Adormirea-maicii-Domnului

Postul este pregătire pentru o inimă smerită. Sfinţii Părinţi spun: „Acela care nu face ascultare, în zadar posteşte şi se roagă la Dumnezeu. Ascultarea este mai mare decât postul şi rugăciunea. Când eram tânăr nu înţelegeam învăţăturile (poveţele, sfaturile) Sfinţilor Părinţi, dar mai târziu am văzut că este întocmai cum spun ei. Cine nu-şi smereşte inima şi nu şi-o curăţă de gânduri rele, în zadar posteşte.”

Părintele Tadei de la Vitovnița

Care e rostul şi folosul postului?

Postul foloseşte şi sufletului şi trupului, pentru că întăreşte trupul, uşurează şi curăţeşte sufletul. Păstrează sănătatea trupului şi dă aripi sufletului. De aceea, Legea Veche îl recomandă şi îl impune de atâtea ori (Ies. 34, 28; Deut. 9, 9;18; Jud. 20, 26; I Regi 7, 6; Isaia 58; Ioil 2,15). „Nu fi nesăţios întru toată desfătarea şi nu te apleca la mâncăruri multe. Că în mâncărurile cele multe va fi durere şi nesaţiul va veni până la îngreţoşare. Pentru nesaţiu,mulţi au pierit; iar cel înfrânat îşi va înmulţi viaţa”, zice Înţeleptul Isus, fiul lui Sirah (37, 32-
34). Mântuitorul însuşi a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi în pustie, înainte de a începe propovăduirea Evangheliei (Matei 4, 2 şi Luca 4, 2): El ne învaţă cum să postim (Matei 6,16-18) şi ne spune că diavolul nu poate fi izgonit decât cu post şi rugăciune (Matei 17, 21; Marcu 9, 29). Posteau de asemenea Sfinţii Apostoli şi ucenicii lor (Fapte 13, 2, 3; II Cor. 6, 5); ei au şi rânduit postul pentru toţi creştinii601. Sfinţii Părinţi laudă şi recomandă postul cu stăruinţă: Iată ce spune, de pildă, Sf. Ioan Gură de Aur: «Postul potoleşte zburdăciunea trupului, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul, îl înalţă şi îl uşurează.

Nu orice post este post religios, ci numai acela care se face întru numele Domnului şi după legea lui Dumnezeu aşa cum a primit-o Adam (Facere 2,16-17; 3, 2-6) şi au învăţat proorocii (loil 2, 12-16) şi l-au practicat sfinţii (III Regi 19,8; Matei 4, 2; Luca 2, 37). Moise a stat pe muntele Sinai atunci cand a primit tablele legii „partuzeci de zile şi patruzeci de nopţi; şi nici pâine n-a mâncat, nici apă n-a băut.”(Ieşire 34; 28 şi Deuteronom 9; 9, 18). Când au fost să biruiască poporul cel păgân al filistenilor, evreii au postit (1 Regi 7; 6). Profetul Isaia vorbeşte mult despre valoarea postului (Isaia cap. 58), iar profetul Ioil, amintind de pocăinţă, îndemna şi la post (Ioil 2; 15). “Nu fi nesăţios în nici o desfătare şi nu te apleca la mâncăruri multe. Că în mâncărurile cele multe va fi durere şi nesaţiul va veni până la îngreţoşare. Pentru nesaţiu, mulţi au pierit; iar cel înfrânat îşi va înmulţi viaţa”, zice Înţeleptul Isus, fiul lui Sirah (37; 32-34).Sf. Ioan Botezătorul a postit continuu (Matei 3,4; Marcu 1, 6). Mântuitorul însuşi a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi în pustie, înainte de a începe propovăduirea Evangheliei (Matei 4; 2 şi Luca 4; 2) şi ne-a poruncit limpede şi nouă ca să postim şi cum să postim (Matei 6, 16-18; Luca 21, 34). Apostolii au postit şi s-au rugat (Faptele Apostolilor 13, 3; 14, 23; 1 Corinteni 7, 5; Il Corinteni 11, 27). Sfinţii Părinţi laudă şi recomandă postul cu stăruinţă. Iată ce spune, de pildă, Sf. Ioan Gură de Aur în „Omilia a 10-a la cartea Facerii”: „Postul potoleşte zburdăciunea trupului, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul, îl înaltă şi îl uşurează.”

Deci, orice creştin trebuie să fie convins de trebuinţele postului, să-l respecte în convingerile sale şi să-l practice atât cât darul credinţei şi puterile îl ajută ferindu-se de a-l defăima, întrucât el este de origine dumnezeiască, dat nouă cu scopul de a ne înfrâna trupul de la patimi, a ne smeri sufleteşte şi a ne face mai buni întru pocăinţă şi rugăciune spre mântuirea noastră şi slava lui Dumnezeu.

Ce este Postul Adormirii Maicii Domnului?

Postul Adormirii Maicii Domnului (sau postul lui August) este postul dinaintea Adormirii Maicii Domnului. E aşezat în cinstea Maicii Domnului, amintindu-ne de postul cu care aceasta, după tradiţie, s-a pregătit spre trecerea ei la cele veşnice. Ţine două săptămâni: de la 1-14 august inclusiv. Lăsăm sec la 31 iulie seara; iar dacă această zi ar cădea miercuri sau vineri, lăsăm sec cu o zi înainte. Se dezleagă la peşte în ziua Schimbării la Faţă (6 august), fiind praznic mare. Dacă ziua Adormirii Maicii Domnului (15 august) cade miercuri sau vineri, nu mâncăm de dulce, ci se dezleagă numai la peşte. În timpul acestui post se citeşte mai cu deosebire Al doilea Paraclis al Maicii Domnului.