Atacurile presei elene asupra averii Bisericii au inceput de mai bine de jumatate de an, cand criza era fara solutie si trebuia gasit un tap ispasitor. Dar prin aceste atacuri se intrevede de fapt ca tinta principala era Biserica, increderea oamenilor in ea si in slujitorii ei, ca astfel Ortodoxia sa nu mai reprezinte o problema pentru adeptii globalizarii.

Articolul de mai jos, aparut in presa romaneasca, pregateste terenul pentru atacuri de acelasi gen si la noi, cu toate ca s-au mai scris astfel de articole, dar nu la fel de documentate. Ca se scrie nu-i bai. Insa ce vor face cei vizati, unii pe buna dreptate, cu averi personale ce sfideaza credinciosul de rand, care isi duce traiul in modestie, mult mai placuta lui Dumnezeu. Sa nu cumva sa se ceara ceva la schimb in locul tacerii, mai cu seama ceva legat de renuntarea la dogmele ortodoxe. Mai jos puteti citi articolul cu pricina:

Masurile de austeritate au venit in valuri peste greci, care s-au vazut nevoiti sa stranga cureaua. Protestele violente nu au avut niciun efect asupra creditorilor si asupra guvernantilor.

Exista insa o institutie care o duce “regeste” pe timp de criza in Grecia: Biserica. Discutiile despre bogatiile pe care le detine sunt insa tabu. “Daca statul si-ar fi administrat conturile la fel ca Biserica, nu ar fi exista datorii acum”, spune purtatorul de cuvant al Sfantului Sinod.

Atotputernica Biserica din Grecia este protejata prin Constitutie, finantata de stat si scutita de impozite, scrie publicatia franceza “Le Point”, intr-o ampla analiza dedicata acestui subiect.

Nimic nu misca in Grecia fara stirea si blagoslovirea prelatilor. De pilda, scena investirii noului Guvern, in urma cu aproximativ o luna. Episodul pare desprins din Rusia tarista. Un arhiepiscop, trei episcopi si un diacon, in haine de purpura cusute cu fir de aur, cu mitre aurite, intoneaza rugaciuni si psalmi si cadelniteaza asupra membrilor noului Guvern. Tehnocrati, tehnocrati, dar tot nu aveau cum sa fie instalati fara ritualul bisericesc.

Toate televiziunile si posturile de radio nationale si-au intrerupt programele pentru a retransmite ceremonia de intronizare. Imaginile puteau parea ciudate, dar ele dau dovada de puterea pe care o detine Biserica ortodoxa in Grecia moderna.

Mai mult decat un simbol, autoritatea ei se intinde peste tot, de la viata politica pana la viata sociala. Si asta de secole la rand. A jucat un rol-cheie in timpul razboiului de independenta (1821-1830), a fost un factor esential al identitatii nationale. E protejata de articolul 3 al Constitutiei care precizeaza ca “religia dominanta in Republica Elena e cea a Bisericii ortodoxe orientale a lui Hristos”.

Influenta asupra vietii politice si sociale

In viata de zi cu zi, nu exista deschidere de an scolar ori inaugurare care sa se desfasoare fara o fata bisericeasca. La fel, exercitarea unei functii politice e imposibila fara binecuvantarea clerului.

Pentru ca puterea sa se impleteste cu cea a Statului (nefiind separate nici teoretic, nici practic), Biserica ortodoxa autocefala a Greciei e omniprezenta si atotputernica. Nu este supusa impozitelor, ramanand astfel singura institutie care scapa programului de austeritate impus populatiei de 18 luni incoace. Acest statut privilegiat a inceput sa-i deranjeze pe greci, mai ales ca traverseaza una dintre cele mai dureroase crize economice.

Care sunt privilegiile

Biserica este exceptata de la majoritatea taxelor, inclusiv de una dintre cele mai importante: taxa funciara, care este perceputa fiecarui grec prin intermediul facturii de electricitate. Si chiar daca preotii si-au pierdut 30% din salariu, ca orice functionar public, veniturile lor sunt inca uriase. Averea funciara si imobiliara a Bisericii este estimata la un miliard de euro. Astfel, desi a cedat o parte din bunuri statului in 1987, Biserica ortodoxa ramane ce de-al doilea proprietar funciar al tarii.

Biserica detine peste 130.000 de hectare de terenuri agricole, paduri, mii de kilometri de litoral, spitale, pensiuni, hoteluri, parcari si restaurante de lux. In plus, mai e si proprietara a sase milioane de actiuni la Banca Nationala a Greciei. Patrimoniul total se situeaza undeva in jurul valorii de trei miliarde de euro. Doar in 2008, Biserica a publicat un profit de sapte milioane de euro, la care s-au adaugat 4,5 milioane de venituri din imobile si 20 de milioane de euro din donatii, scrie “Le Point”. Iar cifrele sunt poate mult mai mari, de vreme ce contabilitatea Bisericii este extrem de opaca. Biserica ortodoxa greceasca numara 8.500 de preoti, iar din cuferele statului pleaca anual pentru plata clerului 350 de milioane de euro.

“Doar Dumnezeu stie care e adevarata avere a Bisericii”, recunoaste vicepremierul Theodorus Pangalos.

Totusi, dezbaterea pe tema austeritatii careia ar trebui sa i se supuna si clerul nu a fost demarata decat in cateva cercuri restranse. Peste 80% dintre greci se declara credinciosi ortodocsi si prefera sa-si intoarca privirea, mai ales daca statutul privilegiat al Bisericii le poate aduce si lor profituri. Explicatia: in anumite suburbii si insule, unde pretul pe metru patrat e prohibitiv, Biserica dispune de un serviciu de urbanism recunoscut de lege si poate emite permise de constructie pentru parohii si temple. Pe acelasi teren insa, alaturi de aceste locuri de cult, e posibila construirea unor mici cladiri auxiliare. Dar multi dintre cei care obtin un asemenea permis si-au construit vile, desi regulile de urbanism interzic asta.

Pentru a elimina asemenea derapaje, si Biserica, la fel ca si statul grec, trebuie sa se doteze cu un cadastru. Dar asta va dura mult si bine. Cadastrul Atenei de pilda va fi ga abia in 2015.

Fetele bisericesti se apara si fac apel la bunul simt al grecilor. “Bunurile imobiliare trebuie sa aiba o valoare spirituala”, sfatuieste arhiepiscopul Atenei, Ieronimos, considerat de altfel una dintre figurile moderate ale clerului grec. Prelatul ii sfatuieste totusi pe confratii sai sa adopte un stil de viata mai moderat si “sa puna deoparte agapele bizantine care infurie poporul”. Cu alte cuvinte, sa renunte la masinile Jaguar, la avioanele private si la cheltuirea a zecii de mii de euro pentru organizarea de festinuri.

“Cea mai mare parte dintre preoti nu fac asemenea excese”, spune, indignat, parintele Timotheos Anthis, purtator de cuvant al Sfantului Sinod, care reuneste cei 85 de arhiepiscopi ai tarii. Satul de critici, purtatorul de cuvant da vina pe stat: “Toata lumea sufera din cauza crizei, dar noi suntem aratati cu degetul pentru ca suntem manageri mai buni. Daca statul si-ar fi administrat conturile la fel ca Biserica, nu ar fi exista datorii acum”.

Opere de binefacere

Exista un “totusi”. Biserica este un actor social extrem de important si face numeroase actiuni de caritate. In primul rand, imparte mese gratuite celor mai putin favorizati. Numarul celor care apeleaza la mesele gratuite a crescut cu 25% doar in ultimele luni. Biserica asigura si functionarea a 750 de spitale, azile si orfelinate. In afara de asta, ajuta financiar numeroase familii nevoiase si dispune de retele de binefacere a caror eficacitate e recunoscuta de toata lumea.

“Biserica face gesturi de caritate pentru a scapa de impozite”, comenteaza scriitorul Petros Tatsopoulos. “E un tabu. Nimeni nu indrazneste sa controleze declaratiile pe proprie raspundere ale preotilor, pentru ca sunt foarte influenti in viata politica. Au un cuvant de spus la orice capitol. Slujbele de duminica sunt uneori diatribe de propaganda populista. Anumiti preoti isi incita chiar enoriasii sa se revolte fata de ordinele asa-numitilor “noi dictatori”, adica germanii si troica (FMI, UE). Si odata cu intrarea extremei drepte la guvernare, influenta clerului va creste, ceea ce e ingrijorator”, crede Tatsopoulos.

Atotputernica si in tara, si peste hotare

Separarea puterii Bisericii de cea a statului pare asadar o misiune imposibila. Iar subiectul este tot mai putin discutat in cercurile politice. “Biserica e prea influenta pentru a avea detractori puternici. In 2000, cand premierul a cerut stergerea mentiunii referitoare la religie de pe cartile de identitate, o mare parte a opiniei publice s-a mobilizat contra lui. Astazi, mare parte din deputati se afla sub influenta clerului”, comenteaza analistul politic Giorgios Kirtsos.

Biserica stie exact cum sa intretina aceasta putere. Constiinta religioasa se cultiva inca de la scoala. Ceea ce explica decizia noului viceministru al Educatiei, Kostas Arvanitopoulos de a restabili cursurile obligatorii de instruire religioasa in scoli.

Autoritatea Bisericii ortodoxe elene depaseste granitele Greciei. Se exercita asupra comunitatilor ortodoxe din intreaga lume, fiind in consecinta un vector de influenta pentru Grecia. Recent, trei milioane de credinciosi din Rusia s-au recules, timp de o luna, in fata unei relicve ortodoxe (o centura despre care se spune ca i-ar fi apartinut Fecioarei Maria si care se afla in posesia Bisericii elene). Vladimir Putin insusi s-a deplasat pe muntele Athos, cel mai sacru loc al ortodoxiei, pentru a multumi Bisericii grecesti ca a imprumutat relicva Rusiei. Un gest pe care Putin nu il face pentru oricine.

stiri.rol.ro