Mirajul muncii bine plătite peste hotare poate, câteodată, sfârşi prost. Profitând de disperarea românilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, angajatorii împing relaţia cu angajaţii până în pragul sclaviei. Sute de persoane au picat în plasa grupărilor care conduc ilegal muncitori în străinătate.

După ce luna trecută procurorii DIICOT au identificat peste 50 de români care au fost duşi în Germania de o reţea de traficanţi de personae din Bacău şi i-au forţat să muncească fără să fie plătiţi sau hrăniţi corespunzător, anchetatorii au identificat recent încă 20 de victime ale aceleiaşi reţele. Potrivit ziaruldebacau.ro, inginerul băcăuan Ionel Dura, aflat în prezent în arest preventiv, împreună cu tatăl său şi cu alţi complici, ar fi înşelat şi exploatat pe parcursul a doi ani sute de persoane. El racola oameni disperaţi, fără venituri sau cu situaţii materiale precare, neinstruiţi şi dispuşi să accepte să plece la muncă în străinătate, le promitea un loc de muncă în construcţii foarte bine plătit (1500 de euro pe lună), dar odată ce ajungeau în Berlin, oamenii erau forţati să muncească fără plată, agresaţi să hrăniţi necorespunzător. Pentru a împiedica plecarea muncitorilor, traficanții le confiscau actele de identitate sub pretextul că le vor face contracte de muncă.

Îşelaţi în Germania

Un grup de 20 români, care a emigrat la mijlocul lunii martie 2013, ajunşi în Germania, au semnat un set de hârtii în germană, iar cum nu ştiau limba nu au ştiut ce semnează. Au crezut ce li s-a spus – că este vorba despre documentaţia necesară obţinerii dreptului de muncă. În primele luni au fost plătiţi pentru ceea ce munceau. Mult mai puţin decât ar câştiga un angajat german, dar au primit, la fiecare două săptămâni, câte 650 de euro. Până prin iulie, când li s-a spus că vor fi plătiţi o dată pe lună. Aşa au început amânările şi tot de atunci au pornit ameninţările – că dacă vine poliţia sau fiscul, să nu pomenească de numele angajatorilor sau al şefilor, să nu spună nimănui că muncesc 12 ore pe zi ci opt, să nu se plângă nimănui de condiţiile de muncă sau de amânarea plăţilor. În caz contrar, li s-a spus, vor fi trimişi înapoi acasă. Între timp, muncitorii români au luat legătura şi cu Ambasada României din Berlin, care încearcă să medieze între angajatori şi angajaţi.

Cu puşca la cap în Irak

Luni de coşmar pentru 50 de persoane din judeţul Iaşi, care au crezut că vor câştiga bani frumoşi muncind în Orientul Mijlociu. Aceştia au trecut prin clipe traumatizante după ce au acceptat propunerea unor afacerişti de a lucra în Irak, ajungând să trăiască acolo cu teama că pot fi oricând ucişi. Muncitorilor li s-au promis condiţii de lucru decente, salarii atractive şi cazare la vilă, însă când au ajuns acolo şi-au dat seama că au fost păcăliţi. Au dormit în corturi, înconjuraţi de militari şi pentru mai multe luni au mâncat ce au putut. La un moment dat, au ajuns să fie culcaţi la pământ şi ameninţaţi cu puşca la cap întrucât nu aveau viză. Când într-un final au muncit la construcţia unei vile, afaceristul care i-a racolat a luat toţi banii şi a fugit în România. Victimele s-au întors cum au putut în ţară, una dintre acestea îmbolnăvindu-se de hepatita C. Cei doi afacerişti, Ioan Ciprian Catargiu (34 de ani) şi Maria Delia Catargiu (31 de ani), din Paşcani, au fost prinţi şi trimişi în judecată luna aceasta.

Sechestraţi în Portugalia

Alţi 40 de români, plecaţi la muncă în Portugalia, sunt sechestraţi într-o localitate aflată la aproximativ 200 de km de Lisabona. Muncitorii au informat Ambasada că un român, care le-a promis contracte de muncă, le-a luat actele, îi duce cu forţa la cules măsline şi nici nu-i plăteşte. Ambasada României a trimis deja trei diplomaţi în zonă. Românii, originari din judeţele Botoşani şi Suceava printr-un anunţ de pe internet, ei au aflat că vor merge la cules de măsline şi vor primi un salariu de 900 de euro pe lună şi cazare gratuită. Realitatea a fost cu totul alta. Oamenii stau claie peste grămadă, au ieşit la muncă doar două zile şi au constatat că nici acasă nu pot pleca deorece aşa zisul angajator, un alt cetăţean român, le-a luat actele. Pentru că este vorba de un caz de trafic de persoane, Ambasada ar putea cere fonduri pentru repatrierea românilor.

Cum puteţi verifica dacă firma de recrutare e serioasă

1. Solicitaţi un certificat constatator de la registrul comerţului în care se află societatea de mediere, ca să verificaţi starea firmei (dacă este suspendată, în insolvenţă) şi ca să verificaţi obiectul de activitate care să-i permită genul acesta de activităţi.

2. Solicitaţi firmei acreditarea de la Ministerul Muncii. Orice firmă de mediere a forţei de muncă trebuie să fie acreditată.

3. Verificaţi firma angajatoare din străinătate.

4. Solicitaţi prezentarea contractului care conţine oferte ferme de locuri de muncă.

5. Încheiaţi un contract de mediere pentru orice ofertă de muncă prezentată, contract care nu trebuie să prevadă comisioane sau garanţii de la solicitanţii de locuri de muncă din străinătate.

| Gazeta Românească