vladimir-ghikaLiturghia solemnă de beatificare a monseniorului Vladimir Ghica, care va avea loc în 31 august la Romexpo, este pregătită de Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti, la slujbă fiind aşteptaţi trei cardinali, 20 de episcopi, peste 200 de preoţi şi mii de credincioşi din ţară şi străinătate

“Atunci, în 31 august, îl ridicăm pe Vladimir Ghika la Sfinţenia Altarelor. Am ales ca Sfânta Liturghie de celebrare a beatificării monseniorului Vladimir Ghika să se desfăşoare la Romexpo întrucât este un spaţiul generos în care ar putea intra 8.000 de persoane. Şi-au anunţat deja prezenţa credincioşi din Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, dar şi din Moldova şi Ardeal, cât şi din străinătate, în special Franţa. În plus, vom încerca să amenajăm acest complex pentru a realiza o liturghie solemnă. Porţile vor fi deschise pentru toţi credincioşii”, a declarat, miercuri, preotul Daniel Bulai, paroh la Biserica italiană.

Întreaga slujbă de la beatificare va fi prezidată de cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor de la Sfântul Scaun, potrivit lui Bulai.

Liturghia de beatificare va fi pregătită religios încă din seara zilei de 30 august, când vor fi rostite rugăciuni la Biserica Sf. Vasile cel Mare, situată în strada Polonă, prima biserică română greco-catolică unită cu Roma. De asemenea, va fi citit un acatist în cinstea fericitului Vladimir Ghika, ceea ce arată legătura dintre biserica greco-catolică şi romano -catolică, iar apoi, duminică, va fi o nouă liturghie solemnă, după celebrarea beatificării.

Întrebat dacă fericitul Vladimir Ghica ar putea fi trecut în calendar după caterisire, adică după ce va fi numit sfânt, părintele Francisc Ungureanu, cel care s-a ocupat în ultimii ani de pregătirile în vederea beatificării, a spus că acest lucru impune rigoare. “Canonul bisericii catolice impune rigoare în ceea ce priveşte scrierea sfinţilor în calendar. Aşa cum caterisirea se face numai prin voia lui Dumnezeu, înscrierea în calendar a sfinţilor respectă anumite canoane ale bisericii catolice”, a explicat preotul Ungureanu.

Beatificarea monseniorului Vladimir Ghika reprezintă, după vizita Papei Ioan Paul în România, cel mai important eveniment, fiind o recunoaştere a martiriului său, a declarat, tot miercuri, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti (ARCB), preotul Francisc Doboş.

Papa Francisc a semnat, în 27 martie, decretul prin care recunoaşte “martiriul slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika, preot diecezan” născut la Istanbul şi ucis la Bucureşti. Prin semnarea decretului de către Suveranul Pontif, Vladimir Ghika va fi înscris în rândul sfinţilor Bisericii Catolice.

Liturghia solemnă de beatificare va avea loc sâmbătă, 31 august, ora 11.00, la complexul Romexpo din Bucureşti.

Odată cu beatificarea, lui Vladimir Ghika îi va fi acordat titlul de “Fericit”, va fi propus de biserică drept exemplu de credinţă şi se va autoriza cultul public în cinstea sa, care constă în atribuirea unei zile de sărbătoare în calendarul Bisericii locale, cu o Liturghie proprie şi expunerea în public a imaginilor sale şi a moaştelor.

Cultul său ar putea fi extins la nivelul întregii biserici romano-catolice din România, dar şi al altor biserici locale. După beatificare, Fericitul va putea fi proclamat patron al unei opere, al unei parohii.

Vladimit Ghika a fost un om de mare credinţă, animat de profunda dorinţă de unitate a bisericii lui Cristos. De origini nobile, s-a născut într-o familie de diplomaţi, în ziua de Crăciun a anului 1873, la Constantinopol, fiind botezat în Biserica Ortodoxă.

Din 1879, părinţii săi s-au stabilit în Franţa, iar Vladimir Ghika a urmat cursuri de teologie la Roma, unde a obţinut doctoratul.

A primit taina sfintei preoţii prin mâinile Cardinalului de Paris, la 7 octombrie 1923. Aici a slujit în primii ani de preoţie, în cea mai săracă zonă, Villejuif.

Cu aprobarea specială a Papei Pius al XI-lea, Vladimir Ghika a devenit primul preot biritual, care a slujit atât în ritul latin cât şi în cel bizantin.

Începând din 1939, când a venit în România, a slujit în Bucureşti, atât în biserica Sacré Coeur, construită cu sprijinul său, cât şi în biserica greco-catolică din strada Polonă.

La 18 noiembrie 1952, în plină prigoană a regimului comunist împotriva Bisericii Catolice, monseniorul Vladimir Ghika a fost arestat pe o stradă din Bucureşti, în timp ce ieşea din casa unei bolnave căreia îi dăduse Sfintele Taine. După un an de anchete şi torturi, a fost condamnat la trei ani de închisoare. Monseniorul, care avea atunci 80 de ani, a încetat din viaţă în închisoarea Jilava, doi ani mai târziu, la 16 mai 1954.