Hristoase, numara-ne pe noi cu fecioarele cele intelepte si primeste-ne in Camara Ta impodobita

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=Y-Ey93CexOo]

In Sfanta si Marea Marti se face pomenire de cele zece fecioare din Sfanta Evanghelie.

Pe cand Domnul nostru Iisus Hristos se suia la Ierusalim si se ducea la Patima, a spus ucenicilor Sai mai multe pilde. Unele din ele sunt indreptate catre Iudei. Pilda celor zece fecioare insa a spus-o pentru a ne indemna spre milostenie si in acelasi timp spre a ne invata sa fim cu totii gata inainte de sfarsitul vietii.

Domnul a vorbit mult despre fecioare si despre femei – si fecioria are mult merit si este intr-adevar mare – dar pentru ca nu cumva cineva traind in feciorie sa nu se ingrijeasca si de celelalte virtuti si mai cu seama de milostenie, prin care se vadeste stralucirea fecioriei, Domnul spune pilda aceasta. Pe cinci din ele le numeste intelepte, caci impreuna cu fecioria au avut si multul si imbelsugatul undelemn al milosteniei.

Pe celelalte cinci le numeste nebune, caci desi ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau in aceeasi masura si milostenia. Deci sunt numite nebune, pentru ca au savarsit cea mai mare virtute, dar nu s-au ingrijit de cea mai mica, asa ca in nimic nu se deosebesc de desfranate. Desfranatele sunt biruite de trup, iar ele au fost biruite de bani.

Pe cand se scurgea noaptea acestei vieti, au adormit toate fecioarele, adica au murit. In adevar moartea se numeste somn. Pe cand dormeau ele, strigat mare s-a facut la miezul noptii; cele care aveau untdelemn din belsug au intrat cu mirele la deschiderea usilor, iar cele nebune, pentru ca nu aveau untdelemn din belsug, il cautau dupa ce s-au sculat din somn. Cele intelepte, desi voiau, n-au putut sa le dea untdelemn in clipa intrarii, asa ca le-au raspuns zicand: “Nu cumva sa nu ne ajunga nici noua, nici voua; duceti-va la cei ce vand, adica la saraci, si cumparati”.

Dar nu este usor lucru, caci dupa moarte, asta nu mai este cu putinta. Acelasi lucru il arata invederat si Iisus in parabola despre bogatul nemilostiv si saracul Lazar. Fecioarele nebune se apropie fara lumina si batand in usa striga asa: “Doamne, Doamne, deschide-ne noua !” Iar Insusi Domnul le da aceea hotarare infricosatoare zicandu-le: “Duceti-va, nu va cunosc pe voi ! Caci nu veti putea vedea pe Mire, daca nu aveti ca zestre milostenia”.

Pentru aceasta deci au randuit purtatorii de Dumnezeu Parinti sa se aseze in aceasta zi pilda celor zece fecioare, ca sa ne indemne sa veghem necontenit si sa fim gata sa iesim in intampinarea adevaratului Mire prin fapte bune, dar mai cu seama prin milostenie, pentru ca nestiuta este ziua si ceasul sfarsitului vietii. Tot astfel prin istoria vietii lui Iosif sa traim in curatie, iar prin minunea uscarii smochinului sa aducem rod duhovnicesc.

Daca vom savarsi o singura virtute, cea mai mare chiar, si nu ne vom griji de celelalte si mai cu seama de milostenie, nu vom intra cu Hristos in odihna vesnica, ci vom fi intorsi, rusinati. Si in adevar nu-i lucru mai lipsit de sfintenie si mai plin de rusine decat ca fecioara sa fie biruita de bani.
Dar, o Hristoase, numara-ne pe noi impreuna cu fecioarele cele intelepte, randuieste-ne in aleasa Ta turma si ne mantuieste pe noi. Amin.

[yuotube=https://www.youtube.com/watch?v=4_ttFHb8H98]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*