autocare.
Cine doreste reinstaurarea statului de drept la Pungesti, Mosna, ROsia Montana si in intreaga Romanie ni se va alatura pe 21 decembrie 2013.
Pe 14 octombrie 2013 utilajele Chevron escortate de jandarmi au fost blocate de peste 300 de sateni din Pungesti. A fost prima victorie.
Pe 16 octombrie 2013 au inceput primele abuzuri la Pungesti, mai multe persoane fiind internate in spital in urma interventiei in forta a jandarmilor. Poetul de la Pungesti a suferit un infarct. A fost a doua victorie a romanilor! Au fost prezenti mai mult de 500 de sateni si peste 500 de jandarmi. continuare »

[youtube=https://youtu.be/a4e08f6EB5k] [youtube=https://youtu.be/2iXgMp0FneU]

Partidul “Ecologist” îl sprijina pe tătuca gazelor de șist și un mare promotor al proiectului RMGC, un mare vânzător de țară!!! Atenție la ecologismul toxic!!!

MRU, desemnat candidatul Forţei Civice la alegerile prezidenţiale. Cristian Preda şi Eugen Tomac îl susţin!

Parchetul Judecătoriei Vaslui a început urmărirea penală faţă de 37 de protestatari de la Pungeşti

Parchetul Judecătoriei Vaslui a început urmărirea penală faţă de 37 de protestatari care au participat în 7 decembrie la manifestaţiile din zona Pungeşti, persoanele respective fiind acuzate că au distrus gardul împrejmuitor al platformei Chevron şi i-au agresat pe jandarmi.

Un număr de 37 de persoane sunt urmărite penal de Pachetul de lângă Judecătoria Vaslui în urma protestelor din 7 decembrie, din zona Siliştea – Pungeşti, unde aproximativ 400 de oameni s-au adunat în faţa terenului deţinut de compania Chevron pentru a protesta faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Procurorii vasluieni vor ancheta 28 de protestatari pentru distrugere şi ultraj contra bunelor moravuri, iar ceilalţi nouă manifestanţi vor fi cercetaţi pentru ultraj contra bunelor moravuri.

“În data de 7 decembrie, învinuiţii au distrus gardul împrejmuitor al perimetrului platformei Chevron de pe raza comunei Pungeşti. De asemenea, persoanele pentru care a început urmărirea penală au provocat incidente şi au agresat lucrătorii Jandarmeriei, fiind pusă în pericol siguranţa acestora şi a lucrătorilor firmelor care îşi desfăşoară activitatea în interiorul platformei”

– a declarat, marţi, pentru corespondentul MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, Mihaela Mantu.

Au ajuns infractori pentru că și-au apărat pământul

LEGALITATE

Zeci de persoane, cu precãdere din comuna Pungesti, participanti la evenimentele din data de 7 decembrie, atunci când, în urma provocãrilor, a fost culcat la pãmânt gardul ce împrejmuia perimetrul Chevron de la Silistea, au fost citate, pentru data de marti, 17 decembrie, la sediul Inspectoratului Judetean de Politie Vaslui, în calitate de învinuiti într-un dosar penal, nr. 5199/P/2013. În total, pânã acum, 37 de persoane, si altii care urmeazã a fi identificati ulterior din înregistrãrile fãcute de jandarmi, sunt acuzati de infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri, iar 28 dintre ei având si învinuirea suplimentarã de distrugere.

“În dosarul nr. 5199/P/2013 a fost începutã urmãrirea penalã fatã de 28 de învinuiti pentru sãvârsirea infractiunilor de ultraj contra bunelor moravuri si distrugere, fapte prev. si ped. de art. 321, alin. 2 si art. 217, alin. 1 Cod Penal, si fatã de 9 învinuiti pentru sãvârsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri, faptã prev. si ped. de art. 321 alin. 2 Cod Penal, fapte constând în aceea cã, în data de 07.12.2013, învinuitii au distrus gardul împrejmuitor al perimetrului platformei Chevron de pe raza com. Pungesti, jud. Vaslui, au provocat incidente si au agresat lucrãtorii Jandarmeriei, fiind pusã în pericol siguranta acestora si a lucrãtorilor firmelor care îsi desfãsurau activitatea în interiorul platformei”

– a declarat procuror Mihaela Mantu, purtãtorul de cuvânt al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Vaslui. Conform Codului Penal, pentru ultraj împotriva bunelor moravuri, protestatarii învinuiti în dosar riscã o pedeapsã cu închisoarea cuprinsã între 2 si 7 ani, în timp ce, pentru distrugere, pedeapsa este mai micã, respectiv între o lunã si trei ani, sau amendã.

Ancheta procurorilor se desfăşoară în colaborare cu poliţiştii vasluieni, care au trimis deja citaţii persoanelor acuzate de distrugere şi ultraj contra bunelor moravuri, pentru a fi audiate.

Circa 400 de persoane au protestat, în 7 decembrie, pe marginea drumului Vaslui – Gârceni, faţă de intenţia Chevron de a amplasa în zonă prima sondă de explorare a gazelor de şist din judeţul Vaslui.

Protestatarii au reuşit să dărâme aproape în totalitate gardurile împrejumuitoare de pe terenul de 20.000 de metri pătraţi, deţinut de Chevron, fără ca forţele de ordine să poată interveni şi opri acţiunile lor.

Ulterior, în zonă au sosit mai mulţi jandarmi, iar protestatarii au fost controlaţi corporal şi evacuaţi. Zeci de persoane au fost ridicate de jandarmi şi conduse la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui, unde fie li s-au întcomit dosare penale fie au fost amendate.

| Gandul.info Vrn.ro

Sondele de gaze de șist vor fi montate în localitățile din apropierea Bârladului

Compania americană Chevron are în program montarea a 2.800 de sonde în județul Vaslui pentru exploatarea resurselor de gaze de șist

Firma Dafora, cotată la Bursa de Valori București, a semnat un contract pe patru ani cu Chevron pentru servicii de foraj în zona Bârlad pentru explorare și apoi exploatarea gazelor de șist.

“Dafora va executa servicii de foraj onshore pentru Chevron în zona Bârlad pe o durată de patru ani începând din această toamnă. Contractul include săparea de sonde conform programului de explorare al companiei Chevron. Instalatia de tip F320 (Rig 14) va finaliza în curând lucrările la un alt proiect în derulare, urmând ca mai apoi sã fie inclusă într-un program de modernizare pentru aducerea acesteia la parametrii solicitați de client”

– se precizează în comunicatul transmis Bursei de reprezentanții Dafora.

Chevron a obtinut, în 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj si explorarea gazelor de șist în trei zone din judetul Vaslui (Pungesti, Bãcesti si Găgești) şi mai deţine concesiuni şi în Dobrogea, unde va iniţia studii seismice (prima fază a lucrărilor).

Urmează 2800 de sonde

pe 600 000  hectare concesionate de Chevron în zona Bârlad

Firma Dafora e controlată de omul de afaceri Gh. Călburean, ce deţine 50% dintre acţiuni, alte 13,6 din acţiuni aparţinând firmei Foraj Sonde Craiova, a oamenilor de afaceri Marius şi Emil Cristescu.
Ei vor efectua forajele pentru ca americanii să scoată gazele noastre şi să ni le vândă la preţul pieţii!.
Redevenţele sunt la un nivel jalnic: sub procentul de bacşiş care se plăteşte unui chelner, la restaurant.

Hotărârile Consiliilor Locale nu sunt luate în seamă?

Aflăm din presă că 17 comune de la noi au emis hotărâri de Consiliu Local prin care se interzice explorarea şi exploatarea gazelor de şist prim metoda fracturării hidraulice în perimetrul administrat, cum sunt: Ghiroda și Moșnita, din județul Timiș și Coroieşti, Iana, Ghergheşti, Pungeşti, Găgeşti, Banca, Suletea, Puieşti, Alexandru Vlahuță, Tutova, Băceşti și Pochidia din județul Vaslui. Firmele multinaţionale nu par să le ia în seamă deloc. Până la urmă, însă, poate vor trebui să le ia în seamă!
În iunie 2013, preşedintele a spus că ” Romania are obligaţia să treacă la exploatarea gazelor de şist”. 
Dar  nu se pune problema ca România să exploateze aceste gaze, ci firmele americane, sau kazahe sau poloneze sau din oricare alte ţări! Iar românilor să li se dea un bacşiş foarte mic, să li se ia gazul şi să li se lase apa otrăvită pe vecie şi pământul pârjolit!

Câtă apă se va contamina în zona Bârlad, de către firma Chevron?

Funcționarea unui puţ tipic necesită minimum 10.000 m³ de apă, la care se adaugă 50 m³ de produse chimice. Pentru o singură fracturare . (De obicei se fac fracturări repetate la fiecare puţ de foraj).  Odată fracturarea efectuată în foraj și lichidul recuperat, (se scoate afară cam 40% din lichidul de fracturare introdus),  e nevoie de găsirea unei metode de debarasare de  volume mari de apă contaminate cu substanțe chimice.

2800 de sonde x 10000m³ de apă pentru fiecare sondă pentru o singură fracturare, înseamnă 28 000 000m³  de apă poluată . Dacă se vor face 10 fracturări de fiecare sondă, se vor extrage din mediu şi se vor polua ireversibil 280 000 000m³ de apă, folosindu-se 1 400 000 m³ de substanţe chimice cancerigene! Şi asta numai în zona Bârladului şi Vasluiului!
Cum rămâne cu hotărârile Consiliilor Locale din acest perimetru?

Conform calculelor Agenţiei de Protecţie a Mediului din SUA, cam una din 20 de sonde este ruptă în timpul activităţilor specifice. Deci, putem prevedea că circa 140 de sonde de mare adâncime vor fi rupte numai în zona Bârladului. Ce se va întâmpla atunci cu apa otrăvită care va circula prin ele, la presiunea de 1000 de atmosfere?

Cantitatea anuală de precipitații în zona Vasluiului este de 437 l/m² ( 0,437 m³/m²= 4370m³/ha). Precipitațiile sunt de cele mai multe ori insuficiente pentru culturile agricole. Terenurile agricole sunt destul de degradate, secete sunt aproape în fiecare an. Precipitaţiile se scurg rapid pe versanţii despăduriţi, provocând şi inundaţii, apoi se instalează seceta, pentru că nu mai sunt pădurile care să înmagazineze cantităţile de apă şi să le elibereze apoi treptat în atmosferă.

Pe cele 600 000  hectare concesionate de Chevron în zona Bârlad, precipitaţiile anuale sunt deci, în mod statistic, insuficiente.

În SUA, oamenii din zonele în care se extrag gaze prin acest procedeu sunt siliţi să bea şi să se spele cu apă îmbuteliată, adusă din alte părţi. Desigur cu costuri importante. Acolo însă, proprietarii de terenuri sunt şi proprietarii bogăţiilor din subsoluri, deci încasează bani frumoşi de la firmele ce extrag gazele.