În perioada 15-23 mai 2012 s-a intrunit Adunarea Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe care a dat publicităţii un comunicat cu următoarea referinţă la disputa cu Biserica Ortodoxă Română, mai precis cu Patriarhia Română:

Cu satisfacţie şi mulţumind lui Dumnezeu, Adunarea aminteşte că Biserica Ortodoxă Sârbă are relaţii liturgice şi canonice şi cooperează cu alte Biserici Ortodoxe autocefale, dar că, în această privinţă există, din păcate, o excepţie. Aceasta se referă la activitatea necanonică a episcopatului şi a clerului Bisericii Ortodoxe Române pe teritoriul canonic al altor Biserici Ortodoxe, inclusiv a noastră. În cazul nostru, anumiţi episcopi şi clerici din România continuă să vină în anumite oraşe şi sate din Serbia de Răsărit, cât şi în Eparhiile de Timoc şi Branicevo, şi îşi desfăşoară activităţile preoţeşti acolo fără ştirea sau permisiunea episcopilor responsabili din Biserica Ortodoxă Sârbă, încălcând astfel bazele înseşi ale eclesiologiei ortodoxe şi de ordine canonică. Datorită unor activităţi similare neautorizate ale reprezentanţilor Bisericii Române, Patriarhia Ierusalimului a obiectat în mod repetat, cel mai energic, şi în cele din urmă a rupt legăturile liturgice şi canonice cu această Biserică. Adunarea noastră a trimis din nou, pentru a câta oară, un protest în română Patriarhului Daniel şi sinodului său despre intruziunile necanonice în zonele aflate sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Sârbe şi, cu regret, l-a informat că, în măsura în care indivizii din sora Biserica Română nu încetează activităţile ne-frăţești şi necanonice, indiferent dacă acestea sunt tolerate sau trimise de către Patriarhul ei sau Sinod, vom lua toate măsurile adecvate canonice şi juridice de a păstra ordinea canonică veche şi a opri perturbarea iresponsabilă a unităţii sfinte dintre ortodocşi şi dintre popoarele frăţeşti, aşa cum este cazul, fără îndoială, dintre poporul sârb şi român, de-a lungul secolelor. Dacă aceste măsuri nu ajută, Adunarea va fi obligată, cu regret, să urmeze exemplul Patriarhiei Ierusalimului. Episcopii Adunării sunt conştienţi de faptul că există mulţi dintre episcopi, clerici şi teologi care nu urmează cursul etno-filist agresiv, care în ultimii ani a provocat divizări ce nu sunt nesemnificative în întreaga lume ortodoxă. În mod similar, Adunarea este, aşa cum a fost mai devreme, recunoscătoare Bisericii Ortodoxe Române pentru relaţiile sale corecte cu administratia episcopiei sârbe din Timisoara, clerul şi credincioşii ei. În același mod Biserica Ortodoxă Sârbă se bucură de relaţii frăţeşti cu clerul şi credincioşii de Biserica Română, care locuiesc în partea sârbă a Banatului.

|traducere după Patriarhia Ortodoxă Sârbă