sfintire cruce moschee bucuresti2
Deși era de așteptat, iată încă un exemplu că în fruntea BOR nu se află decât o clică de vânzători ai lui Hristos și trădători de țară! Au ajuns să considere o slujbă de sfințire, prevăzută în Moliftelic, drept un protest, nu mai mult decât asemănarea imamului din București a Sfântei Cruci cu … rahatul. Ca să nu mai vorbim de lepădarea față de membrii Bisericii, nerecunoscuți ca fiind canonici și trădați și de cei din mănăstirile de proveniență (vezi cazul monahului Teodot, de care starețul Hariton Negrea de la Petru Vodă s-a dezis la interogatoriul patriarhului). Cât despre comunitățile de români din dispora, nu are nicio legătură siguranța națională cu siguranța lor din țara în care au emigrat. Dar patriarhia încearcă să-și acopere lașitatea și trădarea cu motivații puerile. Citiți mai multe în comunicatul rușinos (al câtelea oare?) de mai jos:

Patriarhia dezaprobă acțiunile de învrăjbire între cultele religioase!

Patriarhia Română îşi exprimă surprinderea şi dezaprobă acţiunea organizată, fără binecuvântarea (aprobarea) Arhiepiscopiei Bucureştilor, în seara zilei de 14 septembrie 2015, pe terenul din Bucureşti atribuit comunităţii musulmane, în care au fost implicaţi trei clerici cu statut necanonic: un preot pensionat din Bucureşti, prezent acolo fără binecuvântarea Bisericii (care va fi cercetat pentru încălcarea regulamentelor bisericeşti), precum şi doi monahi, unul exclus din obştea mănăstirii Petru Vodă, judeţul Neamţ, iar celălalt, din judeţul Vaslui, fără apartenenţă canonică la o obşte monahală. De altfel, cei doi monahi au participat şi la protestele spontane din localitatea Pungeşti, judeţul Vaslui, în urmă cu doi ani.

Acţiunea provocatoare organizată în seara zilei de 14 septembrie 2015 contravine disciplinei canonice a clerului Bisericii Ortodoxe şi Legii Cultelor 489/2006 care stipulează că „în România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase”. (art. 13)

Patriarhia Română îşi reiterează poziţia fermă de respingere a oricărei forme de învrăjbire etnică şi religioasă şi îndeamnă la respect, înţelegere şi toleranţă faţă de cei de alt neam, cultură şi credinţă.

De asemenea, reamintim că orice provocare poate avea drept consecință o inițiativă similară asupra unei comunităţi ortodoxe române minoritare din Europa sau din alte părți ale lumii unde se află români. Este ușor să provocăm conflicte, cu consecințe imprevizibile, dar e mai înțelept să le evităm, mai ales în contextul lumii de astăzi.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

basilica.ropatriarhul Daniel Turcitul