11 iulie: Sfânta Eufimia și biruința asupra ereticilor monofiziți. Astăzi ei sunt recunoscuți, ca fiind ortodocși, de către unele patriarhii ortodoxe, printre care și cea română. Acordul apostat semnat de IPS Teofan în numele BOR. Mitropolitul trebuie să se dezică public de această lepădare

Din păcate, Biserica Ortodoxă Română a semnat acordul de la Chambesy, din 1990, prin care se recunoaște erezia monofizită, ca fiind ortodoxă! Erezia monofizită a fost condamnată de Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon din anul 451, iar apoi de toate celelalte Sinoade Ecumenice care au urmat. Din partea BOR, acordul apostat (vedeți și varianta diortosită) a fost semnat de Patriarhul de atunci, Teoctist si de actualul Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, Teofan, ce deținea funcția de vicar patriarhal și secretar al Sinodului. Întrucât acest acord în numele BOR a fost semnat în mod public, mitr. Teofan ar trebui să mărturisească în mod public sau printr-un comunicat că a fost o greșeală pentru care îi pare rău și să ceară iertare credincioșilor pe care i-a smintit și dus pe căi eretice. Asta dacă dorește să învețe drept Adevărul și să se mântuiască. Iar Sinodul BOR ar trebui să se dezică de acest acord apostat.
Aflați mai multe despre pericolul unirii cu monofiziții.

«Bine ai vestit pe cei dreptmăritori şi ai ruşinat pe cei rău credincioşi»

Minunea săvârșită de Sfânta Eufimia este cât se poate de actuală, mai ales că, în zilele noastre, se poartă un dialog teologic cu monofiziții anticalcedonieni, care are drept scop unirea acestora cu Biserica noastră Ortodoxă.

Minunea Sfintei Eufimia, minologhion bizantin, sec. XIV

Minunea Sfintei Eufimia, minologhion bizantin, sec. XIV

În fiecare an, pe 11 iulie, Biserica Ortodoxă prăznuiește minunea Sfintei Mare Mucenițe Eufimia, prin care aceasta a întărit mărturisirea dreptei credințe a celor 630 de părinți care au participat la cel de-al IV-lea Sinod Ecumenic de la Calcedon (451 d.H.).

Sfânta Muceniță Eufimia, manuscris bizantin, sec. al XI-lea

Sfânta Muceniță Eufimia, manuscris bizantin, sec. al XI-lea

Prealăudata muceniță a lui Hristos, Eufimia, a pătimit în anul 288, în timpul domniei împăratului Dioclețian și a antipatului Priscus. S-a născut în Calcedon, fiind fiica lui Filófron și a Teodosianei. Întrucât Îl mărturisea fără ocolișuri pe Hristos și refuza să aducă jertfe zeilor, a fost trasă pe roată, aruncată în foc și chinuită în diverse alte chipuri. A fost chiar dată fiarelor sălbatice pentru a o sfâșia, însă sfânta a scăpat nevătămată. Fiind mușcată apoi de un urs, și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Sfintele sale moaște au fost puse în raclă și îngropate într-un mormânt lângă Calcedon, unde au rămas timp de mulți ani, împrăștiind pretutindeni miros de bună mireasmă și săvârșind nenumărate minuni.

În zilele lui Teodosie cel Mic (410 d.H.), un ieromonah sărac la minte pe nume Eutihie, s-a făcut conducătorul ereziei Monofizitismului, susținând cu nerușinare că Domnul nostru Iisus Hritos are o singură fire și o singură lucrare, cea dumnezeiască. Drept pentru care a și fost caterisit de către sfântul Flavian, patriarhul Constantinopolului. Cu toate acestea, folosindu-se de eunucii atei ai împăratului, nu înceta să-și propovăduiască falsa credință, provocând tulburări în Biserică. După moartea împăratului Teodosie, pe scaunul împărătesc au urcat sfântul Marcian și sfânta Pulheria, care îndată au poruncit să fie convocat un sinod ecumenic, pentru a pune căpat ereziei lui Eutihie. S-au întrunit, așadar, 630 de episcopi, care au alcătuit ceea ce astăzi numim Sfântul și marele Sinod IV Ecumenic (Calcedon, 451). În cadrul lucrărilor acestui sinod, a fost condamnat și anatematizat Eutihie, dimpreună cu ucenicul său, Dioscor, precum și toți cei care propovăduiau falsa învățătură cum că Hristos are o singură fire și o singură lucrare.

Sinodul a decretat că Hristos are două firi perfecte – dumnezeiască și omenească – unite în persoana Logosului dumnezeiesc, în mod «neamestecat, neschimbat, neîmpărțit și nedespărțit». Nu a existat nici un fel de absorbire, înghițire, amestecare, modificare sau împărțire în cadrul celor două firi, ci au rămas amândouă intacte, păstrându-și fiecare trăsăturile caracteristice. Cu alte cuvinte, între cele două firi s-a produs așa numita perihoreză (întrepătrundere). Prin urmare, conform dreptei învățături, Hristos a avut două firi perfecte – dumnezeiască și omenească – iar nu doar una, pe cea dumnezeiască. Putem vorbi, deci, de dyofizitism după unirea celor două firi, iar nu de monofizitism.

 

Întrucât însă ereticii nu se lăsau înduplecați de dogmele Sfântului Sinod, Sfinții Părinți au recurs la următorul procedeu: ambele tabere, adică ortodocșii și monofiziții, și-au notat învățătura de credință pe câte o carte, pe care au și pecetluit-o. Deschizând apoi racla unde se aflau moaștele sfintei Eufimia, au depus cele două cărți pe pieptul sfintei mucenițe. După câteva zile, deschizând din nou racla sfintei, au găsit cartea ereticilor aruncată la picioarele sfintei, iar cartea ortodocșilor, care conținea Definiția și hotărârile Sfântului Sinod Ecumenic, se afla în mâinile sfintei mucenițe. Mult s-au minunat atunci toți de una ca aceasta. Ca urmare a acestei minuni, drept-credincioșii s-au întărit în credința ortodoxă, dând slavă lui Dumnezeu, Celui ce face minuni preaînalte spre întoarcerea și pocăința celor mulți, iar ereticii monofiziți s-au umplut de rușine.

În amintirea acestui preaminunat eveniment, Biserica a compus următorul tropar închinat sfintei: «Foarte mult ai vestit pe cei dreptmăritori şi ai ruşinat pe cei rău credincioşi, Eufimia, preafrumoasă fecioară a lui Hristos, întărind cele ce părinţii bine au dogmatizat la al patrulea Sobor. Muceniţă preamărită, pe Hristos Dumnezeu roagă-L să ne dăruiască nouă mare milă». Sfintele sale Moaște izvorâtoare de mir au fost mutate din Calcedon la Constantinopol, într-o biserică ridicată în cinstea ei. După cucerirea Constantinopolului, au fost mutate în biserica Sfinților Apostoli, iar apoi în biserica Sfântului Gheorghe din Fanar, unde au rămas până în zilele noastre [1].

Minunea săvârșită de Sfânta Eufimia este cât se poate de actuală, mai ales că, în zilele noastre, se poartă un dialog teologic cu monofiziții anticalcedonieni, care are drept scop unirea acestora cu Biserica noastră Ortodoxă. Desigur, dialogul cu ereticii este o lucrare binecuvântată atunci când urmărește întoarcerea acestora în Biserica Ortodoxă. Din păcate, însă, nu toate dialogurile teologice au substrat ortodox, nici măcar un deznodământ ortodox. În special, în cazul dialogului cu monofiziții anticalcedonieni, se urmărește unirea acestora cu Biserica în niște condiții inadmisibile din perspectivă ortodoxă, drept pentru care s-a creat o atmosferă de neliniște generală. Mulți credincioși și-au exprimat nemulțumirea și împotrivirea fermă față de o unire care nu este fundamentată pe temelia autenticității și acribiei credinței ortodoxe.

Una dintre multele concluzii neortodoxe ale dialogului este că ruperea dintre ortodocși și anticalcedonieni se datorează unei neînțelegeri… În rest, avem aceeași credință. De asemenea, se urmărește publicarea unui întreg șir de cărți, prin care poporul ortodox să fie educat să creadă că monofiziții anticalcedonieni nu trebuie considerați eretici.

Pentru o mai bună înțelegere a lucrurilor, oferim în cele ce urmează câteva dintre concluziile inadmisibile și rușinoase ale întrunirii de la Chambésy (1990) dintre ortodocși și monofiziți:

1) «Ambele familii (ortodocși și monofiziți) au păstrat dintotdeauna intactă credința hristologică autentică, precum și continuitatea tradiției apostolice, cu toate că au folosit în mod diferit termenii hristologici. Această credință comună și fidelitate continuă față de tradiția apostolică trebuie să constituie fundamentul unității și comuniunii».

2) Ambele Biserici (Ortodoxă și Monofizită) sunt de acord că anatemele care ne despart astăzi și condamnările din trecut trebuie anulate.

3) «Ridicarea anatemelor și anularea condamnărilor vor fi înfăptuite cu condiția ca Părinții și Sinoadele care au fost anatematizate și condamnate în trecut să nu fie eretice».

4) «Cele două familii bisericești (ortodoxă și monofizită) trebuie să-și revizuiască atât programa de studii teologice, cât și cărțile folosite în instituțiile lor, astfel încât să fie făcute modificările și adaosurile necesare» [2].

Dialogul teologic dintre ortodocși și anticalcedonieni (1964-1971, 1971, 1979, 1985-1993) a dus la publicarea Declarațiilor Comune (I – 1989 și II – 1990), în care se proclamă faptul că Hristologia anticalcedonienilor este în fond ortodoxă, în ciuda diferențelor de limbaj față de Hristologia Bisericii Ortodoxe. În baza acestei constatări, s-a propus ridicarea anatemelor pe care Sfintele Sinoade Ecumenice le-au aruncat asupra ereticilor anticalcedonieni, din moment ce se poate dovedi faptul că respectivii eretici au fost condamnați nu pe motiv de erezie, ci pentru că au provocat schisma anticalcedoniană în Biserică (adică din motive canonice).

Această poziție, care reprezintă rezultatul dezbaterilor teologice ale Comisiei Mixte de Dialog, nu este compatibilă cu învățătura ortodoxă, dat fiind faptul că, timp de cincisprezece veacuri, monofizitismul severian a fost unul din cele mai aprinse subiecte ale discuțiilor teologice purtate în timpul unor mari personalități precum Iustinian, Irákleios, Fotie cel Mare, Emanouíl Komninós. Este mai mult decât evident faptul că, de fiecare dată, monofizitismul a fost tratat ca atare, adică ca o problemă de natură dogmatică, iar nu canonică. Ba mai mult decât atât, conform sfântului Maxim Mărturisitorul, acesta reprezintă o formă de subminare a învățăturii triadologice și hristologice a Bisericii.

Poziția ortodoxă este cât se poate de fermă: ereziarhii Dioscor și Sever sunt eretici în adevărul sens al cuvântului. Hristologia propusă de ei este eretică, astfel că este imposibil de realizat unirea dintre ortodocși și anticalcedonieni, fără ca cei din urmă să renunțe la concepțiile lor monofizite și să-i condamne pe cei doi eretici pomeniți mai sus.

În anii 2000 și respectiv 2002, au fost susținute la Facultatea de Teologie a Universității Aristotéleion din Tesalonic două teze de doctorat, în care se promovează ideea că Hristologia ereziarhilor Dioscor și Sever este ortodoxă. E lesne de înțeles că cele două disertații nu urmăresc altceva decât consolidarea pozițiilor Dialogului teologic dintre ortodocși și anticalcedonieni, precum și susținerea unirii propuse de acesta. Cu alte cuvinte, se fac eforturi mari în direcția recunoașterii de către Preasfintele Biserici Ortodoxe a formațiunii monofizite ca fiind ortodoxă și a ridicării anatemei, sub pretextul că monofiziții au fost condamnați de către Sfintele Sinoade Ecumenice din motive canonice, iar nu dogmatice.

Este vorba despre următoarele două disertații: 1) lucrarea de doctorat a domnului Ilías D. Kesmíris, intitulată «Hristologia și politica ecleziastică a lui Discor al Alexandriei», Tesalonic, care conchide că Hristologia acestui ereziarh urmează linia hristologică trasată de sfântul Chiril și că acuzațiile de docetism și eutihianism nu sunt confirmate de izvoarele existente; 2) lucrarea de doctorat a domnului Ioánnis T. Nikolópoulos, intitulată «Hristologia lui Sever al Antiohiei și Definiția Sinodului de la Calcedon», Tesalonic 2002, în care, de asemenea, autorul încearcă să dovedească că Hristologia acestuia nu intră în contradicție cu cea a sfântului Chiril și, prin urmare, este ortodoxă. Ambele disertații au fost elaborate sub supravegherea lui Geórgios Martzélos, profesor de Dogmatică și președintele grupului ortodox din cadrul Comisiei Mixte de Dialog [3].

Drept răspuns la provocările de mai sus, prezentăm, în cele ce urmează, cele mai importante puncte ale învățăturii fericitului întru pomenire arhimandrit Geórgios Kapsánis, egumenul Sfintei Mănăstiri Grigoríou din Sfântul Munte, referitoare la anticalcedonieni:

a) Identitatea dogmatică a anticalcedonienilor a fost definită în totalul lucrărilor anti-severiane ale sfântului Ioan Damaschin și ale celorlalți Sfinți Părinți, iar nu numai în sintagma «rupți de Biserica Ortodoxă din cauza hotărârilor Sinodului de la Calcedon, însă fiind ortodocși în toate celelalte privințe». Sfinții Anastasie Sinaitul și Ioan Damaschin îi numesc monofiziți, explicând mai apoi întregul conținut al învățăturii lor dogmatice. De asemenea, Sfântul Maxim Mărturisitorul a dezvoltat o serie de argumente imbatabile, prin care dovedește caracterul eretic al Hristologiei severiane.

b) Controversata sintagmă a sfântului Ioan Damaschin «rupți de Biserica Ortodoxă din cauza hotărârilor Sinodului de la Calcedon, însă fiind ortodocși în toate celelalte privințe», interpretată prin prisma tradiției sinodale și patristice, certifică caracterul eretic al Hristologiei anticalcedonienilor. «Toate celelalte privințe» în care, conform sfântului Ioan Damaschin, anticalcedonienii sunt ortodocși se referă la subiecte străine de Hristologie. Pe aceeași tradiție patristică se bazează și constatarea că Hristologia severiană denaturează Hristologia sfântului Chiril.

c) Poziționările profesorilor Ioánnis Karmíris și Ioánnis Romanídis în favoarea ortodoxiei anticalcedonienilor au fost rezultatul unui entuziasm timpuriu și, de aceea, au fost înlocuite foarte repede cu îndoieli și circumspecții dintre cele mai serioase.

d) Opinia conform căreia Hristologia lui Dioscor este ortodoxă, întrucât, așa cum susține sfântul Anatolie, nu a fost condamnată din motive dogmatice, se dovedește a fi neîntemeiată. Declarația sfântului Anatolie a fost arbitrară, iar acest fapt este adeverit atât de Actele Sinodului, cât și de lucrările Sfinților Părinți de mai târziu. De asemenea, poziția conform căreia Hristologia lui Dioscor este ortodoxă, întrucât expresia «din două firi» este echivalentă din punct de vedere dogmatic cu expresia «în două firi», nu are nici un temei. Expresia «din două firi», deși e ortodoxă, indiferent dacă e asociată sau nu cu expresia «în două firi», nu reprezintă o garanție a faptului că nu se poate cădea din Hristologia ortodoxă în ceea ce numim Hristologie severiană. Deși Definiția inițială a Sinodului IV Ecumenic conținea expresia «din două firi», care a fost caracterizată de către episcopii participanți ca fiind ortodoxă, aceasta nu avea plinătatea dogmatică pe care a dobândit-o Definiția finală datorită expresiei «în două firi».

e) Atitudinea Părinților care l-au condamnat și anatematizat pe Dioscor exprimă conștiința întregii Biserici Ortodoxe, întrucât este vorba despre o hotărâre unanimă a tuturor Părinților, care au acționat «într-un singur cuget», iar nu despre voci izolate ale câtorva Părinți.

f) Sinodul mincinos convocat de anticalcedonieni a fost eretic, întrucât a ignorat Reconcilierile sfântului Chiril și a consacrat expresia eretică a lui Eutihie «două firi înainte de unire, o singură fire după unire».

g) Termenii «amestecare» (anákrasis), «confundare» (sýnhysis) sau «contopire» (fyrmós), termeni atribuiți anticalcedonienilor, reprezintă consecința Hristologiei severiane, care mărturisește credința într-o singură fire compusă (a lui Hristos). Terminologia dogmatică nu este asemenea celei pastorale, unde nu se pune atât de mult accent pe exactitatea cuvintelor. Întrucât a fost folosită de către Sfinții Părinți chiar și în cadrul anumitor Mărturisiri de Credință, terminologia dogmatică presupune un nivel maxim de acrivie, astfel încât să redea sensul exact al dogmei creștine. Expresia severiană «fără amestecare» nu exclude lipsa de sýnhysis, atât timp cât este mărturisită o singură fire compusă. Paralelismul dintre mărturisirea de credință și «metodele contemporane de dezbatere științifică» a problemelor dogmatice este sortit eșecului, fiindcă, adeseori, aceste metode de dezbatere intră în contradicție cu dogmele fundamentale ale credinței.

h) Ereticii care nu au fost condamnați din motive dogmatice poate că au o învățătură dogmatică întru totul ortodoxă, însă nu pentru mult timp, căci deseori cad în diverse erezii, «întrucât nu pot trăi uniți cu Biserica», așa cum observă sfântul Nicodim Aghioritul [4]. În cazul de față, însă, ereziarhii anticalcedonieni Dioscor și Sever au fost condamnați pentru învățături dogmatice concrete, iar nu pentru simple chestiuni canonice.

i) Ereziarhii anticalcedonieni s-au rupt de Biserică în baza unui criteriu «eclesiologic», adică prin hotărâre sinodală, ca urmare a negării Definiției Sinodului IV Ecumenic. De multe ori este mărturisită în scrierile patristice întrepătrunderea dintre credința ortodoxă, Sfintele Sinoade care au confirmat-o și condamnările celor care au negat-o.

j) Demonstrând astfel eroarea teoriei domnului Martzélos, ajungem la concluzia că, pentru a se înfăptui o unire – conformă cu Eclesiologia Ortodoxă – a anticalcedonienilor cu Biserica, aceștia trebuie să accepte Definițiile și hotărârile Sinoadelor Ecumenice IV, V, VI și VII. Asta înseamnă că trebuie să se lepede de Hristologia severiană, să accepte condamnările ereziarhilor Dioscor și Sever și să rupă comuniunea bisericească cu cei care rămân încorsetați în preceptele lor anticalcedoniene. Aceasta este tactica și experiența Bisericii. Știm că de-a lungul istoriei bisericești, au existat și încercări de unire care au eșuat, dar și încercări care au dat roade și au dus la restabilirea unității eclesiale. Orice altă tentativă de unire, care ignoră criteriile fundamentale enumerate mai sus din motive de iconomie, nu va face altceva decât să păgubească Biserica [5].

În anul 1990, la Chambésy, au fost recunoscute tainele eretice ale monofiziților. În cuvântul său din 26 octombrie 2009, rostit la New York, la adresa «ierarhilor» Comunității Armene, Etiopiene și Siriene, Sanctitatea sa, Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, făcea următoarele declarații: «Dialogul teologic dintre cele două familii creștine – Biserica Ortodoxă și Bisericile Vechi-Orientale (monofizite) – a pus capăt, și în mod oficial, neînțelegerilor trecutului. Nu teologia este cea care ne desparte. Suntem uniți în datoria noastră de a pune bazele pastorale, liturgice și eclesiale pe care vom construi unitatea noastră din ce în ce mai mult» [6].

În anul 1990, la Chambésy, «reprezentanții ecumeniști ai Patriarhiilor au semnat un acord prin care monofiziții au fost declarați ortodocși. Ca urmare a acestui act, au fost reprimiți în «comuniune» de către Patriarhia Antiohiei și, parțial, de către Patriarhia Alexandriei. Ba mai mult decât atât: în Antiohia, ecumeniștii «ortodocși» îl recunosc și i se închină «sfântului» Dioscor, ucigașul Sfântului Flavian, iar în Toronto, creștinii mănâncă, beau și se roagă împreună cu ereticii monofiziți nepocăiți»[7].

Iată ce a declarat, pe 19 ianuarie 2011, Ieronim al II-lea, Arhiepiscopul Atenei și al întregii Grecie, cu ocazia întrunirii sale cu președintele Armeniei, domnul Serzh Sargsyan: «Primul lucru pe care îl putem constata este că poporul armean a trecut peste toate necazurile întrucât și-a pus nădejdea în credința ortodoxă. Poporul dumneavoastră a rămas fără ipostas statal, al cărui loc a fost luat de către Biserică, care și-a asumat călăuzirea și sprijinirea poporului armean. Exact același lucru s-a întâmplat de-a lungul secolelor și cu poporul grec, care a găsit sprijin, acoperământ și ajutor în sânul Bisericii. Însă toate acestea au trecut, domnule președinte, iar astăzi trăim într-o altă epocă, care, la rândul ei, prezintă o întreagă serie de probleme și dificultăți. Cred că apartenența noastră comună la credința ortodoxă, asociată cu încercarea noastră de a trăi uniți toți Ortodocșii reprezintă o măsură care poate ajuta popoarele noastre să facă față problemelor actuale. Domnule președinte, ați spus mai devreme că valorile credinței ortodoxe au fost, sunt și vor fi întotdeauna de neînlocuit. Asemenea cuvinte, atunci când sunt rostite de oameni simpli, au importanța lor; însă când sunt rostite din gura președintelui unei țări vecine și prietene, așa cum este Armenia, capătă o însemnătate aparte. Vă rugăm și vă îndemnăm părintește să contribuiți și dumneavoastră, adaugând o piatră la edificiul unității tuturor ortodocșilor de pretutindeni» [8]. […]

Ne exprimăm, în final, dorința ca monofiziții anticalcedonieni să conștientizeze faptul că «părinții» lor au căzut în erezie, să realizeze dimensiunile rătăcirii în care se află, să se lepede de învățătura greșită propovăduită de căpeteniile ereziei lor, Eutihie, Dioscor și Sever și, într-un final, să se întoarcă în brațele Sfintei Biserici Ortodoxe, celei «Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească» [9].

Părintele Ánghelos Anghelakópoulos, preot paroh al bisericii Panaghía Myrtidiótissa, Néo Fáliro, Pireu

Note:
[1] Sfântul Nicodim Aghioritul, Συναξαριστής των δώδεκα μηνών του ενιαυτού (Sinaxarul celor douăsprezece luni ale anului), vol. I, ed. Orthódoxos Kypséli, Tesalonic 2003, pp. 155-156 și vol. VI, pp. 52-54.
[2] Acordul cu Monofiziții de la Chambésy (1990). Vezi și Chrístos Livanós, «Έλεγχος προκλητικής και εμπρηστικής εγκυκλίου του Φαναρίου» (Analiza enciclicei provocatoare și inflamatoare a Fanarului), în Theodromía, ian.-febr. 2010, 108-109; A doua Declarație Comună și propuneri către Biserici din partea Comisiei Mixte pentru Dialog, Geneva, sept. 1990; Pr. Theódoros Zísis, ΗΟρθοδοξίατων Αντιχαλκηδονίων Μονοφυσιτών (‘Ortodoxia’ Monofiziților Anticalcedonieni), ed. Vryénnios, Tesalonic 1994, p. 28.
[3] Ierom. Loukás Grigoriatul, Διόσκορος καί Σεβήρος˙ οι αντιχαλκηδόνιοι αιρεσιάρχαι˙ κριτική δύο διδακτορικών διατριβών (Dioscor și Sever: ereziarhii anticalcedonieni. Critica a două lucrări de doctorat), ed. Sfintei Mănăstiri Grigoríou, Sfântul Munte 2003, pp. 15, 17, 23, 25.
[4] Sfântul Nicodim Aghioritul, Pidálion, pp. 160, 589.
[5] Arhim. Geórgios Kapsánis, Ηιδεολογικήορθοδοξία των Αντιχαλκηδονίων˙ απάντησις σε απόψεις του καθηγητού κ. Γεωργίου Μαρτζέλου (Ortodoxia ideologică a Anticalcedonienilor. Răspuns la pozițiile prof. Geórgios Martzélos), ed. Sfintei Mănăstiri Grigoríou, Sfântul Munte 2005, pp. 80-83. Vezi și ierom. Loukás Grigoriatul, op. cit., p. 18; Dimítrios Tselenghídis, «Επιστημονική κριτική μιας διδακτορικής διατριβής» (Critică științifică asupra unei lucrări de doctorat), în Grigórios Palamás 792 (2002), 308-316; Pr. Theódoros Zísis, op. cit., p. 30; Είναι οι  Αντιχαλκηδόνιοι Ορθόδοξοι; (Sunt Anticalcedonienii Ortodocși?), Texte ale Sfintei Comunități a Sfântului Munte și ale altor părinți aghioriți despre dialogul dintre Ortodocși și Anticalcedonieni (Monofiziți), ed. Sfintei Mănăstiri Grigoríou, Sfântul Munte 1995.
[6] www.amen.gr/index.php?mod=news&op=article&aid=816.
[7] Frățietatea Eleno-canadiană Misionară Ortodoxă «Glasul Ortodox», «Συμπροσευχαί Ορθοδόξων με αιρετικούς μονοφυσίτας» (Rugăciuni comune ale Ortodocșilor cu monofiziții eretici), în Orthódoxos Týpos 8 (14.10.2011).
[8] «Arhiepiscopul Atenei, Ieronim al II-lea, i-a ‘botezat’ ortodocși pe Monofiziți, deși aceștia denaturează dogma hristologică referitoare la cele două firi ale lui Hristos», în Orthódoxos Týpos 1, 7 (4.02.2011) și Pr. Theódoros Zísis, «Οι Αρμένιοι δεν είναι Ορθόδοξοι, Μακαριώτατε» (Armenii nu sunt Ortodocși, Preafericirea voastră), în Theodromía XIII (ian.-febr. 2011), 3-8. Vezi și www.amen.gr/index.php?mod=news&op=article&aid=816
[9] Η αίρεσις των μονοφυσιτών αντιχαλκηδονίων˙ διηγήσεις από τους βίους των αγίων (Erezia monofiziților anticalcedonieni – povestiri din Viețile Sfinților), ed. Orthódoxos Kypséli, Tesalonic 1997, pp. 7-10, 24-28. Vezi și Ierom. Loukás Grigoriatul, op. cit., p. 18; Geórgios Martzélos, «Ορθοδοξία και αίρεση των Αντιχαλκηδονίων κατά τον άγιο Ιωάννη τον Δαμασκηνό» (Ortodoxie și erezia Anticalcedonienilor după sfântul Ioan Damaschin), în Theología 752 (2004), 593-609.
| pemptousia

21 comments

  1. Iacoboaie Radu

    Traiasca Legiunea si Capitanul!

    UN PAS FOARTE PERICULOS SPRE ECUMENISM ESTE ACEASTĂ UNIRE CU MONOFIZIȚII, CARE SE AUTOINTITULEAZĂ ORTODOCȘI. NU EXISTĂ DECÂT O SINGURĂ BISERICĂ, BISERICA LUI HRISTOS, BISERICA ORTODOXĂ. CEI CARE S-AU DESPĂRȚIT DE EA, SUNT SCHISMATICI, SUNT ERETICI. UNII MONAHI DIN MUNTELE ATHOS N-AR FI TREBUIT SĂ-I PRIMEASCĂ ȘI SĂ AIBĂ DIALOGURI ECUMENICE…

    STILIȘTII DIN ROMÂNIA, CARE SE NUMESC SINGURI ,,BISERICA ORTODOXĂ PE STIL VECHI” SUNT ȘI EI SCHISMATICI, FĂCÂND DIN CALENDARUL VECHI O DOGMĂ ȘI PIERZÂND SUCCESIUNEA APOSTOLICĂ.

    • Iacoboaie Radu

      Traiasca Legiunea si Capitanul!

      OFF TOPIC (vă invit să citiți un articol scris pe blogul Santinela Ortodoxă, 12 iulie 2014)

      Comentariul meu:
      PARTEA DINSPRE SFÂRȘIT ESTE EDIFICATOARE PENTRU ÎNTREGUL ARTICOL. AICI LANSAȚI IDEILE DE FORȚĂ CARE NU MERG MÂNĂ ÎN MÂNĂ CU ADEVĂRUL. Am mai lecturat asemenea texte și comentarii mai ales pe blogul lui Ion Coja. Semnalați lipsa de trăire a ortodoxiei dar îi ridicați în slăvi totodată pe eretici și pe atei pentru ,,sinceritatea” lor (?!) și din motive lesne de înțeles… Folosiți din plin retorica, dar adevărul este în mod cert altul…
      Mi-ar trebui câteva pagini să dezvolt ceea ce am afirmat deja. Las cititorii să analizeze cele ce ați scris. De fapt, intenția cu care l-ați scris contează cel mai mult. Sinceritatea ar trebui să primeze, mai ales atunci când vorbim despre lucruri complexe, la nivel de societate.
      NU EXISTĂ DECÂT O SINGURĂ BISERICĂ ÎNTEMEIATĂ DE HRISTOS ȘI ACEASTA ESTE ORTODOXIA, CARE CUPRINDE ÎNVĂȚĂTURA SA NESCHIMBATĂ. NU EXISTĂ MAI MULTE BISERICI ȘI MAI MULTE ADEVĂRURI! NU EXISTĂ ATEI BUNI!
      Nu este mândrie din partea noastră a spune adevărul și numai adevărul, pentru că este o realitate și în același timp, în vremurile tot mai tulburi de astăzi, a devenit chiar o necesitate. Iar când vorbiți de corupție, ar trebui desigur să aveți în vedere cauzele ei și nu să-i condamnați în bloc pe toți românii. Cum se explică atunci că peste 70% dintre români se zbat în sărăcie și acest procent crește? Cine sunt oamenii corupți și cine sunt cei care au subminat și subminează în continuare economia națională? Oare despre masoni ați cercetat câtuși de puțin?
      Redau mai jos ultima parte din articol. Voi trimite acest comentariu pe blogurile ortodoxe, să vedem și părerea altora, să primiți poate și alte argumente. Îi invit să citească articolul dumneavoastră ,,STAREA CREDINȚEI NOASTRE” – Paul Curcă, căruia ați binevoit să-i dați o anumită interpretare și într-un anumit sens…

      ,,Corupti si imorali, pe deasupra plini de trufie si de dispret pentru ceilalti oameni, ne credem buricul pamantului, iar daca nu suntem pe primul loc in lume, se intampla pentru ca suntem victima masinatiilor strainilor. De aceea deseori combinam credinta in Dumnezeul de dincolo de ceruri cu nationalismul cel mai feroce, care ne tine legati de tot ce e pamantesc.
      Ne lansam in lectii de viata, dar suntem primii la avorturi, iarasi o durere imensa si un lucru greu de inteles.
      O oroare: exista atei buni !
      In viata mea, de persoana care merge la Biserica dar traieste intr-un mediu laic, am constatat un lucru : exista in mediile necredincioase, dezinteresate de ortodoxie sau atee de-a dreptul, mai multa generozitate, compasiune, spirit de intrajutorare – elemente care s-ar subsuma notiunii generale de iubire a aproapelui si care fac interactiunile umane mai suportabile- decat in mediile numite credincioase. Oamenii sunt mai firesti in manifestari, mai spontani, mai lipsiti de morga. Fac binele fara sa il ambaleze la fel de somptuos in hainele credintei, asa cum fac,mai mereu, credinciosii. Se inteleg unii cu altii fara sa se revendice de la marile concepte de adevar, bine si frumos. Viata e mai fireasca, iar fara mari asteptari atmosfera creata e, cel putin, respirabila.
      Poate in mediile de credinciosi pacatele nu sunt la fel de mari ca in primele, oamenii se straduiesc sa duca o viata de credinta, tin posturile,merg la biserica, se roaga, se infraneaza de la pacate care, in mediile indiferente, sunt firesti. Dar, impreuna cu toate acestea, exista o intreaga vorbarie legata de credinta, care n-ar fi rea in sine, daca n-ar crea atatea asteptari mereu inselate. La fiecare pas auzi cate un „Doamne ajuta” sau „Doamne miluieste” cand, de fapt, dorinta de intrajutorare, de jertfire pentru aproapele nu difera prea mult de a celor ce nu calca pe la biserica.

      Diferenta intre un credincios si un necredincios nu e atat de mare pe cat ar putea fi. Credinta ar trebui sa se traduca intr-un plus de cunoastere, transformat in plus de bunatate. Lucrurile insa nu se intampla astfel. Am vazut oameni credinciosi care nu iau in consideratie binele facut de atei pentru ca, zic ei, „nu-L au pe Hristos”. Asa o fi, ma intreb insa, noi, cei ce ne consideram credinciosi, il avem?
      De aceea pesemne sunt atat de putine convertiri in randul oamenilor maturi. Alegerea intre credinta sau necredinbta odata facuta, putini sunt cei ce isi schimba tabara. De ce-ar face-o? La ce bun sa te pocaiesti, la ce sa renunti la o viata in care iti cauti placerile fara retineri, daca, odata convertit si devenit un frecventator asiduu al localului bisericii in locul cafenelei, sa zicem, ramai cu aceleasi metehne, doar imbracate mai pompos si mai ascunse? Ca sa inlocuiesti o viata sincera cu ipocrizia? Daca ar fi vreo adire a Duhului care sa se simta cumva, pe undeva, care sa atraga pe neofiti, atunci am putea discuta altfel. Pana atunci insa, fiecare ramane cu ale lui.”

  2. Traiasca Legiunea si Capitanul!

    sunt f mulți stareți de mânăstiri puși de inamici ai ortodoxiei gen preaîndrăcitul Daniel sau ereticul Teofan
    Aceștia nu cunosc diferența dintre ortodoxie, erezia monofizită, credință dreaptă- credință strâmbă. Sunt niște hâzi și niște fățarnici. La Bujoreni, jud. Vaslui, mergeți și vedeți un astfel de stareț paralel cu credința ortodoxă.

    • Traiasca Legiunea si Capitanul!

      toți acești apostați sunt de tot plânsul și duc la rătăcire pe mulți.

      • Traiasca Legiunea si Capitanul!

        iar cum România este încă în acel acord TOATE FEȚELE BISERICEȘTI DE SUS SUNT ÎN ACEEAȘI SITUAȚIE. Ei se fac responsabili de trădarea asta. Sunt eretici și sunt anatema. Durează de prea mult timp și până acuma au avut timp să treacă totul prin filtrul rațiunii să facă diferența și să întoarcă lucrurile pe făgașul normal, dar nu vor. De aceea acum aproape 4 ani la Sfânta Parascheva în octombrie la Iași delegația de la Athos rostea anatemele împotriva ereziei monofizite iar Patriarhul eretic Daniel i-a făcut semn celuilalt eretic Teofan să îi oprească grecului cuvântarea.
        Anatema tuturor celor implicați și tăgăduitori ai adevărului în privința credinței !

    • Traiasca Legiunea si Capitanul!

      zic de acela pt. că întrebând despre evenimentul din 2010 pe un alt stareț de lângă Brașov ăsta de la Bujoreni s-a speriat că ăla ar fi putut să-l toarne la patriarh și eu aș fi fost văzut ca ucenic al său. M-a făcut nebun așa voalat - "lăsați-l că ăsta e ... " apoi m-a certat de la brașov spre bârlad că de ce îl fac de râs , poate să își piardă postul din cauza mea. era la volan și nu am mai zis nimic că se enerva și mergea aiurea. dar are probleme , el nu știe ce înseamnă anatema. E vai de capu lui. Euharist Micu.

      • Traiasca Legiunea si Capitanul!

        abia acum leg aceste lucruri cu ce am aflat de la un părinte de aici din Bârlad despre ei - acolo la Bujoreni sunt o sectă - Turma lui Ilie. Patriarhia știa încă de la început, a fost și în Bîrlad - când a fost otrăvit sau iradiat fostul protopop , Pr. Angheluță. S-a mușamalizat totul.
        S-au luptat cu ei, au înregistrări, au fost la patriarhie, s-au făcut doar niște lucruri minime - s-au retras cei descoperiți și au fost trimiși alții în loc pe teren, la lucru, aici în Bârlad !

      • Traiasca Legiunea si Capitanul!

        Iar la Bujoreni e ceva rău acolo. Numai destrăbălare în felul în care vorbesc unii călugări, dar în ascuns...

        Iar despre părintele Iustin Pârvu spuneau lucruri oribile cu niște otrăvuri amestecate, exact ca niște sectari. Sunt sigur că nu sunt ortodocși. Mie îmi este milă de cei tineri și neștiutori de pe-acolo care se duc fie ca mireni fie care vor să intre în monahism. Doamne Ai Milă!
        iar unu dintre ei a slujit chiar la slujba de înmormântare de anul trecut a părintelui Iustin , că se spune că sunt plecați chiar de la Petru-Vodă. Cred că sunt mână în mână cu cei de la Petru-Vodă, numiți șerpii din jurul părintelui.

        Tot vara trecută am văzut ceva suspect - că încalcă sfintele canoane cu nerușinare - fac nunți destrăbălate f. multe și pt . bani mulți, ceea ce la o mânăstire nu ai voie conform canoanelor. Nu se fac nunți la mânăstiri.
        Dar au zis că "așa e specificul mânăstirii" ... CE SPECIFIC E ĂSTA - SĂ BAGI SUFLETE ÎN IAD !?

    • Traiasca Legiunea si Capitanul!

      problema este că acolo sus în ierarhie ajung cei cu studii făcute în afară, ei au altă credință - cea inovată cu dogme noi - reconciliere cu erezia și așa mai departe, acceptând reeducarea și lepădând adevărata credință.
      Ce să le ceri ? Ce poți să aștepți de la Teofan care apare la TV și vine cu o nouă concepție revoluționară - că el vede nu știu ce pe sfânta masă ale celor 2 biserici ??? 2??? și ce vede - o invenție a lui, despre care spune că ar fi trupul și sângele lui Hristos. Care de fapt nu e. Este acolo numai unde este respectat cuvântul stabilit de sfinții părinți.

      în timp ce unii preoți erau torturați și uciși în închisorile comuniste inclusiv în anul 1989
      s-au înregistrat astlfel de cazuri, au apărut și cărți scrise despre acei preoți. Acum au rămas la conducere numai cei supuși sistemului.

      Normal că ei semnează în același regim de trădare orice act și orice trădare li se pune înainte!
      Încă o dată , ANATEMA!

    • Traiasca Legiunea si Capitanul!

      Sa nu uitam ca TEOFAN e mai mare in GRAD MASONIC decit DANIEL CIUBOTEA. DUMNEZEU ii v-a avea in paza pamanteasca sa-si ispaseasca pacatele. DOAMNE AJUTA.

  3. Iacoboaie Radu

    Traiasca Legiunea si Capitanul!

    OFF TOPIC ȘOCANT! DOUĂ SCURTE ARTICOLE DESPRE ADEVĂRATA FAȚĂ A MASONERIEI! CU CINE VREA PATRIARHUL SĂ SE UNEASCĂ!

          Persoane de Rang Înalt din Europa se distrează vânând și omorând copii dezbrăcați!!!
           vremuritulburi, 19 iunie 2014
          
          Aceasta este unul dintr-o serie de articole preluate ca mărturie de la martori în fața Curții Internaționale de Drept Comun de la Bruxelles. Cinci judecători internaționali examinează dovezi de violuri de copii, tortura, crima și răpiri efectuate de către membri ai elitei mondiale apartinand cultului satanic Ninth Circle (Al Nouălea Cerc Satanic).
          Sacrificiile de copii s-a declarat ca au fost efectuate în catacombele din catedralele catolice ale Vaticanului, pe moșii și plantații private cât și în baze militare de stat din Belgia, Olanda, Spania, Australia, Irlanda, Franța, Anglia și Statele Unite. Cel puțin 34 de locuri unde au fost ingropati copii au fost identificate în Irlanda, Spania și Canada – dezgroparea lor fiind refuzata de catre guvernele statelor respective, la fel opunandu-se si Coroana Angliei și Biserica Catolică. Conform declaratiilor martorilor la intrunirile societatii Ninth Circle au fost prezenti Papa Francis, fostul Papa Ratzinger, reprezentanti ai bisericii Anglicane, reprezentanti din Biserica Unită a Canadei, oficiali ai Bisericii Catolice, inclusiv Cardinali, membri ai familiilor regale europene, inclusiv Regina Elisabeta și prințul Phillip, oficiali ai statului Canadian, Australian, ai Marii Britanii cat si reprezentanti ai guvernelor din Statele Unite ale Americii, membrii CIA, judecători, politicieni și oameni de afaceri din SUA, Belgia, Olanda, Canada, Australia, Franța, Irlanda și Marea Britanie, plus reprezentanti din armata SUA.
          Adolescentii erau drogati, dezbrăcati, violati, vânați în pădure și apoi ucisi de catre un grup de persoane de Rang Inalt din Europa, conform ultimului martor ocular din această săptămână care a depus mărturie în fața Curții Internationale de Drept Comun de la Bruxelles. Femeia a fost al patrulea martor ocular care vorbit despre aceste partide de vânătoare umane efectuate de catre elitele globale apartinand cultului Al Nouălea Cerc Satanic. Un fost membru al unui grup de interse(sindicat) din Tarile de Jos cunoscut sub numele de Octopus, a mărturisit că victimele pentru aceste partide de vânătoare umane au fost adus din centrele de detenție pentru minori din Belgia și Olanda.
          “În 2004 am participat fara sa vreau la o actiune de tortură, viol și omor de copii care au fost drogați, actiune efectuata de catre un grup de persoane de rang înalt din Țările de Jos”, a declarat o femeie. “Am fost dusa la o “petrecere” de vânătoare în Belgia, aproape de Bruxelles, unde am vazut doi baieti si o fata in varsta de 14 – 16 ani care au fost vânati și apoi ucisi de către elitele globale. Partida de vânătoare umana a fost bine păzita de către Garzile Roiale. Mi s-a spus că si Regele Albert al Belgiei a fost prezent. “
          Alti patru martori oculari au confirmat că în calitate de copii și tineri au fost forțați să participe la partide de vânătoare umane, unde ei si altii copii au fost violati, unii dintre ei ucisi, dupa care penisurile baietilor decedati au fost tăiate jos. Se presupune că exista un palat rural olandez unde penisuri de băieți sunt expuse ca trofee pe un perete. Unele partide de vânătoare au fost găzduite chiar pe domeniul Palatului Belgiei unde locuieste Regina Beatrix.
          
           Regina Beatrix
          Terapeuta olandeza Toos Nijenhuis a susținut că la varsta de patru ani a fost forțată să asiste la crime de copii, in care a fost implicat fostul Papa Ratzinger, un Cardinalul catolic olandez, plus tatăl Reginei Beatrix și fondatorul grupului Bilderberg, Printul olandez Alfrink Bernhard. “Am văzut crima fostului Papa Joseph Ratzinger care a ucis o fetiță”, un alt martor a confirmat. “Actiunea s-a petrecuta la un castel francez in toamna anului 1987. Ce s-a intamplat acolo a fost urât, oribil și nu s-a întâmplat doar o dată. Ratzinger și Bernhard au fost unele dintre cele mai proeminente figuri care au luat parte.”
          
           Papa Joseph Ratzinger
          În Irlanda, Spania și Canada, s-au descoperit 34 de locuri unde au fost ingropati copii și se pare ca au legatura cu activitățile Ninth Circle. Cel mai mare loc dintre aceste a fost Mohawk, Școala Rezidentiala Indiana din Brantford Ontario, unde in 2008 au fost identificate mai multe resturi de copii, înainte ca Biserica Catolică, Guvernul Canadian și Coroana Engleza sa opreasca săpăturile. Curtea ICLCJ din 2013 a constatat ca Regina Elisabeta și prințul Phillip sunt gasiti vinovati pentru dispariția din 10 octombrie 1964 a zece copii nativi de la școala catolică rezidențiala din Kamloops, British Columbia. În primele două săptămâni dn 2014, martorii curtii au identificat ca participanți la actiuni care includeau violarea și uciderea de copii Mohawk și nou-născuți, reprezentanti ai caselor regale olandeze și belgiene . Persoanele identificate au fost Bernhard și Regele Hendrick, consoarta reginei Wilhelmina a Olandei.
          Alte persoane identificate ca fiind observate in timpul partidelor de vânătoare umane au fost Printul Johan Friso și soția lui Mabel Wisse Smit, foști miniștri, generali ai armatei olandeze, Secretarul de stat Raad van State din Olanda, Regina Beatrix și alți lideri politici, la nivel mondial, inclusiv din Statele Unite. “Bineinteles ca Willem Alexander și Regele Filip la fel ca si soțiile lor, stiu despre acest abuzuri si crime savarsite asupra copiilor”, a declarat un martor ocular. “Dar nu fac nimic in privinta asta și probabil sunt cei care doresc oprirea investigațiilor și urmăririlor penale.”
          
           Printul Johan Friso
          În ianuarie 2014, fratele regelui Olandei Printul Johan Friso a intrat în comă după ce trei site-uri de limbă olandeză au pus intamplarile pe internet. Site-urile au arătat că Friso a fost la vânători umane . “Povestea a ajuns pe internet după ani de încercări in care s-a insistat ca Sistemul Politic si Departamentul de Justitie din Olanda să acționeze împotriva criminalilor”, a declarat un martor ocular. “Nimeni nu a făcut nimic pentru ai opri pe acesti criminali, probabil pentru că Regina Beatrix și Regele Albert au intervenit in investigații.”
          Partidele de vânătoare umane au avut loc pe domeniul Palatului Belgiei unde locuieste Regina Beatrix conform altor doi martori care au confirmat ca Papa Joseph Ratzinger și tatăl Reginei Beatrix care a decedat intre timp, Bernhard Alfrink, au fost prezenti la sacrificile de copii. Ambii s-au declarat a fi simpatizanți ai nazismului.
          Curtea ICLCJ a primit o colecție de înregistrări din arhiva iezuita despre un alt cult de sacrificiu de copii, cunoscut sub numele de Cavalerii Întunericului. In 1933 cavalerii erau numiti de către iezuiții catolici și divizia nazista Waffen SS . Înregistrările au arătat ca Ratzinger a fost identificat ca fiind un membru al Cavalerilor in timp ce era Asistent Capelan SS la lagărul de concentrare Ravensbruck în Germania. Înregistrările au aratat de asemenea, că Ratzinger a participat la ritualuri de sacrificii de copii, utilizând copii răpiți din tabere sau prizonieri politici.
          Un alt document prezentat instanței si numit Privilegiul Magistratilor a indicat ca sacrificile de copii au fost un eveniment regulat la Vatican. La frageda varsta de 12 ani “Svali” din San Diego County California a afirmat că a fost dusa in catacombele de sub Vatican pentru a asista la sacrificiul unui baietel pe care il drogasera în vârstă de numai trei anisori. În acest film intervievatorul ei a spus că in urma cu 24 de ani o alta fata pe nume “Maria”, i-a spus ca si ea a asistat la un alt ritual satanic in care a fost sacrificat un copil în aceleași catacombe din Vatican.
          Săptămâna trecută, un anchetator de poliție irlandez a raportat la Curtea ICLCJ că aproape 800 de copii au fost gasiti îngropati intr-un bazin de decantare a unei manastiri catolice de maici, trupurile copiilor au fost gasite dezmembrate si decapitațe – semne care arata ca ar fi putut fi uciși în ritualuri satanice. În ultimele două luni, Curtea ICLCJ a adunat o gramada de marturii cu privire la violuri, tortura și uciderea copiilor facute pana aproape de anul 2010 de lideri catolici, membri ai familiei regale europene și alte elite globale.
          Curtea ICLCJ a adunat o gramada de dovezi noi și o serie de noi martori vin înaintea curtii pentru a depune mărturie cu privire la Al Nouălea Cerc Satanic. Ei au descoperit ca membri aparinand cultului Al Nouălea Cerc Satanic sunt implicati la nivel internațional în sacrificarea, răpirea, ucidera si exploatarea copiilor. Cei cinci judecători internaționali, precum și cei 27 de membri ai juriului sunt de asteptat să rămână în sesiune pentru cel puțin inca un an, ca urmare a complexității cazurilor.
          A fost oferita protectie cetățenilor sau angajaților Vaticanului, Coroanei Angliei, bisericilor sau angajati din diferite guverne care doresc să depună mărturie sub jurământ sau aduc dovezi care conduc la urmărirea penală a acestor elite globale suspectate de comiterea de infracțiuni. Recompense de până la 10.000 de euro aproximatv 13660 de dolari sunt disponibile prin intermediul instanței ICLCJ.
          Curtea ICLCJ a lucrat cu peste 450 de Ofiteri de Drept Comun din 13 țări, care operează in 51 de grupuri ca experti locali. Fondurile de organizare locale au fost disponibile pentru Grupurile de Drept Comun prin intermediul Tribunalului Internațional impotriva Crimelor efectuate de Biserică și Stat. Pentru a contacta ofiţerii de la Curtea Internaţională de justiţie din Bruxelles sunaţi sau trimiteţi e-mail la: [email protected], [email protected], [email protected], 250-591-4573, 386-323-5774
          Sursa: http://truthcdm.com/

           anca said: iunie 20, 2014 la 7:32 pm
          Doamne bunule DUMNEZEULE, unde s-a ajuns!, in ce lume traim, cine a ajuns sa conduca omenirea, cine pretinde respect pentru coroana regala a unui stat cu asemenea fecale la conducere,cu papi ca astia de la VATICAN, cu oameni cu influienta in politicile statelor?!
    Salvarea omenirii consta in a distruge aceste scursuri, a curata fata pamantului de “RAUL”care a pus stapanire pe tot. DUMNEZEU sa ne ajute!

           Alexandra Axu said: iunie 21, 2014 la 9:21 am
          Nu stiu cum mai are Bunul Dumnezeu atata rabdare… Oricum papa a fost acuzat de multe ori ca a participat la ritualuri din astea si cine stie cate lucruri se mai intampla…! Sa ne rugam Bunului Dumnezeu sa aiba grija de noi si sa ne ajute!

           anca said: iunie 21, 2014 la 3:41 pm
          @Alexandra Axu,dar nu cred ca este indeajuns numai sa ne rugam si sa asteptam mila de la bunul Dumnezeu.

           Iacoboaie Radu said: iulie 11, 2014 la 4:52 pm
          Părintele Iustin Pârvu ne îndemna să fim informați și vigilenți. ASTA ESTE MASONERIA ȘI ESTE BINE SĂ ȘTIM CINE ESTE, PENTRU CINE LUCREAZĂ ȘI CE ROL ARE ÎN SOCIETATE.
          ÎN TIMPUL COMUNISMULUI S-A INOCULAT ÎN MENTALUL COLECTIV AL POPORULUI ROMÂN FRICA ȘI ASCULTAREA OARBĂ FAȚĂ DE CEI AFLAȚI LA PUTERE (,,PARTIDUL MULTIUBIT”).
          DUPĂ 1989, NE-AM PRICOPSIT CU COMUNISMUL CU FAȚĂ UMANĂ (PSEUDO-CAPITALIST), CARE ELIMINÂND TREPTAT ROMÂNII DE CERTĂ VALOARE, SUBMINÂND ECONOMIA NAȚIONALĂ ȘI ÎNCURAJÂND CORUPȚIA, A DETERMINAT ÎN MOD PREMEDITAT AVERSIUNEA ROMÂNILOR FAȚĂ DE POLITICĂ (ARTA GUVERNĂRII) ȘI APATIA CIVICĂ (constatată mai ales la alegeri).
          ÎN PREZENT, SCĂDEREA DRAMATICĂ A NIVELULUI DE TRAI AL MAJORITĂȚII COVÂRȘITOARE A ROMÂNILOR, CUMULATĂ CU DECĂDEREA INDUSĂ (PROVOCATĂ) A CULTURII (a învățământului românesc și cea prezentă în mass media aservită în mare parte ,,elitelor” masonice) SUNT FACTORII DETERMINANȚI PENTRU MENȚINEREA MASELOR ÎN IGNORANȚĂ ȘI ROBIE (APATIA).
    Câți români oare au aflat măcar că există masoneria și câți știu ce înseamnă aceasta și ce rol distructiv joacă cu adevărat în societate? DACĂ ROMÂNII NU SE TREZESC ACUM, MÂINE VA FI PREA TÂRZIU…
    Masonii își văd liniștit de treburi, își freacă mâinile cu multă satisfacție ori de câte ori duc la îndeplinire unul din planurile ticluite în cluburile lor selecte (ateliere și loji) și râd pe seama noastră a românilor, pe care ne consideră de rang inferior față de ei (ILUMINAȚII), o gloată incultă și nedemnă (considerându-ne potrivit Talmudului lor goimi, adică animale). Și oare animalele nu au fost aproape toate cipuite? Acum NE VOR CIPUIȚI ȘI PE NOI!…

        Un lider catolic iezuit demisioneaza dupa ce a fost acuzat ca a participat la ritualuri in care au fost sacrificati copii. Demisoneaza si Papa Francisc?
    vremuritulburi, 11 iunie 2014

        Liderul catolic iezuit Adolfo Panchon si-a anunțat demisia în această săptămână după ce Curtea Internațională de Drept Comun de la Bruxelle a dovedit implicarea sa in cultul satanic Ninth Circle(Al Noualea Cerc Satanic) care organizeaza ritualuri, in care sunt sacrificati copii. In conformitate cu buletinul publicat de Tribunalul Internațional pentru Crime ale Bisericii, “in ultima lună, cinci judecători au examinat numerosi martori și documente din arhiva Vaticanului care ii dovedesc în mod clar pe Adolfo Panchon, Papa Francis, fostul Papa Ratzinger și Arhiepiscopul de Canterbury Justin Welby de participarea in ritualuri care implicau violuri și uciderea de copii, fapte care au avut loc pînă nu demult, anul 2010″. În ultima lună ITCCS a început urmărirea penală in fata a cinci judecători internaționali și a 27 de jurati, ne spune childabuserecovery.com.
        
         Fostul Papa Joseph Ratzinger saruta un tânăr enoriaș
        Remarcile bizare ale Papei Francis în timpul turneului de săptămâna trecută in Orientul Mijlociu, in care declara ca “Abuzul sexual este ca un ritual satanic“, arată că el înțelege că violurile copiilor din cadrul bisericii sale sunt legate de ritualuri satanice în care el însuși a participat “, a spus procurorul de la Bruxelles . “Considerăm remarcile Papei o admitere tacită de vinovăție și intaresc astfel implicarile sale în această crimă monstruoasă.”
        Un Ordin catolic iezuit numit “Privilegiu Magistratilor”, datat 25 decembrie 1967, cu privire la acest diabolic ritual “Liturghia Neagră” si care a fost extras din arhivele Vaticanului, a fost furnizat catre instanța de judecată. Documentul a fost inaintat pentru a demonstra că fiecare nou Papa era obligat sa ia parte la ritualul satanic Ninth Circle in care erau sacrificati copii ca mai apoi sa li se bea sangele.
        “Documentele Vaticanului indică în mod clar faptul că timp de secole iezuiții au avut un plan premeditat in care pentru acest ritual, se rapesc nou-născuți ca sa fie sacrificati pentru ca mai apoi sa li se counsume sângele”, a declarat Procurorului șef in fata instanței. “Planul acestui ritual satanic este efectuat pentru a obține putere “spirituală” din seva de nevinovat, asigurându-se astfel stabilitatea politică a papalității din Roma. Cel putin din anul 1773, aceast ritual a devenit traditie si este efectuat periodic de către Biserica Romano-Catolică, Iezuiți și fiecare Papa. “
        Reţeaua de supravieţuitori organizată de Leopold şi îndreptată împotriva Terorilor Bisericii a trimis o delegaţie de martori la Curtea din Bruxelles.
        Din 2014 curtea de la Bruxele a inceput urmarirea penala a mai multor lideri ai gruparii Ninth Circle, printre care Papa Francisc, Adolfo Panchon si Welby .Cel putin 8 martori au marturisit ca fie Papa Francisc, fie Papa Ratzinger sau Panchon au fost prezenți impreuna cu ei in aceste orible ritualuri in care erau sacrificati nou nascuti.
        Buletinul ITCCS din 27 Mai, anul curent, a anunțat că instanța a primit noi dovezi de la surse din Vatican in care se specifica ca Papa Francis a depus eforturi uriase pentru a acoperi activitățile organizatiei Ninth Circle și a încercat să ascunda dovezile incriminatoare.
        În timp ce Pachon a decis să demisioneze, Papa Francis a sugerat reporterilor în timpul turneului recent incheiat din Țara Sfântă, ca este posibil ca si el sa urmeze exemplul fostului Papa Ratzinger și să se retragă. La data de 15 februarie 2013 instanța de la Bruxelles a constatat ca Ratzinger era vinovat de crime împotriva umanității. El a demisionat câteva zile mai târziu, pe 28 februarie.
        Dovezile prezentate curţii în 2013 pot fi găsite în articolul lui Kevin Annett, intitulat „Hidden no longer” (nu ne mai ascundem-nu mai este un secret) şi disponibil gratuit aici.
        
         Papa Francisc
        Săptămâna trecută, instanța a amânat sesiunea pentru câteva zile, după ce a primit veste că un nou ritual de sarificare de copii este planuit de Ninth Circle pentru data de 15 august 2014 într-o incapere aflata sub Catedrala romano-catolica Marie Reine du-Monde din Montreal, Canada. Unii dintre martori pe cand erau copii, de asemenea, au mărturisit că au fost fortati sa se uite la sacrificii de noi nascuti si in alte locatii: în cripta Castelului Caernarfon în Țara Galilor, in catacomba aflata in subsolul din aripa de vest a școlii rezidentiale canadiene Branton Ontario Mohawk din India cat si pe plantatii din Franța, Olanda și Statele Unite ale Americii .
        Martorii au numit si alte persoane importante ca facand parte din organizatia Ninth Circle, printre ele se numara: Cardinalul Alfrink apartinand bisericii catolice Olandeze si Prințul Bernhard al Olandei; Membri ai familiei regale britanice, olandeze și belgiene, inclusiv Regina Elisabeta, Printul Phillip, regina olandei Wilhemina si alti membrii din familia ei; Doi judecători britanici ai Inaltei Curti de Justitie, inclusiv judecătorul Fulford, un episcop catolic canadian și miniștri de stat din Belgia și Anglia.
        Unii au fost victime mai recente ale acestei elite globale – cultul Ninth Circle al sacrificiilor cu copii. Soldatul britanic Vivian Cunningham a rămas drogat la spitalul St George din Stafford, Anglia, doar pentru că a pus întrebări cu privire la mandatul de arestare al reginei Elisabeta pentru răpirea a zece copii. Cetateanul britanic David Compman şi soţia acestuia au fost acostati, drogaţi, arestaţi şi încarceraţi la centul pentru boli mintale din parcul regal al Londrei deoarece au postat mandatul de arestare al reginei Elisabeta pe o biserică catolică. Arestarea şi eliberarea lui Compman au fost surprinse în acest video.
        În luna octombrie a anului trecut, în Kitchener, Ontario, Canada Steve Finney încerca să expună cazul din 2013 al cultului satanic Ninth Circle cu privire la 50.000 de copii dispăruţi caz care includea şi răpirile reginei Elisabeta, acuzarea şi condamnarea acesteia. Finnez a fost arestat şi ţinut în închisoare trei zile fără a-i fi aduse acuzaţii. Protestele din întreaga lume organizate de ITCCS par a fi fost de ajutor pentru eliberarea lui Finney şi a lui Compan.
        Fostul rezident al şcolii Kamloops, William Combes şi alţii nu au fost la fel de norocoşi. Nativul canadian a fost pus în comă indusă şi apoi a murit după ce, în 2010, a discutat într-un interviu la radio cum că a fost martor la faptul că regina Elisabeta şi prinţul Philipp au părasit şcoala cu zece dintre prietenii săi şi totodată colegi rezidenţi ai şcolii Kamloops. Şeful Louis Daniels, Harriet Nahanee, Jonny Bingo Dawson and Ricky Lavillee au murit de asemenea în condiţii misterioase chair înainte de mărturiile programate ale acestora la procesul din 2013 cu privire la cei 50.000 de copii dispăruţi.
        Mai multe dovezi privind activităţile cultului satanic Ninth Circle cu privire la sacrificiile de copii în următoarele buletine informative ale biroului procurorilor din cadrul curţii de justiţie ICLCJ. Era de aşteptat să dureze mai mult de un an judecarea acestui caz din cauza numărului de martori care ieşit în faţă şi al dovezilor prezentate pînă acum curţii.

        Pentru a contacta ofiţerii de la Curtea Internaţională de justiţie din Bruxelles sunaţi sau trimiteţi e-mail la: [email protected], [email protected], [email protected], 250-591-4573, 386-323-5774

    Iacoboaie Radu said: iulie 11, 2014 la 5:17 pm
        Acum îmi explic cum de a fost posibil ca predecesorul actualui Papă să-și dea demisia. Datorită scandalului cu copiii uciși ritualic în catacombele Vaticanului, la care a participat…

        Urmariti va rog si postarile de mai jos: (le găsiți pe site-ul vremuritulburi.wordpress.com – n.a.)

    Incendiu la Peștera Nașterii Domnului din Betleem, la câteva ore de la vizita ereticului papa Francisc I
    Aberatiile blasfemiatoare din dogma papistasa a Conciliului I Vatican
    Video: Profetia papilor, Universul credinţei, TVR 1
    Papa Francisc se inchina la extraterestrii adica… la draci
    Monahul Teodot de la Manastirea Petru Voda marturiseste adevarul!

    • Traiasca Legiunea si Capitanul!

      Mai mărturisim şi împreună cu Sfântul Paisie de la Neamţ, care zice: „Au doară nu eretici sunt râmlenii (romano-catolicii) cu al lor papă? Bine ştiu că vei zice că sunt eretici. Şi de vreme ce sunt eretici, precum şi cu adevărat sunt, atunci Sfânta noastră Biserică îi afuriseşte pe dânşii. Şi pe care Sfânta Biserică îi afuriseşte şi eu, împreună cu Biserica, fiul ei fiind, îi afurisesc. („Cuvinte şi scrisori duhovniceşti" - vol.II, Ed. Tipogr. Centrală, Chişinău, 1999, p.49). Ca fii ai Bisericii lui Hristos, respingem orice manifestare a ecumenismului actual, deoarece avem datoria de a lupta pentru adevăr, până la ultima suflare, iar nu împotriva adevărului. Ne îndreptăţesc şi cuvintele Sfântului Ioan Evanghelistul, ce spune: „Mai mare bucurie decât aceasta nu am, când aud că fiii mei umblă întru adevăr” (III Ioan 1, 4).

  4. Traiasca Legiunea si Capitanul!

    de ce monahului Teodot nu i se da voie sa vb???'in aceste vremuri grele este nevoie de un cuvant din partea lor a calugarilor,,,a preotilor,,,sau sa vb altcineva din manastire.....sa ne informeze ce se mai intampla....sa ne dea un sfat....mie imi lipsesc vorbele monahului....

    • Traiasca Legiunea si Capitanul!

      pentru că sunt vinovați ! Pentru că sunt trădători ai credinței ortodoxe! de aia nu vor să se afle adevărul! Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

    • Traiasca Legiunea si Capitanul!

      CUVÂNTUL MONAHULUI TEODOT ÎI LOVEȘTE PESTE OBRAZUL LOR MINCINOS ȘI PESTE GURA LOR PLINĂ DE HULĂ !

  5. Iacoboaie Radu

    Traiasca Legiunea si Capitanul!

    Apatia civică, în limbajul gazetăresc s-ar traduce prin LEHAMITE. Românii au fost ,,învățați” să le fie lehamite de tot ce se întâmplă pe scena vieții politice. La ce bun să mai votezi dacă nu ai pe cine și dacă aproape toți nu se țin de cuvânt? Cam așa își pun problema românii de rând, marea masă a votanților.

    Sunt un român spontan. Spun mereu ceea ce gândesc. Iar acum, în momentul de față, mă gândesc că poate nu e prea târziu în vremurile pe care le trăim, să sprijinim noul partid care dorește să se nască, FORUMUL ALTERNATIVA CREȘTINĂ. Măcar ca fiind ultima speranță lumească de care ne putem agăța.
    Oricum nădejdea noastră este și va fi în Hristos pentru mântuirea noastră. Dar să punem și noi umărul în viața concretă PENTRU A REVITALIZA ROMÂNIA CREȘTINĂ PE CARE NE-O DORIM CU TOȚII (afară de trădătorii neamului românesc). Mulți ni se vor alătura pe parcurs. Eu nu sunt membru al acestui viitor partid, doar un simpatizant. Și cred că acest partid va avea UN VIITOR PE MĂSURA ASPIRAȚIILOR NOASTRE.

    Așa să ne ajute Dumnezeu!
    Cu dragoste întru Hristos, nevrednicul Radu Iacoboaie, 12 iulie 2014.

  6. crestinul ortodox

    Traiasca Legiunea si Capitanul!

    suna ceva in genul "partidul , patria si poporul "...dar unde este HRISTOS ?

    nu intelegi un lucru elementar si simplu spus de foarte nenumarate ori "dracu este corect politic "
    dar nu poate fi corect cu HRISTOS si cu ORTODOXIA
    nu intelegi ca LUMINA cu intunericul nu au nicio treaba ba dimpotriva LUMINA va risipi intunericul
    si daca iti faci iluziii privitoare la ce este legat de acest stat mamona adica ce numesti "partid " afla de Parintele Steinhardt , acest Sfintit Parinte care a spus clar si raspicat
    " cu statul mamona sa nu avem nicio legatura
    pentru statul mamona numai blestemele Sfantului Vasile Cel Mare "
    cum "se revitalizeaza Romania crestina " ?
    numai DREAPTA DUMNEZEIASCA poate a reinvia ROMANIA Cea Mare si ORTODOXA , Gradina MAICII DOMNULUI
    caci spurcaciune multa a cuprins acest pamint de la Nistru pin'la Tisa iar satana este asezat in conducerea acestei tari si-i are in gheare pe toti care spun ca "guverneaza " sau "conduc " ROMANIA
    si pina nu va surpat prin DREAPTA Cea SFANTA si DUMNEZEIASCA NU VA FI BINE IN ASTA TARA ,
    aceasta Tara Crestin ORTODOXA a fost inchinata fiarei din apus nato si ue si cu spurcaciunea cea mare adica antihristul cocotat in varful gramezii cu nume de imparat mare si prooroc mare
    NUMAI DREAPTA DUMNEZEIASCA ne poate izbavi pe acest pamint si sa fim ce ni se cere
    adevarati crestini ortodocsi
    la MAICA DOMNULUI sa ne rugam pentru Acoperire SFANTA la cele ce vor urma
    ca NI S-a dat un SEMN DE BIRUINTA si va Fi Biruinta asupra fiarei antihristice prin CRUCEA SFINTITA de la Lavra Pecerska
    Acest este ADEVARUL ce nu trebuie a fi ascuns ci se arata precum LUMINA in intuneric
    lupta va fi foarte apriga intre Bine si rau
    dar BINELE va invinge pe acest pamint
    si ORTODOXIA Va Rasari si Straluci ca neamurile la ADEVAR vor veni
    amin.

  7. crestinul ortodox

    Traiasca Legiunea si Capitanul!

    de ce se cenzureaza ce am scris ?
    ADEVARUL ESTE ASCUNSsi astfel se face inchinare fiarei sau celor ce sunt inghititi de fiara
    oare nu va este teama de Cel Ce Este ADEVARUL Cel Curat Domnul IISUS HRISTOS , Mesia , Fiul Lui DUMNEZEU care a Inviat a treia zi din mormant si nu a stat ascuns ?
    cat oare mai se duce in orbire acest popor cu minciuna si adevarul fragmentat precum place masoneriei sau fiarei
    pina nu dispare satana din conducerea acestei tari pus ca ministru agriculturii nu va fi bine nici pentru acest popor si nici pentru voi spurcaciuni ce stati pe spinarea acestui popor caci pamintul acesta asculta de Glasul Celui ATOTIITOR SI DUMNEZEU ATOTPUTERNIC si care L-a randuit a fi pamint aici in Valea Triadelor
    nu va jucati cu focul caci de foc veti pieri spurcatilor si inchinatori la fiara , la antihrist
    Focul va curati spurcaciunea ce a cuprins acest pamint si acolo unde sade , gura iadului sta deschisa
    amin.

  8. Iacoboaie Radu

    Traiasca Legiunea si Capitanul!

    DACA PUTETI POSTA ACEST ULTIM ARTICOL. DOAMNE AJUTA!

    MARTORII LUI IEHOVA PREGĂTESC TERENUL PENTRU VENIREA LUI ANTIHRIST
    Radu Iacoboaie, 20 iulie 2014

    Un alt aspect important neglijat de ierarhia Bisericii Ortodoxe Române în ultimul deceniu, mai ales după alegerea lui Daniel Ciobotea ca Patriarh al României în 2007 este combaterea ereziilor și a prozelitismului sectar în rândul credincioșilor ortodocși. Nu știu dacă ați observat poate faptul că există totuși foarte puține cărți, reviste, articole, conferințe etc., care abordează această mare problemă cu care se confruntă Biserica Lui Hristos. La Trinitas (TV și radio), care sunt vocea Patriarhiei, nu se vorbește deloc despre această provocare. Explicația acestei tăceri condamnabile înaintea Lui Dumnezeu? Dialogul între confesiuni, desigur... Să nu fie atinsă nici pan-erezia ecumenismului... Să nu fie deranjată cumva nici erezia francmasonică...
    Ne mai miră atunci de ce tot mai mulți români, mai ales dintre cei nevoiași cad în plasa sectarilor și slăbește credința ortodoxă? Pentru că aceștia le oferă ajutor material și consiliere spirituală. De ce nu-i sprijină Biserica Ortodoxă Română și statul român în loc să se preocupe excesiv de construirea unor imense catedrale în marile orașe sau ziduri? VORBIM DESPRE PORUNCA IUBIRII APROAPELUI, DAR PRIN CE NE DEMONSTRĂM NOI, BISERICA LUI HRISTOS, DRAGOSTEA FAȚĂ DE APROAPELE? Când sunt zeci de mii de familii de români cu mulți copii, care se zbat zi de zi doar ca să supraviețuiască și nu le întinde nimeni o mână de ajutor... Am auzit pe unii preoți la Trinitas spunând chiar, că rolul Bisericii nu este activitatea caritabilă. Îndeamnă pe credincioși să facă milostenie, dar ei înșiși se exclud...
    Monahul Teodot de la mănăstirea Petru Vodă spunea într-unul dintre interviuri, că primii care îl vor primi pe antihrist vor fi Martorii lui Iehova și să fim atenți când vom auzi de un guvern mondial, pentru că el va fi condus de către antihrist. Și, în paralel cu alte acțiuni de anvergură mondială precum efectuarea plății prin carduri electronice (inclusiv a salariilor și pensiilor), instituirea monedei virtuale electronice (bitcoin) care va elimina banii cash, impunerea actelor biometrice în multe state ale lumii, unii dintre români au avut surprinderea să găsească acasă la intrare sau au primit pe stradă ori prin alte modalități, care mai de care mai pragmatice, pliante de la secta Martorii lui Iehova cu o invitație la un congres, în care se va vorbi despre UN GUVERN MONDIAL!...
    Mai mult decât atât, se sugerează în acest pliant prin câteva întrebări legate de acest guvern, că AVEM NEVOIE DE UN GUVERN MONDIAL, că ESTE CHIAR POSIBILĂ ÎNFIINȚAREA UNUI ASTFEL DE GUVERN și de ce nu, ridică deja problema competenței celui care să-l conducă... Iată cum se lucrează fărădelegea, treptat, nu dintr-odată, ci șerpește. Ori, noi știm foarte bine, că atunci când vom auzi că a apărut un guvern mondial oficial, vom fi siguri că a apărut și antihrist, cel care îl va conduce... Iar un guvern mondial înseamnă și DESFIINȚAREA STATELOR ȘI TRANSFORMAREA LOR ÎN SIMPLE PROVINCII...
    Întrucât se specifică, că la congrese vor fi prezenți misionari și delegați internaționali, în cele trei zile (25-27 iulie 2014) la Sala Polivalentă din Botoșani, deducem că acest congres este unul internațional și a fost inițiat de către conducerea sectei din străinătate, de forul conducător al acesteia din SUA, care și-a propus să facă ,,evanghelizarea” în masă a românilor. De ce tocmai la Botoșani? Pentru că este o zonă a țării mai săracă și ideologiile prind pe un astfel de teren (vezi comunismul)...
    Se precizează încă de la început în invitație că este vorba despre un ,,discurs biblic încurajator”, care se numește ,,NOUL CONDUCĂTOR AL PĂMÂNTULUI: CINE ESTE CU ADEVĂRAT COMPETENT?” Păi, am mai avut vreun conducător al pământului, ca să fim întrebați dacă ne dorim unul nou? Chestia cu ,,Cine este cu adevărat competent?”, pentru a deveni liderul omenirii, sună cam de genul emisiunii globalizante ,,Mari români”, care nu cred că a mai fost continuată cum se urmărea inițial cu o emisiune-concurs ,,Cel mai mare pământean”. Cum să ne punem noi oare această problemă și întrebare, dacă NOI NU NE DORIM UN LIDER AL OMENIRII ȘI UN GUVERN MONDIAL?
    Redau textual din pliant: ,,Tema congresului este: Continuați să căutați mai întâi Regatul lui Dumnezeu! Aceasta se bazează pe cuvintele lui Isus din Matei 6:33. DIN PROGRAM: Două drame, una modernă, iar alta având la bază o relatare biblică, vor scoate în evidență aspecte practice pentru zilele noastre... CINE POATE ASISTA? Oricine dorește. Intrarea este liberă; nu se face colectă.”
    Observăm încă de la început, în ce hal s-a ajuns să se răstălmăcească îndemnul Mântuitorului: ,,Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și toate vi se vor adăuga vouă.” Apoi, hula adusă Mântuitorului Iisus Hristos prin scrierea greșită a numelui Său (Isus, care în traducere din ebraică înseamnă măgar). Apoi, ademenirea publicului cu două piese de teatru, care să fie atractive și interesante tocmai pentru ,,aspectele practice” ale acestora... Sublinierea faptului că poate asista oricine dorește este desigur de natură să stimuleze curiozitatea pentru evenimentul ,,cultural”.
    Mai sunt lansate la urmă invitația lecturării broșurii ,,O veste bună din partea lui Dumnezeu” (?!), precum și auto-invitația pentru un ,,studiu biblic gratuit la domiciliu”... Foarte interesant! Apoi, se indică și un site pe internet: www.jw.org. Revista acestei secte - ,,Turnul de veghe” se laudă în primul rând cu longevitatea ei, din anul 1879 încoace. Ea ,,anunță vestea bună că, în curând, Regatul ceresc al lui Dumnezeu va pune capăt răutății și va transforma pământul într-un paradis”. Paradis pe pământ?! Nu era și visul comunismului? Ei cred că paradisul pierdut înaintea izgonirii protopărinților Adam și Eva va fi restabilit pe pâmânt... Și mai au profeția că ,,înainte ca Regatul să preia în mod deplin controlul, asupra omenirii se vor abate necazuri, cum ar fi războaie și cutremure.” (din revista Turnul de veghe, 1 octombrie 2013, pag.6).
    Tot în această revistă, Martorii lui Iehova Îl văd pe Hristos ca pe ,,un om perfect, care a ascultat tot timpul de Dumnezeu.” Mare erezie și blasfemie totodată! Masonii și ateii Îl consideră la fel, un profet sau un om excepțional, negându-i dumnezeirea... Așa cum și monofiziții susțin că Hristos a avut doar o singură fire... PRIN ACEASTA, EI NEAGĂ DUMNEZEIREA ȘI ÎNTRUPAREA FIULUI LUI DUMNEZEU! EI NU CRED ÎN ÎNVIEREA LUI HRISTOS. EI SUNT ALIAȚII ȘI SLUGILE EVREILOR SIONIȘTI CARE ÎL AȘTEAPTĂ ÎNCĂ PE MESIA LOR, ANTIHRISTUL. De aceea, sunt convins că această sectă este condusă de masoneria din SUA.
    Și mai există o precizare importantă care ne spune că: ,,Această publicație nu se comercializează. Ea este distribuită în cadrul unei lucrări mondiale de instruire biblică, susținute prin donații.” Este clar acum pentru cine lucrează ei? Mai observăm că această revistă pune un deosebit accent pe articolele ușoare, de factură laică, fără tentă religioasă, precum găsim în atâtea reviste pentru femei... Aceasta înseamnă că ea se adresează în special femeilor, care sunt mai ușor de racolat în cadrul Martorilor lui Iehova, datorită exploatării slăbiciunilor și sensibilității lor și că această sectă este cu totul în afara creștinismului...
    Vorbind despre sectanți, un cercetător al fenomenului ne spune în acest sens: ,,Trebuie spus că mijloacele, formele de acaparare a conştiinţelor prin prozelitism şi de menţinere a acestora în comunitate sunt deosebit de moderne şi, în acelaşi timp, sunt exploatate cu multă abilitate sentimentele omeneşti, afectivitatea.” (Diac. P. I. David, Călăuză creştină – sectologie. Pentru cunoaşterea şi apărarea dreptei credinţe în faţa prozelitismului sectant, Ed. Episcopiei Argeşului, Curtea de Argeş, 1994)
    În lucrarea monumentală ,,Călăuză în credința ortodoxă” (Ed. Episcopiei Romanului, 2000, pp.51-540), părintele arhimandrit Ilie Cleopa ne spune astfel:
    ,,Martorii lui Iehova sau studenţii în Biblie, zis şi milenişti sau Russelişti, este una din cele mai periculoase secte care acţionează şi în ţara noastră. Adepţii ei s-au numit „Russelişti”, după numele întemeietorului; „Milenişti”, ca unii care răspândesc învăţătura despre „mileniu”, sau „Studenţii în Biblie”, ca unii ce ar studia mai serios decât ceilalţi Biblia şi în fine „Martorii lui Iehova”, ca singurii martori ai lui Iehova. Întemeietorul sectei lor a fost Carol Russel, comerciant din America, născut la Pitsburg, statul Pennsylvania, în 1852, din părinţi irlandezi, prezbiterieni, emigranţi în America. Ajungând în contact cu adventiştii, ei s-au molipsit de învăţăturile acestora despre inexistenţa iadului şi despre apropiata a doua venire a Domnului pentru aşezarea împărăţiei de 1000 de ani pe pământ. […] La noi în ţară, iehoviştii au pătruns mai întâi prin mijlocirea unor unguri în Ardeal. Prin 1920, un român din America, Ioan B. Sima, molipsit de doctrina „martorilor”, este trimis în România ca să organizeze secta. Neobţinând nici aprobarea necesară, o organizează pe baze comerciale, înfiinţând la Cluj casa de editură „Viaţa”. Însă în 1927, convins că iehoviştii – sub masca religioasă – tind spre anarhism, părăseşte secta, demascându-i toate planurile. Încercările iehoviştilor americani de a-l împăca rămân zadarnice. Conducerea sectei o iau nişte unguri, iar propaganda şi-o susţin prin revista „Turnul de veghe” şi prin alte reviste şi broşuri fără de autor, fără indicarea datei, editurii etc. La adunările lor cântă din cartea „Imnurile zorilor mileniului”.
    Învăţăturile specifice iehoviştilor sunt:
    a) Cunoaşterea exactă a datei venirii a doua;
    b) Mileniul – împărăţia lui Hristos de o mie de ani;
    c) Nu există suflet nemuritor, omul neavând suflet, ci fiind suflet (adică fiinţă vie, sufletul nefiind altceva decât viaţa); deci nu există nemurire. Învierea este un dar deosebit al lui Dumnezeu dat celor aleşi ai Săi;
    d) Nu există iad şi chinuri veşnice; păcătoşii la înviere vor fi nimiciţi; învierea va fi o restaurare sau o restabilire la loc a lucrurilor, aşa cum le-a făcut Dumnezeu la început;
    e) Sfântul Duh nu este o persoană a dumnezeirii, ci numai o energie a Tatălui – deci nu există Sfânta Treime;
    f) Iisus Hristos este o creatură a lui Dumnezeu pe pământ. El a fost numai om şi ca om a murit pe cruce pentru totdeauna;
    g) Nu există nici o sărbătoare.
    Celelalte rătăciri sunt comune cu ale altor sectari, având mai multe puncte comune cu adventiştii.
    Nota autorului: În anul 1961 a apărut propria lor traducere a Bibliei în limba engleză, în care îşi introduc ereziile lor; cea mai grosolană fiind aceea că Iisus Hristos nu este Dumnezeu, ci una din creaturi. Această organizaţie sectară a devenit una din cele mai bogate din lume. Scopul fundamental al iehoviştilor este de a aduce cât mai mulţi oameni în „singurul adăpost”, care este secta lor. De aceea ei umblă din casă în casă ca să-i determine pe oameni să intre în secta lor, împărţindu-le din belşug publicaţiile Societăţii „Turnul de veghe”.
    Sub masca unei organizaţii religioase se ascunde una din cele mai mari întreprinderi economice bazate pe o îngrozitoare exploatare a credulităţii adepţilor săi, transformaţi printr-o strategie bine pusă la punct, în fiinţe fără voinţă proprie, care execută orice dispoziţii sau ordine primite de sus, cu un fanatism rar întâlnit şi foarte periculos. Este suficient să amintim că după credinţa „Martorilor lui Iehova”, orice organizaţie în afară de cea a lor este satanică.
    Cât despre convingerile lor religioase, acestea sunt atât de rătăcite faţă de dogmele creştine, încât cu greu ar putea cineva să-i recunoască fie şi caracterul de sectă creştină. Aceasta pentru că „Martorii lui Iehova” resping principalele învăţături şi practici ale credinţei. După ei Iisus Hristos este o creatură a lui Dumnezeu pe pământ. El n-ar fi înviat, ci în locul lui ar fi înviat Arhanghelul Mihail. Resping Biserica, preoţii, icoanele, sfinţii, crucea. Nu au un cult propriu-zis, acesta fiind înlocuit de răspândirea produselor Societăţii „Turnul de veghe”. ”

    Cităm acum și din cursul profesorului lector dr. David Pestroiu de la facultatea de teologie ortodoxă ,,Patriarhul Justinian” a Universității din București, în cadrul disciplinei Misiologie și ecumenism, predat studenților de la Teologie Pastorală de anul II:
    ,,MARTORII LUI IEHOVA. Alte denumiri: studenţi în Biblie, milenişti, russellişti.
    A) Istoric. Fondator: Charles Taze Russell – presbiterian de nuanţă pietistă, apoi adventist. Bogat, călătoreşte la Locurile Sfinte şi-şi sistematizează primele idei doctrinare: iminenţa sfârşitului lumii, inexistenţa iadului, conceptul de Armaghedon, mileniul. Strânge, în 1872, primii „studenţi în Biblie”. […] De la apariţia lor, iehoviştilor le sunt interzise manifestările, datorită orientărilor lor antisociale şi antinaţionale. Rutherford şi alţi lideri au fost închişi între 1916-1919, datorită îndemnurilor antimilitare. Vor interpreta acest fapt ca pe o împlinire a profeţiei apocaliptice a martorilor credincioşi, care vor învia după 3 zile şi ½ (Apoc.11,11).
    B) Doctrina
    - numele lui Dumnezeu – Iehova – prezent în traducerea lor eretică a Bibliei (New World Translation) de 7210 ori; - nu cred în Sf. Treime; - Hristos e „cel mai mare om care a trăit vreodată”. Anterior întrupării, dar şi după aceasta, e confundat cu Arhanghelul Mihail; - Duhul Sfânt – energie impersonală; - calculează parusia, evidenţiază „semnele” ei, susţin frenetic mileniul – împărăţie pământească de 1000 de ani; - nu cred în suflet, nici în iad şi chinuri; - învierea aleşilor „din memoria divină”; - împărţirea celor mântuiţi în clase: 144.000 de „martori” vor guverna în cer cu Hristos, restul pe pământ; - citesc şi interpretează Biblia asiduu, în special cărţile Daniel şi Apocalipsa, cu descrieri terifiante: Armaghedonul – război final între bine şi rău; - nu cinstesc pe Maica Domnului, sfinţii, moaştele; - neagă crucea; afirmă că Hristos a fost răstignit pe un par; - nu au sărbători şi sunt foarte ostili atât celor creştine (Paşte, Crăciun), cât şi celor laice; - nu au Sf. Taine; - prozelitismul – cerinţă expresă; ridicat la rang de dogmă
    C) Practici ce contravin moralei creştine
    - interzicerea transfuziilor, a altor tratamente medicale, vaccinuri, transplanturi; - refuzul apărării patriei: guvernarea mondială – „regatul lui Iehova”, nerespectarea drapelelor, imnelor, refuzul exercitării dreptului la vot; - izolarea socială, refuzul contactelor cu „nemartorii” în afara întâlnirilor prozelitiste; - acuzaţii de posedare demonică a tuturor organizaţiilor religioase, sociale, politice, naţionale şi internaţionale
    D) În România - ardeleanul Ioan B. Sima, întors din S.U.A. în 1920 – primul promotor; în 1927 îşi dă seama de rătăcirea milenistă; - preiau organizaţia ungurii Kiss şi Szabo; - interzişi între 1927-1944 şi 1948-1989; - încearcă să organizeze un congres mondial la Bucureşti în 1996 – respins; - recunoscuţi drept cult în 2000
    E) Prozelitism - în familie şi societate – vizite celebre pentru studii „gratuite” ale Bibliei la domiciliu; - unele semnale de violenţă, practici imorale; - revistele cu cel mai mare tiraj de pe glob: Turnul de veghere şi Treziţi-vă!, broşuri, pliante, cărţi; - cartea: Să aducem argumente din Scripturi – manual de prozelitism; - congrese megalomanice pe stadioane; - sistemul educaţional: şcoli particulare, forme de grupare impuse, respingerea internatelor şcolare; - restricţii: T.V., P.C. (pentru membri); folosirea lor pt. publicitate
    F) Cult - 5 adunări/săptămână, dedicate pregătirii activităţilor prozelitiste: Întrunirea de serviciu, Şcoala de minister teocratic, Întrunirea publică, Studiul Turnului de veghere, Studiul de carte; - clădiri: „Sălile Regatului”; - congrese; - prozelitism normat: rapoarte de teren; - nunta, înmormântarea – prilejuri prozelitiste; - „comemorarea morţii lui Isus” – întâlnire anuală cu un numeros public; - botez în piscine, la congrese; - recunoaşterea drept cult religios – tendinţă de autodeterminare, stârneşte mânia unor aripi extremiste (ex.: dizidenţa Asociaţia Credinţa Adevărată a Martorilor lui Iehova din România – cu sediul la Cluj, care reproşează, în principal, organizaţiei-mamă, tocmai acest tip de colaboraţionism cu statul „satanizat”).”

    BIBLIOGRAFIE: Pr. dr. David Pestroiu, Ortodoxia în faţa prozelitismului Martorilor lui Iehova, Ed. Insei Print, Buc., 2005; Pr. dr. David Pestroiu, Martorii lui Iehova – sunt ei creştini?, Ed. România creştină, Buc., 1999; Constantinescu Şerban, Năzbâtii teologice sau falsa mărturie a aşa zişilor martori ai lui Iehova, G.B.V., Dillenburg, 1990; Mureşan, Asist. Dr. Radu Petre, Martorii lui Iehova pe calea instituţionalizării. Problema adaptării unui discurs sectar, AFTOUB 3 (2003-2004), p. 555-573.

    Spicuim în final și dintr-un studiu mai vechi dar foarte actual, făcut din perspectiva psihologiei, întocmit de părintele Al. Scvoznicov în lucrarea ,,Psihologia sectelor religioase. Studiu analitic asupra cauzelor și fondului mișcării sectare” (Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Chișinău, 1939, pp.1-24):
    ,,După război, au apărut încă câteva secte noi, pe care le-am putea caracteriza ca ,,secte anarhice’’, dintre care cea mai răspândită este secta ,,Martorii lui Iehova’’, de origine americană, respingând şi combătând orice formă de guvernământ şi orice organizaţie şi formă bisericească, pe care le socotesc drept ,,unelte în mâna lui Satan’’ şi propovăduiesc cu stăruinţă apropiatul ,,Armaghedon’’ – lupta cea mare între puterile binelui şi ale răului, luptă în care diavolul, cu toate slugile lui şi în general toţi păcătoşii vor pieri. Muncile cele veşnice sunt socotite de această sectă nouă drept ,,născociri popeşti’’, pe care preoţii şi guvernanţii le folosesc pentru a conduce mai uşor poporul şi în scopurile lor înguste şi egoiste. Această sectă, fiind oprită de legile statului, se ascunde sub diferite firme, deschizând centre de propagandă cu denumiri nevinovate ca: ,,edituri pentru literatura moralizatoare, societăţi de biblii şi tratate’’ etc.”
    Prin urmare, cercetând problema sectară, avem înainte-ne un fenomen foarte complex, cu multe aspecte: religios, psihologic, social, - avem un câmp de cercetări foarte întins, aproape nemărginit. Dar cu toate că numărul ,,sectelor creştine’’ existente la noi în ţară şi aiurea, este foarte mare şi cu toată diferenţa de doctrină, cult, organizare, pe care le are fiecare sectă în parte, totuşi există un fond psihologic comun, care poate fi privit laolaltă şi cercetat în mod sistematic, fără să se ţină seama de deosebirile, caracteristice fiecărei secte. […] Pentru combaterea şi readucerea sectanţilor la staulul mântuitor al Bisericii, este nevoie, în primul rând, să cunoaştem fondul psihologic al mişcării sectare.
    A. – Cauzele interne. […] 1. Analfabetismul (sau igoranţa religioasă) este socotit de către cei mai mulţi sectologi ca una din cauzele cele mai însemnate a ivirii sectelor şi a reuşitei, de care se bucură pe alocuri propaganda sectară.
    Lipsa de pregătire religioasă elementară o constatăm adeseori nu numai în masa credincioşilor simpli de la ţară, dar şi în rândurile intelectualilor de azi şi chiar în cercurile mai înalte ale societăţii. Majoritatea creştinilor nu este lămurită chiar asupra adevărurilor de fond ale credinţei. Sunt mulţi creştini ortodocşi, care nu îndeplinesc nici datoriile lor esenţiale creştineşti: nu săvârşesc rugăciunea zilnică acasă şi nici nu ştiu să se roage. Foarte mulţi, în special bărbaţi, nu cercetează slujbele bisericeşti cu anii. Alţii vin la biserică numai întâmplător, la anumite solemnităţi, înmormântări sau ca să asculte un cor frumos, să vadă o cununie mai bogată. Foarte mulţi creştini din aceştia nu se împărtăşesc cu anii şi chiar mor fără a se împărtăşi cu Sf. Taine. Sunt creştini, care în viaţa lor nu au pus mâna pe Evanghelie, necum au răsfoit-o sau cercetat-o cu cutremur, cu credinţă şi cu luare aminte. Sunt destui care nu cunosc deloc conţinutul slujbelor bisericeşti şi nici însemnătatea simbolică a diferitelor momente liturgice. […]
    Apoi mulţi dintre intelectualii noştri au păreri greşite despre fondul şi duhul creştinismului. În tot cazul, la noi există mult mai mulţi liber-cugetători şi de mai multe feluri decât ar crede cineva. De ex., foarte des am auzit pe creştinii noştri, chiar pe cei cu studii superioare, pronunţând cu ironie un dicton, care se repetă adeseori: ,,Crede şi nu cerceta’’. Adică aşa ar porunci Biserica credincioşilor săi, să primească orbeşte învăţătura ei, fiind neputincioasă de a le explica oarecum îndestulător adevărurile religioase, pe care le propovăduieşte, şi practicile pe care le are. Ba cei mai mulţi îl atribuie chiar Mântuitorului Iisus Hristos. […]
    2. Dorul de mântuire. […] Dorul acesta al omului, care suspină după fericirea pierdută prin căderea strămoşilor în păcat, se trezeşte la un moment dat chiar în sufletele oamenilor adânc înfundaţi în tina păcatului. […] Se întâmplă că astfel de suflete zbuciumate, negăsind la bună vreme un sprijin moral din partea păstorului său, care trebuie să vină şi să-i dea asigurarea în numele Bisericii că eliberarea sau mântuirea prin jertfa lui Iisus este hărăzită tuturor oamenilor, deci şi acestui suflet zbuciumat şi dornic de mântuire. Dar negăsindu-l la păstorul său şi începând să-l caute acest sprijin ici şi acolo, dă peste propagandişti sectari sau nimereşte în vreo adunare sectară sau îi cade în mână o carte sectară. […]
    3. Nemulţumirea de anumite forme ale vieţii religioase şi dorinţa de a o trăi mai intens. […] În tot cazul în sufletele mai sensibile şi mai pretenţioase, la un moment dat se poate deştepta o nemulţumire faţă de mediul spiritual, faţă de formele vieţii religioase, unele în realitate insuficiente şi superficiale, altele închipuite ca atare, iar odată cu aceasta, se deşteaptă şi dorul de o nouă viaţă religioasă, de alte forme de trăire religioasă, dorul de revelaţii noi, dorul de a experimenta o viaţă religioasă mai intensă, care ar putea satisface pe cel nemulţumit. Adeseori, negăsind îndestulare în cadrul obişnuit bisericesc, astfel de suflete, dornice de primenire, de înviorare şi intensificare a vieţii religioase, se avântă după inovaţii şi doctrine sectare, căutând potolirea setei duhovniceşti şi dezlegarea problemelor mari, ce le frământă sufletele, dincolo de zidurile mântuitoare ale Bisericii, devenind liber-cugetători, inovatori, sectanţi. Aceste doruri şi această sete, adeseori este alimentată în mod indirect de simpla curiozitate, de noutatea propagandei sectare, de acea vrajă a pomului oprit, care oarecum pluteşte în jurul mişcărilor sectare. Odată atras în mrejele sectarismului, astfel de suflet este complet captivat de entuziasmul predicatorilor sectari, mărginind adeseori cu fanatismul, de acel misticism caracteristic, bolnăvicios şi exagerat, care domneşte în adunările sectanţilor, cu mărturisirile păcatelor în public, cu rostirea înflăcărată a rugăciunilor improvizate pentru întoarcerea păcătoşilor, pentru izbăvirea fraţilor persecutaţi, pentru iertarea şi înmuierea inimilor duşmanilor şi prigonitorilor.
    4. Scandalul sau sminteala nu este de fapt decât o latură a cauzei precedente. Numai substratul psihologic în acest caz este de preferinţă moral, nu propriu zis religios. […] Foarte des se poate auzi din gura sectanţilor asemenea mărturisiri: ,,Biserica trebuie să fie fără pată şi fără prihană’’ (Ef. V, 27), iar ortodocşii se judecă, se ceartă, se urăsc, se omoară şi în general, trăiesc o viaţă păgână. De aceea, când Dumnezeu ne-a luminat, adică de când am început să citim Sf. Scriptură, atunci am înţeles porunca Domnului: ,,Ieşiţi din mijlocul lor şi nu vă amestecaţi cu ei’’. […]
    5. Ambiţiile. […] a) Adeseori se întâlnesc indivizi, care, fie sub înrâurirea unei boli psihice moştenită, fie din cauza sistemului nervos zdruncinat sau altor perturbări sufleteşti, devin maniaci religioşi, obsedaţi de anumite idei fixe. Aceştia dându-se drept nişte paracleţi, profeţi sau iluminaţi, dau naştere la curente religioase noi, cu caracter sectar sau se îndreptează înspre mişcările sectare, deja existente, dându-le un suflu nou de viaţă. În tot cazul, ei devin factori importanţi în răspândirea rătăcirilor sectare. […]
    b) O altă categorie de ambiţioşi o formează indivizii, care au păreri exagerate despre valoarea morală a personalităţii lor, se separă de ceilalţi credincioşi, înjghebând societăţi sectare noi sau alăturându-se la secte mai vechi, pe motiv că sunt ,,aleşi’’, ,,curaţi’’, ,,pocăiţi’’, chiar ,,sfinţi’’ şi nu pot rămâne în mijlocul păcătoşilor. […]
    c) Un alt aspect al ambiţiilor de acest soi, este încrederea neînţeleaptă în puterea (închipuită) de pătrundere şi cunoaştere nelimitată a adevărurilor dumnezeieşti. Învăţarea stăruitoare a unor părţi din Sf. Scriptură şi interpretarea lor tendenţioasă insuflă unora încrederea oarbă, cum că ei sunt umbriţi cu puterea de sus spre a cunoaşte şi pricepe tainele împărăţiei lui Dumnezeu. De altfel, majoritatea sectanţilor, potrivit principiului formal proclamat de Luther, recunosc numai autoritatea Sf. Scripturi (şi din ea numai cărţile canonice) şi o consideră ca singurul mijloc suficient pentru renaşterea omului şi pentru mântuire. […]
    d) Se mai întâlnesc nişte indivizi de o grandomanie specifică, de a da comandă şi de a fi învăţători şi conducători. […]
    e) De multe ori oamenii se fac sectanţi din cauza vreunei nedreptăţi, reală sau închipuită, ce a fost pricinuită cândva de preot, cu sau fără voie. Amestecul preoţilor în politică, direct sau indirect, precum şi cazurile triste şi nedorite, când preotul se înfăţişează înaintea instanţelor judecătoreşti, într-un proces oarecare cu păstoriţii săi, pot avea cele mai triste consecinţe. De asemenea orice alt conflict, între cler şi credincioşi, de orice natură şi de orice nuanţă, foarte uşor poate împinge pe creştinii mai susceptibili sau neputincioşi cu duhul, ca să apuce pe calea rătăcirilor sectare şi eretice, sau chiar pe calea ateismului şi duşmăniei faţă de Biserică şi clerul ei.
    f) În sfârşit, trebuie să amintim încă despre un sentiment urât, care poate să încolţească în inima unui sau altui creştin, ori mai exact pseudo-creştin, anume acela de a câştiga anumite interese materiale, prin trecere în rândul sectanţilor sau altor adversari ai Bisericii. […]
    B. – Cauzele externe. […]
    1. Misionarismul sectar, sprijinit în bună parte de capitalul străin. Misionarismul sectar, sprijinit în mod energic de capitalul străin, este desigur cel dintâi factor extern, căruia i se datoreşte în bună parte întinderea molimei sectare. Trebuie să recunoaştem că propaganda misionară şi colportajul sectar, adeseori este mai bine organizat decât la alte confesiuni istorice mari. Majoritatea sectanţilor sunt pătrunşi de o credinţă fanatică în misiunea lor de a converti lumea de azi, necreştină şi pseudo-creştină (după convingerea lor). […] Dacă vom ţine seamă de acea împrejurare că cele mai multe şi cele mai bine organizate secte îşi au centrele de conducere şi de inspiraţie în străinătate, în special în Anglia, Statele Unite, Germania, Elveţia etc. şi că mulţi fruntaşi sectari de peste hotare, sunt în acelaşi timp şi mari bogătaşi (răposatul Taft, preşedintele Statelor Unite, Lloid George, fost prim ministru al Angliei, Ford, regele automobilelor, răposatul Rockfeller, arhimiliardarul american etc.), vom înţelege uşor că pe lângă râvna şi fanatismul misionarilor sectari, intervenind şi capitalul străin, se desfundă în chipul acesta calea spre răspândirea sectelor. […]
    2. Neajunsurile misionarismului nostru ortodox ajută în mod indirect răspândirea sectelor. Se ştie adevărul că: puterea vrăjmaşilor noştri stă în slăbiciunile noastre. De fapt misionarismul în înţeles larg şi atotcuprinzător al acestui cuvânt, fără îndoială, trebuie să fie preocuparea de căpetenie a Bisericii. Misionarismul trebuie să fie sufletul, însăşi puterea de viaţă a Bisericii lui Hristos. Din nefericire Biserica noastră încă nu are un misionarism temeinic şi sistematic organizat. […] Nu avem un centru conducător, un consiliu sau un institut special, care investit cu toată autoritatea, ar urmări, ar coordona şi ar dirija toate problemele, care privesc misionarismul. Nu avem nici cadre special pregătite de preoţi, călugări şi chiar mireni zeloşi şi luminaţi, care s-ar putea dedica cu totul lucrului misionar. […] În prezent la noi pe terenul misionarismului, se lucrează la întâmplare, fără sistem, fără o îndrumare unitară şi metodică. […] Misionarismul nostru trebuie temeinic organizat, sistematic condus, ridicat la înălţimea cuvenită, apărat şi încurajat. Cu drept cuvânt: puterea duşmanilor Bisericii rezidă în slăbiciunile noastre!…
    3. Împrejurările speciale, favorabile pentru propaganda sectară. În general, conducătorii sectelor caută să folosească orice prilej pentru răspândirea ideilor lor false în popor şi câştigarea de adepţi noi. Războaiele, revoluţiile, reformele sociale şi bisericeşti mari, nenorociri ce se abat asupra ţărilor şi popoarelor, ca seceta, inundaţii, epidemii, şomaj, adeseori şi fenomenele naturii, ca cutremurul, eclipsele, arătarea cometelor etc., - toate aceste semne sunt interpretate de propagandiştii sectanţi, aşa cum le convine lor, spre a impresiona pe victimele lor şi a le atrage la secta lor. Dar şi aici trebuie să fim obiectivi. Nu întotdeauna […] Înainte de război mulţi dintre sătenii noştri se duceau în America, cu nădejdea de a câştiga şi economisi ceva bani mai ales din regiunile cu populaţie deasă (jud. Hotin, Bucovina şi unele regiuni ale Ardealului). Întorcându-se în patrie, de multe ori ei aduceau cu sine şi ideile sectare, pe care şi le însuşeau în ţările de peste Ocean.
    E locul să amintesc aici cum că, combaterea sectelor cu forţa şi mijloacele poliţieneşti, aproape întotdeauna a dat rezultate contrarii, sectanţii dându-se drept martiri pentru credinţă şi intensificând propaganda clandestină.
    4. Legile şi regimurile favorabile pentru secte. Anumite legi şi regimuri politice de asemenea sunt cauze importante ale lăţirii sectelor. Astfel Statele Unite ale Americii de Nord, unde niciodată n-a existat o religie oficială de stat şi nici biserici naţionale, nici culte dominante sau privilegiate, de mult au devenit ,,ţara sectelor religioase’’. Acolo există cele mai variate şi cele mai ciudate secte religioase, toate bucurându-se de libertatea deplină de propagandă şi exerciţiul cultului, cu o singură condiţie, de a nu atinge ordinea de stat şi moravurile publice. Ba, sunt tolerate şi unele secte excentrice (de exemplu mormonii, care practică poligamia), delimitându-se anumite localităţi unde au dreptul de existenţă legală. Prin aceasta se explică numărul cel mare de secte din America de Nord.

    Cu dragoste intru Hristos, nevrednicul Radu Iacoboaie, 21 iulie 2014

  9. Traiasca Legiunea si Capitanul!

    http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/pista-aeroportului-iasi-si-viitorii-pasageri-binecuvantati-de-mitropolitul-teofan-si-episcopul-gherghel--72717.html

    ORA 10:00

    Slujba de sfinţire a pistei, oficiată în comun de ÎPS Teofan şi PS Gherghel,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*