Anti-codexalimentarius

Este oficial: S-a dat liber la Organismele Modificate Genetic

omgEste oficial. Proiectul privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului a devenit Lege. Astfel, Legea numărul 226/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 438 din 18 iulie 2013.

Legea permite cultivarea plantelor modificate genetic în ariile protejate de interes comunitar, sit Natura 2000.

Articolul I punctul 15, alineatul (4) al articolului 52 se modifică şi va avea următorul cuprins: “„(4) În ariile naturale protejate, de interes comunitar, naţional şi internaţional este interzisă cultivarea plantelor superioare modificate genetic. Excepţie fac ariile naturale protejate de interes comunitar, sit Natura 2000, în baza avizului emis de Academia Română.”

Amendamentul de mai sus face parte din Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului.

Textul inițial al respectivului alineat (4) din articolul 52 era: “(4) În ariile naturale protejate sunt interzise: orice activități de obținere, cultivare, depozitare, prelucrare, comercializare a organismelor vii modificate genetic”.
continuare »

Semnal de alarmă: Peste 80% din parcelele agricole din România sunt la limita încărcăturii cu nitraţi

nitratiPeste 80 la sută din parcelele agricole din România sunt “la limita încărcăturii” cu nitraţi, susţine directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Dorel Benu, potrivit căruia nu există, însă, “pericol de poluare” din această cauză.
Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Dorel Benu, a declarat, sâmbătă, la Reghin, la o conferinţă de instruire şi informare privind exerciţiul financiar bugetar 2014-2020, că 80 la sută din parcelele agricole din România sunt la limita încărcăturii cu nitraţi, atrăgând atenţia celor peste o sută de fermieri prezenţi să aibă grijă în ceea ce priveşte fertilizarea solului, conform Mediafax.
“E un avertisment din partea mea. Studiind harta cu studiile pedologice din ultimii ani, vedem că peste 80 la sută din parcelele agricole din România sunt la limita încărcăturii cu nitraţi şi trebuie verificat în fiecare an, de câte ori mergem la controlul pe teren, modul de administrare a îngrăşămintelor şi de gestionare a cerinţelor minime. Concret, asta înseamnă inclusiv aportul de la gunoiul de grajd, de nitraţi în sol. Asta înseamnă o bună şi atentă gestionare a platformelor de gunoi, încărcătura pentru grajd pe care o au în gospodării să fie pentru numărul de capete pe care le au, perioada de administrare a gunoiului de grajd, grijă faţă de sursele de apă atunci când se administrează îngrăşăminte chimice cu azot foarte aproape de sursele de apă, pentru zonele în pantă. Sunt foarte multe condiţii pe care colegii mei le au într-un raport de control şi pe care le verifică de câte ori au ocazia”, a spus Benu.
Potrivit şefului APIA, fermierii trebuie să fie conştienţi că în anumite perioade ale anului nu trebuie să împrăştie îngrăşăminte chimice pe terenuri, respectiv  primăvara, la topirea zăpezilor, sau atunci când sunt ploi abundente.
Benu a afirmat că ultimul control a avut loc săptămâna trecută la două ferme foarte mari, care “ştiu să îşi gestioneze asemenea probleme” şi la care exista un plan de fertilizare, rezultatele controlului fiind bune.
“Sunt însă şi fermieri care au între un hectar şi 15 hectare şi pe care de acum încolo trebuie să avem grijă să îi informăm. Suntem la limită, la cea superioară. Dar aşa e în toată Europa”, a spus Benu.
Acesta a precizat că în întreaga Europa s-a impus controlul parcelelor cu privire la “impactul la nitraţi şi nitriţi”, întrucât “agricultura a fost acuzată că este un poluator”.
Şeful APIA a spus, totodată, că nu există riscuri din cauza încărcăturii mari cu nitraţi a solulului, şi nici “pericol de poluare”.

Laptele din magazine este mai rău decât îţi poţi imagina

SAMSUNGDe mâncarea de la restaurantele fast-food ştiam deja că este nesănătoasă din cauza tuturor conservanţilor şi a chimicalelor, dar nici laptele nu este mai bun, arată o nouă cercetare. Pe lângă scandalurile cu aflatoxina descoperită în lapte, oamenii de ştiinţă au descoperit şi alte substanţe nocive.
Cu ce sunt hrănite animalele de lapte

Iniţial a fost analizat conţinutul laptelui de vacă, al celui de capră şi al celui omenesc, de la marile ferme din Spania şi Maroc, iar cercetătorii au fost şocaţi de ce au descoperit: peste 20 de tipuri de analgezice, antibiotice şi medicamente antiinflamatoare. Animalele de la ferme sunt hrănite cu câte un cocktail de medicamente, ce contaminează mai departe laptele, care este apoi procesat şi scos la vânzare în magazinele din întreaga lume.

Dintre cele trei tipuri de lapte analizat, cel de vacă este de departe cel mai contaminat cu substanţe dăunătoare, însă acest lucru nu este surprinzător, pentru că vacile sunt “tratate” în mod obişnuit cu multe antibiotice, hormone de creştere şi hrană de origine contestabilă. Din nefericire pentru sănătatea celor care consumă laptele comercializat la scară largă, de fiecare dată când beau laptele, beau şi substanţele rele.

Cercetătorii au publicat şi o listă cu substanţele găsite în laptele de vacă, printre care se numără şi: ketoprofen (antiinflamator), diclofenac (antiinflamator), florfenicol (antibiotic), estradiol (hormon sexual), etinilestradiol (hormon steroidian), triclosan (antifungic), pirimetamină (medicament anti-malarie). continuare »