rp_465x0_1.jpgExpansiunea Rusiei nu poate fi oprită prin niciun artificiu diplomatic al Occidentului. Nici cel militar nu ar avea succes. Rusia vrea acum graniţă cu UE şi acces la Marea Neagră şi gurile Dunării. Ar face orice în numele apărării ruşilor din fostele teritorii URSS, oriunde s-ar afla ei. Europei îi rămân doar glasul tribunelor politice şi gângurelile diplomaţilor. România are, însă, oportunitatea de a-şi întregi teritoriul. Republica Moldova poate deveni parte a României! Aderarea Moldovei la UE nu este fezabilă, câtă vreme procedura, chiar şi accelerată, poate dura luni sau chiar ani. Singura şansă de a salva Moldova în acest moment este alipirea la România, pentru ca în acest fel, să beneficieze de protecţia NATO.

Planul Rusiei, graniţă la Nistru

Vladimir Putin încearcă să recupereze cât mai multe dintre teritoriile care au aparţinut Rusiei la un moment dat. Planul lui Putin este o cât mai mare expansiune înspre România, însă ţara noastră este membră a Uniunii Europene şi a NATO, ceea ce îl pune pe preşedintele Rusiei într-o mare dificultate, deoarece o luptă pentru România ar însemna o luptă cu toate statele membre NATO. Ca atare, Putin s-ar mulţumi, cel puţin deocamdată, cu alipirea Transnistriei, a părţii de jos din Ucraina, astfel încât să aibă graniţa pe Nistru, cu acces la Marea Neagră. Acest acces i-ar permite lui Putin să domine Europa şi, implicit, România, din punct de vedere al resurselor economice. Astfel, exploatarea resurselor de petrol din Marea Neagră ar fi controlată de Rusia, având o poziţie dominantă inclusiv pentru transportul pe Marea Neagră.

UE încearcă să diminueze pagubele

Deşi a reacţionat palid în momentul intrării trupelor ruseşti în Ucraina, UE are, totuşi, planul de a limita prejudiciile pe care Rusia le poate cauza Europei. Ca atare, UE încearcă să menţină Rusia la graniţa de pe Nistru, adică să transforme Republica Moldova într-un stat tampon între Rusia şi Uniunea Europeană. Moldova nu poate sta însă singură între cele două mari puteri. Ca atare, are două variante: fie alipirea la România, fie aderarea la UE.

Alipirea Moldovei la România, şansa Uniunii

Cea mai rapidă variantă pentru ca Moldova să nu fie alipită Rusiei ar fi ca populaţia Moldovei să îşi dea acordul, prin referendum, la unirea cu România. Articolul 1 din Constituţia Moldovei spune că Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Cu toate acestea, printr-un referendum care poate fi convocat de conducerea Moldovei, populaţia îşi poate exprima dorinţa de alipire cu România. Şi, conform aceleiaşi Constituţii, rezultatele referendumului au putere juridică supremă. Avantajele unirii Moldovei cu România ar fi, pentru prima, multiple. În primul rând, din punct de vedere al securităţii, Moldova ar fi automat integrată în NATO şi UE, iar din punct de vedere economic, oportunităţile ar fi majore pentru acest stat.

42% dintre moldoveni au încredere în Putin

Un sondaj realizat de Realitatea TV și Timpul.md a arătat că 42% dintre molodveni au încredere în Vladimir Putin, pe locul al doilea situându-se Angela Merkel, cu o încredere de 19%.

Un procent mult mai mic l-au primit Traian Băsescu și Barack Obama, în care au încredere câte 6% dintre respondenți, pe ultimul loc fiind Dimitrii Medvedev, cu 5%. În ceea ce privește „probabilitatea de votare în cadrul unui referendum a integrării Republicii Moldova în NATO”, 37% dintre moldoveni au votat contra, în timp ce 25% au fost pentru. În același timp, 13% dintre cei chestionați au specificat că nu vor merge la referendum, iar 25% au ales varianta: „nu știu. nu răspund”.

Respondenții au fost întrebați și ce ar alege în cadrul unui referendum, între aderarea Republicii Moldova la UE și aderarea la Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan). 43% au optat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală, în timp ce 38% au ales aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. 4% dintre moldoveni au spus că nu ar participa la referendum, 13% s-au declarat indeciși, iar 3% nu au oferit niciun răspuns.

Ultimul subiect abordat în cadrul sondajului a fost referitor la afirmația „Cine vorbește limba română este român”. Răspunsurile „De acord” și „Mai degrabă nu sunt de acord” au primit, fiecare, câte 20% dintre voturi, în timp ce 13% dintre respondenți au optat pentru varianta „Mai degrabă de acord”. Totuși, 41% dintre moldoveni au susținut că nu sunt de acord cu afirmația, în timp ce doar 6% au optat pentru: „Nu știu, nu răspund”.

Accelerarea aderării la UE a Moldovei, dorită în teorie

Numai că aderarea se loveşte de birocraţie şi de negocieri. Acestea pot dura luni de zile, în cel mai bun caz. În acest context, preşedintele Traian Băsescu a susţinut că este nevoie de „accelerarea proceselor de integrare în UE. Nu există o soluție mai bună pentru Republica Moldova decât integrarea în UE. (…) De altfel aceasta a fost slăbiciunea ofertei UE făcută Ucrainei. I s-a oferit un Acord, dar nimeni nu i-a oferit o perspectivă de integrare în UE, în raport cu oferta Moscovei care invită la aderarea imediată la Uniunea Vamală. Deci, pe de o parte a fost o ofertă concretă, cu termeni, dar pe de altă parte, a fost oferta ezitantă a UE. Sper că ce s-a întâmplat în Ucraina și Georgia să fie probe că avem dreptate în analizele noastre. Nu propunem să acceptăm în UE state nepregătite, dar soluția ar fi mai mult sprijin financiar și expertiză pentru Republica Moldova și Ucraina”.

Şi europarlamentarul PNL Norica Nicolai, a susţinut, într-o declaraţie pentru ZIUAnews, că aderarea trebuie accelerată, adăugând că “nu cred într-o unire, pentru că populaţia e destul de partajată. Tinerii, profitând de dubla cetăţenie, au plecat din ţară, iar cei rămaşi sunt mai degrabă rusofoni. Chiar dacă Moldova nu are populaţie majoritar rusofonă, ar merge pe proiectul euroasiatic. Moldova nu ar avea mari probleme să înceapă negocierile pe capitole, se pot termina foarte repede, eu în 2000 am încheiat într-o săptămână 13 capitole. Este un moment foarte bun să accelerăm procesul de aderare a Moldovei, e de neratat”, a conchis europarlamentarul PNL.

Forţa militară a României, mai puţin de 10% din forţa Rusiei

Într-un eventual conflict armat, România nu are nicio şansă în faţa Rusiei, comparând strict forţa de care dispunem. Astfel, începând de la forţa umană, dacă Rusia este pe locul 4 în lume, cu 766.000 de soldaţi, România ocupă locul 53, cu 73.350 de soldaţi.

În ceea ce priveşte forţa aviatică, Rusia are 3.000 de avioane de luptă, iar România are 61 de avioane şi 129 de elicoptere de luptă. Rusia are 15.500 de tancuri, România are 1.100. Rusia are 352 de nave de luptă, iar ţara noastră de abia 48 de vase. Bugetul pentru apărare al României este de 2 miliarde 190 de milioane de dolari, iar al Rusiei…76 de miliarde.

Oleoductul Chevron-KazMunai, inutil

Oleoductul pe care intenţionau să îl construiască companiile Chevron şi grupul kazah KazMunaiGaz, evaluat la 1,5 miliarde de dolari, nu şi-ar mai găsi utilitatea, în condiţiile unui acces nelimitat aproape al Rusiei la Marea Neagră şi gurile Dunării. Oleoductul ar fi urmat să faciliteze transportul ţiţeiului din Kazakhstan către Turcia şi pieţele vestice, ocolind tocmai Rusia.

Conducta ar fi urmat să aibă o lungime de 750 de kilometri, o capacitate de 23 de milioane de tone metrice pe an, aceasta urmând să atingă 56 de milioane de tone de ţiţei, când ar fi început producţia la Kashagan.

Dezmembrarea Ucrainei în trei pași

Modelul patentat la Simferopol, unde în urma unui referendum (16 martie) Crimeea a cerut să se reîntregească cu patria-„maică” și Kremlinul a acceptat, se dorește multiplicat și pe mai departe de către filorușii din Ucraina. Manevre politice, sub formatul de inițiative civice (mitinguri și petiții), derulate pe parcursul ultimelor zile la Harkov și Donețk, deschid calea spre scenariul civil al ruperii Ucrainei, chiar pe formatul de tristă amintire Ribbentrop – Molotov, aruncat în dezbatere de contondentul Vladimir Jirinovski, luat de mulți în râs, dar considerat de The Independent „trompeta lui Putin” pentru experimente de manipulare a maselor.

Pasul unu

Autonomie pentru un teritoriu format din cele 8 regiuni din sud-estul Ucrainei. „Toți suntem descendenții republicilor Donețk-Krivoi Rog și Odessa. Este timpul să ne unim și să ne coordonăm împotriva puciștilor de la Kiev,” se spune într-un apel redactat de Forumul Civic, organizație care are ca obiectiv obținerea autonomiei Ucrainei de Sud-Est. Mesajul a fost citit în fața a mii de manifestanți strânși la Harkov pe 30 martie și a fost apoi înaintat consulatului rus, pentru a cere sprijinul Rusiei pentru federalizare, dar și consulatului Poloniei, pentru a cere încetarea amestecului Occidentului în afacerile similare ale Ucrainei. În zilele anterioare au avut loc mitinguri similare la Donețk și la Lugansk.

Pasul doi

Proclamarea limbii ruse ca a doua limbă oficială în Ucraina și, prin măsuri de sporire autonomiei, ca primă limbă oficială, acolo unde rusofonii sunt majoritari. „Este necesar să se respecte tradițiile istorice, etnice și culturale ale populației din regiunea Donețk și să se ia în considerare că în această regiune cota celor care consideră limba rusă ca limbă maternă este de 74,9% în timp ce ucrainenii nativi reprezintă 24,1%,” se arată într-un memorandum înaintat, pe 31 martie, de către Consiliul Regional Donețk, Radei de la Kiev.

Pasul trei

Deîndată ce s-ar obține autonomia Ucrainei de Sud-Est și s-ar certifica etnicitatea rusă a majorității populației acesteia, ar fi întrunite condițiile ca, precum în Crimeea, să se voteze pentru reîntregirea familiei, respectiv ca Maica Rusia să intervină pentru a-și proteja – prin anexare – pravoslavnicii. (A.C.)

Nimiciţi în patru ore

ZIUAnews a publicat, în ediția cu numărul 6, apărută în 13 iunie 2012, scenariul apocaliptic al Marelui Stat Major din MApN în cazul unui conflict cu Rusia, pe care îl redăm în rândurile următoare

Ofițerii planificării de luptă al MApN au avut în față un scenariu tactic catastrofal: un război cu Rusia. În cazul unui astfel de conflict, România ar fi ocupată în mai puţin de o zi. Câteva divizii rusești ne-ar putea neutraliza forța de reacție în 30 de minute

Fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a tras semnalul de alarmă cu o declarație cât se poate de clară. “Armata Româna abia stă în picioare la capitolul dotări”, a spus acesta, dezvăluind situația critică în care se află MApN. Declarația lui Dobrițoiu a venit în contextul în care România este implicată financiar și uman în războaiele din Afganistan și Irak, scutul antirachetă sau dronele strategice, aventuri militare de care nu știm câtă nevoie aveam din moment ce nu ne putem permite să refacem flota de avioane de vânătoare. Mai mult, prin amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă la Deveselu, românii au stârnit furia Moscovei, care prin intermediul generalului de armată Nikolai Makarov, șeful Statului Major General al Armatei ruse, ne-a anunțat că am devenit țintă prioritară a rachetelor nucleare tactice cu rază scurtă de acţiune Iskander. Prin funcția pe care o deține, Makarov este șeful serviciului secret al armatei GRU și al faimoaselor trupe Spețnaz, diviziile speciale de cercetare antrenate pentru eliminarea pericolelor nucleare. Ce i-o fi venit ministrului Dobrițoiu să iasă în presă cu asemnea declarații? Orice război este plănuit de creierul armatei, care se numește Statul Major General (SMG).

ZIUAnews a intrat în posesia unui scenariu tactic discutat la nivel de SMG al armatei române, care ne dă frisoane. Documentul prezintă situația reală a României în condițiile crizei mondiale, când sunt pe punctul de a fi reactivate războaiele locale, ca paravan al reîmpărțirii sferelor de influență. Ofițerii de la planificarea de luptă (Departamentul pentru Politica de Apărare şi Planificare) au trebuit să-și imagineze cât ar putea să reziste țara noastră în fața unui atac al Rusiei. Concluzia este șocantă: în caz de război, cu dotările actuale, România poate fi ocupată în numai câteva ore. Capacitatea de luptă a forțelor armate române ar fi neutralizată în numai 30 de minute.

Scenariul discutat la Marele Stat Major arată în felul următor. Misiunea principală a Grupării aero-navale ruse constă în executarea unei operațiuni de desant maritim și aerian, în vederea ocupării regiunii Dobrogea și controlul punctelor de trecere de la Giurgeni-Vadu Oii și Fetești-Cernavodă. Debarcarea se va face în două raioane pe litoral, iar parașutarea în trei zone, fiecare acțiune desfășurată la nivel “batalion”, pe fluviul Dunărea. Direcția principală de ofensivă a forțelor ruse este Constanța-Fetești.

Divizia maritimă D.30M va fi întărită cu Divizia 7 operațiuni speciale (alcătuită din 1 Reg.Pst – regiment parașutiști, 1 R.Aeropurtat, 1 R.Art-Artilerie, etc ), Bg. 18 I (brigada infanterie), Bg. 22 Mc (mecanizată) și R. 708 Av. Transport (compus din avioane IL-76 și dispuse pe aerodromul Taganrog, pe malul Mării Azov).

Misiunea imediat următoare a trupelor de uscat rusești este atingerea aliniamentului delimitat de confluența râului Argeș cu fluviul Dunărea, cursul în amonte al râului Dâmbovița. Ocuparea localităților Cernica și Corbeanca, DN-1 până la Ploiești, SubCarpații de curbură până la localitatea Odobești și atingerea râului Siret, la vărsarea în Dunăre. Statul Major General al rușilor a stabit ca direcție principală de ofensivă linia Fetești-București. Direcția secundară va fi Fetești-Focșani-Nămoloasa.

Atacul rusesc

Coloana vertebrala a Grupării aero-navale ruse (D. 30 M) este Brigada Maritmă 11 M alcătuită din cinci nave de luptă mari: un crucișător purtător de rachete din clasa Slava (12.500 t), două distrugătoare din clasa Kara (9.900 t) și două fregate din clasa Krivak (3.420t). Slava dispune de 16 lansatoare de rachete supersonice navă-navă, navă-litoral de tip P-500 Bazalt, o mini-rachetă de croazieră, care zboară cu 2.5 Mach și lovește ținta din zbor orizontal. Rachetele sunt capabile să poarte încărcături nucleare, muniție termobarică și submuniții inteligente. Umbrela sau asigurarea aviației de sprijin a grupării navale ruse, care operează în Dobrogea, împotriva avioanelor de interceptare românești, este asigurată de crucișătorul din clasa Slava, înarmat cu opt lansatoare de rachete S-300 M-1 (bătaie 90 km, altitudine maximă 25.000 m). Apărarea antiaeriană (AA) propriu-zisă a grupării navale ruse este realizată prin 80 rachete cu raza medie de acțiune (bătaie = 40 km) de tip SA-N-3B. Apărarea nemijlocită a fiecărei nave din gruparea navală rusă este realizată de câte 40 de bucăți rachete AA cu rază scurtă de acțiune de tip SA-8 Gecko/OSA și până la şase sisteme AA Kashtan (2 x AK-630/ tun 6 rotativ țevi cal. 30 mm şi 16 lansatoare SA-18 ). Fiecare sistem dispune de două tunuri rotative GSh-30k cu şase tevi, cal. 30 mm și două containere-lansatoare de rachete AA cu rază foarte scurtă de acțiune de tip 9M311.

Forțele navale și infanteria marină

Divizia 30 M mai are în organizare Brigada 41 M, vârful său de lance fiind batalionul marin B. 166 M. Acesta este compus din purtătoare mici de rachete, corvete din clasa Tarantul și din clasa Bora. Corveta Bora, cea mai modernă navă din clasa sa, are o viteză maximă de 102 km/h și este înarmată cu lansatoare de rachete navă-navă, navă-litoral P-270 Moskit/SS-N-22 (bătaie 120 km) este apărată de 20 de rachete SA-8 Gecko/OSA și de sistemele de tip Kashtan. Gruparea navală rusă subordonează și Brigada Amfibie 197 M alcătuită din şapte nave de desant care transportă Bg. Infanterie marină, întărită cu încă un batalion de infanterie marină. Ca si Bg. IM, cele 2 Bg. Infanterie si Mecanizată sunt înzestrate cu câte un batalion de artilerie cu 45 autotunuri tip 2S31Vena și 2S23 Nona (cal. 120 mm, bătaie 13 km, care perforează blindaje de până la 65 cm).

Sprijinul aerian

Gruparea navală rusă este protejată aerian în luptă de Regimentul 3 Aviație vânătoare-bombardament cu 30 de aeronave Su-27, de pe aerodromul Krymskaya (malul Mării Negre ), Reg. 960 Av. (31 buc. Su-25 și MiG-29) de pe aerodromul Primorsko-Akhtarsk, (Marea Azov), Escadrila 43 Av.Bombardament (14 buc. SU-24, și 4 SU-34) de pe aerodromul Eisk (Marea Azov) și Reg. 55 elicoptere (20 buc. Mi-24, 18 buc. Mi-8 ), R. 25 El. anti-tanc cu 36 aeronave Mi-24 , R. 325 El. transport cu 18buc. Mi-26, 20 buc. Mi-8.

Apărarea României

Marina militară a forțelor române se bazează pe Flotila 56 Maritimă care dispune doar de o fregată operațională (Mărășesti) înarmată cu lansatoare de rachete P-21 Termit/SS-N-2 Styx (bătaie 80 km), patru tunuri AK-726 cal. 76 mm și 4 x AK-630 cal. 30 mm, celelalte două fregate tip 22 „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, fiind patrulă în baza navală Constanța. Divizionul de corvete (F-188 Zborul, F-189 Pescărușul, F-190 Lăstunul) este și el înarmat cu rachete 4xP-21. Un divizion cu trei vedete purtătoare de rachete din clasa Osa este și el înarmat cu rachete Termit (F-202 Smeul, F-204 Vijelia, F-209 Vulcanul). Restul navelor (corvete, vânători de submarine, puitoare de mine, monitoare fluviale) nu sunt capabile să opună rezistență grupării navale ruse.

Aviație militară

România poate interveni aerian cu Flotila 86 de la Fetești (24 buc. Mig-21 Lancer) și Escadrila 863 (10 buc. IAR-330 L) de la M. Kogălniceanu. Mai pot fi ridicate de la sol opt aparate IAR-99 Șoim și şase IAR-99 nemodernizate de la școala de aviație de la Bobocu, Escadrilele 951 Av. Formată din 12 buc. MiG-21 Lancer, E. 904 eliccoptere și E. 905 El. (20 buc. IAR-330) de pe aerodromul Bacău. Funcționale, dar în afara razei de acțiune mai sunt Flotila 71 de la Câmpia Turzii (compusă din Esc. 711, 712 Av./ Mig-21 Lancer și Esc. 713, 714 El./IAR-330). Brigada. 1 Apărare Antiaeriană este înzestrată cu două baterii tip S-75 Volhov/6-8 instalații operationale și o brigadă MIM-23 Hawk/opt instalații nemodernizate și parțial operaționale care apără Bucureștiul. Despre flotila de aeronave MIG Lancer se știe că este învechită, cu resursa de zbor epuizată.

Forțele terestre

Apărarea terestră a litoralului românesc revine Brigăzii 9 Mecanizată din subordinea Diviziei 2 Infanterie și a Brig. 307 I.Mec. de la Babadag. Dispunerea Bg. 9 Mec. este următoarea: Brig. 912 tancuri la Murfatlar, B. 341 Inf. la Topraisar, B. 911 Inf. la Medgidia, B. 345 Art. la Medgidia. Podurile peste Dunăre sunt apărate de Brig.1 Jandarmi dispusă la Fetești și Cernavodă. Divizia 2 Inf. mai are ca unități subordonate: B. 528 Mc. de la Brăila, Bg. 282 Mec. compusă din Bat. 280 Mc. Focșani, B. 84 Tc. și B. 300 Mc. de la Galați, Bg. 8 Larom. Bg. 8 este compusă din B.81 APR de la Focșani, B. 83 APR de la Bârlad, B. 96 APR de la Ploiești.

Armata românească, neutralizată în 30 de minute

Prima lovitură aeriană a rușilor urmărește obținerea supremaţiei și destructurarea conducerii trupelor române ce acționează în teatrul de luptă. Cele dintâi ținte vor fi rețeaua de radare ale forțelor aeriene și navale românești din Dobrogea, precum și Bat.1 Rachete AA de la Medgidia. Urmează aerodromurile M. Kogălniceanu și Fetești, punctele de comandă și de dirijare ale aviației în luptă, fregata Mărășesti, corvetele Zborul, Pescărușul, Lăstunul și vedetele Smeul, Vijelia, Vulcanul. Atacul aerian va viza și Bg. 9 Mec, blindatele și forța vie a Bat. 912 Tc, B. 341 I, B. 911 I, B. 345 Art, B. 307 I.M. Aviaţia rușilor va acționa pe trei grupuri cu destinație tactică (formații de avioane având de lovit obiective de aceeași categorie). Trei subgrupuri a câte trei patrule de avioane, de la înălțimi de 8-10.000 m, vor lovi cu racheta subsonică Kh-35 E/Uran. Grupurile cu destinație tactică beneficiază de asigurare de luptă.

Neutralizarea batalioanelor românești de tancuri, artilerie sau a celor mecanizate (care dispun de 45 tancuri T-85M sau de 45 MLI & TAB sau APR-Larom) încartiruite în remizele nerezistente la lovituri aeriene ale garnizoanelor, este asigurată de lovituri cu una-două rachete purtând muniție tip SADARM. Forțele române nu dispun de rachete anti-navă Harpoon, Exocet, nici de submarine funcţionale. Submarinul Delfin zace inutilizabil din anul 2000 şi nu mai poate fi reparat. Practic, în primele 30 de minute de la declanșarea atacului, forțele aeriene, marina militară și cele două divizii de infanterie românești își pierd capacitatea de luptă. Aviația rusă execută nestingherită vânătoarea de obiective, până când niciun tanc sau MLI nu vor mai fi întregi. Restul este pur și simplu o defilare a forțelor inamice (cu o durată de 4-6 ore de la începerea ostilităților) până la București.

În paralel cu neutralizarea firavei capacități de apărare a românilor, are loc și eliminarea fizică a „elitei” societății. Cum investițiile celor mai importanți oameni de afaceri și politicieni sunt în domeniul imobiliar, aceștia vor fi trecuți la categoria pagube coletarale ale bombardamentelor.

Muniția termobarică, cea mai eficientă în zonele urbane

Muniția termobarică este încărcată cu o combinație de comustibil lichid și pudră din nanoparticule de tetranit. Odată ajuns în apropierea țintei, proiectilul care conține muniția, produce o mică explozie care vaporizează amestecul sub forma unui nor inflamabil. Aerosolul astfel creat ia contact cu oxigenul din atmosfera și detonează, creând o formidabilă undă de șoc, urmată de combustie intensă. Muniția termobarică este considerată ca fiind mijlocul de luptă cel mai eficient, în zone urbane, ea fiind experimentată de trupele ruse în timpul asediului orașului Groznîi din Cecenia.

Racheta subsonică Kh-35 E/Uran

Kh-35 E/Uran parte din categoria Standoff și are bătaia de 130 km. Se mai folosesc versiunile: antiradar supersonică Kh-31PM/ARM (anti-radiation missile) lansată de la distanțe sub 110 km, care se dirijează automat după emisia radarului țintă (propulsia fiind realizată de un ramjet ca motor de marș) și racheta subsonică Kh-59 cu bătaia de 115-200 km. În faza inițială, ghidarea Kh-59 este inerțială, până la 10 km de țintă când sistemul de ghidare TV/IR intră în funcțiune. Manevrarea ei din acest moment, până la impactul cu ținta, este executată de un operator aflat la bordul avionului SU-24.

Deveselu, inutil

Chiar dacă forțele române ar dispune la Deveselu de rachete antibalistice SM-3, ele n-ar folosi la nimic. Carcasa de protecție a ogivei electrono-optice se detașează la 80.000 m și de la această înălțime, racheta devine operațională. Sub această înălțime, RIM-161 Standard Missile (SM-3) nu poate intercepta nimic, așa că România, și nu SUA, va avea obligația să dispună de mijloace de apărare a bateriilor antirachetă împotriva rachetelor de croazieră și a avioanelor înzestrate cu bombe și rachete aer-sol.

sursa: ziuanews.ro