Un supravieţuitor al “Holocaustului”: „Elie Wiesel nu este deţinutul A-7713”

elie-wiesel-nu-este-detinutul-a-7713Scriitorul american de origine romana, Elie Wiesel, a fost dat in judecata de un supravietuitor al Holocaustului, Grüner Miklos, pe motiv ca purtatorul Premiului Nobel din 1986 si-ar fi insusit identitatea detinutului A-1773.

Grüner Miklos, stabilit in localitatea suedeza Malmo, sustine ca are dovezi certe ca Elie Wiesel nu este persoana cu care a petrecut aproape un an la Auschwitz. ‘In 1986, dupa decernarea Premiului Nobel, presa suedeza a inceput sa caute supravietuitori ai Holocaustului. Asa m-au gasit pe mine, la Malmo. M-au intrebat daca vreau sa ma revad cu colegul meu de lagar, Elie Wiesel. Numele de Elie nu imi suna cunoscut. Mi-au spus ca pe vremea aceea figura sub numele de Lazar Wiesel. Timp de un an am fost inchis cu Lazar in aceiasi baraca la Auschwitz. Aparem amandoi pe acea fotografie facuta in lagarul de la Buchenwald pe 16 aprilie 1945, care a facut inconjurul lumii, Wiesel cu Haft-Nr.123565 (n.r. foto. al 7-lea din al doilea rand), iar eu cu Haft-Nr. 120762 (n.r primul in coltul din stanga). Il stiam foarte bine, dar de atunci trecusera 40 de ani. Intalnirea organizata de suedezi a durat 10 minute si a avut loc pe 14 decembrie 1986. Normal ca eram doi oameni schimbati, dar el refuza sa vorbeasca cu mine in ungureste, desi in lagar doar limba aceasta am folosit-o. Mi-a vorbit intr-o engleza cu accent frantuzesc si in momentul in care nu a vrut sa imi arate tatuajul (A-7713), capatat de toti detinutii din Auschwitz, am inceput sa am dubii mari ca acesta ar fi Lazar Wiesel. La finalul intalnirii mi-a dedicat cartea sa ‘Noaptea’, despre care sustine ca el a scris-o, dar eu am spus tuturor ca omul acesta nu este Lazar Wiesel’, spune Grüner Miklos.

Grüner: ‘Lazar Wiesel mi-a salvat viata’

De la intalnirea cu Wiesel, Grüner Miklos nu a mai avut o zi de liniste. Timp de 25 de ani a cautat dovezi, care sa confirme ipoteza sa, pe care le-a publicat intr-o carte.

‘In luna mai a anului 1944, am fost deportat, de la Nyiregyhaza la Auschwitz Birkenau. Imediat mi s-a tatuat pe antebrat un numar de inregistrare. In cateva zile mi-am pierdut toata familia, atunci am ajuns‚ in grija fratilor Wiesel, Lazar si Abraham. Cei doi proveneau din Sighetul Marmatiei (nr. judetul Maramures, Romania). Lazar era nascut in 1913 si avea numarul de inregistrare A-7713, in timp ce Abraham, in 1900 cu numarul de inregistrare A-7712. Ei m-au luat sub aripa lor si au avut grija de mine, pe cat se putea in astfel de conditii. In momentul in care nemtii au inceput sa se retraga, au luat si oamenii din Auschwitz. Eu am fugit cu Lazar, asta ne-a legat si mai mult. Am ajuns in localitatea Glivice, pe timpul iernii naprasnice din ianuarie 1945. Foarte multi au murit pe drum. Ne-au bagat in vagoane supraincarcate si pana am ajuns la Buchenwald, multi au decedat, printre ei si fratele lui Lazar, Abraham. Aici am stat pana pe 8 aprilie 1945, cand ne-au eliberat americanii, de atunci nu mai stiu nimic de Lazar Wiesel. Am ajuns intr-un sanatoriu din Elvetia, apoi in Australia’, isi aminteste Grüner despre perioada petrecuta cu Wiesel.

“Noaptea” a adus consacrarea lui Elie Wiesel

Grüner Miklos sustine ca la Auschwitz nu a existat nici un detinut cu numele de Elie Wiesel. ‘In 1955, bunul meu prieten Lazar Wiesel a publicat cartea -Lumea tace-, la Paris, sub numele de Eliezer Wiesel. In 1958, cartea a fost rescrisa in franceza si engleza sub denumirea de The Night (La Nuit- Noaptea) de Francois Mauriac. Cartea initiala avea 250 de pagini, acum avea doar 115 si era semnata de Elie Wiesel. Aceasta carte a devenit un bestseller cu peste 10 milioane de exemplare vandute, Wiesel primind si Premiul Nobel in 1986, plus alte distinctii, in timp ce s-a pierdut orice urma a prietenului meu Lazar’, spune Grüner.

Acesta s-a deplasat in America, la Oficiul pentru Evidenta Populatiei, dar nu a gasit nici un act care sa ateste existenta pe teritoriul american al unei persoane cu numele de Lazar Wiesel sau Elie Wiesel. Grüner l-a denuntat pe Wiesel si la FBI- Acestia i-au cerut un ragaz de 14 zile inainte de a-i oferi un raspuns, insa au trecut anii fara un semn de la autoritatile americane.

‘Primesc constant telefoane de amenintare ca voi fi impuscat daca mai continui investigatiile, dar eu am trecut deja prin moarte, nu ma mai sperie nimic. Inainte sa mor vreau ca toata lumea sa stie ca Elie Wiesel este un impostor. Lazar Wiesel, A-7712, cu care am fost la Auschwitz, care apare in fotografie, s-a nascut la data de 4 septembrie 1913, in timp ce pe certificatul de nastere a lui Elie Wiesel, scrie 30 septembrie 1928’, a spus Grüner, autorul cartii ‘Povestea unui premiu Nobel furat cu identitate falsa’

Cazul se judeca la Budapesta

In plangerea depusa, Grüner Miklos sustine ca Abraham Wiesel (A-7712) a fost fratele lui Lazar si nu tatal, asa cum declarase Elie. ‘Din documentele obtinute din Romania, reiese ca tatal lui Lazar Wiesel a fost Salamon Wiesel. Eu vreau ca instanta sa spuna clar daca Elie Wiesel a fost vreodata incarcerat la Auschwitz, fiindca eu ma indoiesc’, a incheiat Grüner.

Avocatul acestuia Dr. Bosze Ferenc a declarat ca procesul ar putea incepe chiar in toamna aceasta. ‘Este interesant ca Grüner este cetatean suedez, Wiesel american, dar cazul va fi judecat in Ungaria de Judecatoria Budapesta. Grüner Miklos a adunat o sumedenie de dovezi, unele concludente, ca de exemplu lista cu pasagerii care au calatorit de la Paris la New York in 1957, cand Elie Wiesel sustine ca a ajuns in America, certificatul de nastere al lui Lazar Wiesel din Romania, acte de la Muzeul Auschwitz, cat si certificate de la comunitatea evreiasca Yed Vasem din Jerusalim’, a declarat Bosze Ferenc

fisa lagar elie wiesel

Nu existat doi de Lazar Wiesel la Auschwitz?

Cazul Wiesel a intrat in atentia mai multor supravietuitori ai Holocaustului. In 1986, Eva Kor a trimis o scrisoare catre Muzeul Auschwitz in care solicita informatii despre detinutul A 7713. Kazimierz Smolen, directoarea Muzeului Auschwitz i-a raspuns intr-o scrisoare datata la 15 martie 1987:

‘In lagarul de concentrare Auschwitz, cu numarul de identificare A 7713 figureaza domnul Lazar Weisel, nascut la data de 4.09.1913. Este un evreu din Ungaria, nascut la Marmarossziget (Sighetul Marmatiei). El a sosit la Auschwitz in data de 24 mai 1944. A stat inchis pana la finalul anului 1944 in KL Auschwitz III – Monowitz. In momentul evacuarii lagarului a fost transferat la KL Buchenwald, fiind inregistrat in ziua de 26.01.1945’.

In data de 7 iulie 2003, Muzeul Auschwitz i-a trimis o scrisoare lui Grüner Miklos in care apar urmatoarele date de identificare: ‘A-11104 Grüner Miklos, evreu din Ungaria, nascut la data de 6 aprilie 1928 la Nyiregyhaza, A-7712 Wiesel Abraham, nascut la 10 octombrie 1900 la Marmarossziget (Sighetul Marmatiei), A-7713 Wiesel Lazar, nascut la 4 septembrie 1913 la Marmarossziget (Sighetul Marmatiei).

Intr-o ancheta paralela dusa de Carlo Mattogno, scriitorul italian a ajuns la concluzia ca atat la Auschwitz, cat si la lagarul Buchenwald, unde s-a realizat fotografia, a mai existat un Lazar Wiesel, dar scris Lázár Wiesel.

‘In data de 22 aprilie 1945, Lázár Wiesel a completat un formular al armatei americane la Buchenwald. La data nasterii, el a scris: 4 octombrie 1928, iar la locul nasterii: Marmarossziget (Sighetul Marmatiei). A scris ca a fost arestat in data de 16 aprilie 1944 si deportat la Auschwitz-Monowitz. El s-a nascut in acelasi an cu Elie Wiesel, dar nu in aceiasi zi.

Conform site-ului memorial Buchenwald Gedenkstatte, Lázár Wiesel a fost trimis la Paris in data de 16 iulie 1945, intr-un convoi de supravietuitori copii. Dovada clara ca vorbim de doi oameni diferiti este faptul ca in registrele de la Buchenwald apare Lazar Wiesel, detinut politic, nascut la 4 septembrie 1913, cu numarul de inregistrare Haft-Nr 123565, dar si Lázár Wiesel, nascut la data de 4 octombrie 1928, cu numarul de inregistrare Haft-Nr 123165.

Nu se stie ce numar de inregistrare a avut Lázár Wiesel la Auschwitz si nici nu apare pe lista persoanelor care au fost transferate de la Auschwitz la Buchenwald, dar in nici un caz nu putea fi A-7713, fiindca acesta apartinea lui Lazar Wiesel nascut in 1913′, sustine Carlo Mattogno.

In 2008, la procesul lui Eric Hunt, cel care l-a atacat pe Wiesel intr-o camera de hotel, aflat sub juramant, in calitate de parte vatamata, Elie Wiesel a dat urmatoarele raspunsuri la intrebarile judecatorului’: M-am nascut in Sighet, Romania, la data de 30 septembrie 1928. Am fost deportat la Auschwitz, iar pe antebratul stang mi s-a tatuat A 7713, in timp ce tatal meu a primit A 7712′.

| jurnalul.ro

Elie-Wiesel-Ion-Iliescu-Holocaust-Fraud-Auschwitz

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*