Pentru toti cei ce nu pot gandi decat matematic, in aritmetica calendaristica biblica iudaica, civila si mondialista cum afirma D-l Bumbescu pe RIC: “Nu exista d.p.d.v. logic, matematic, cum vreti, alta posibilitate sa fie reunite cele 2 sisteme!” si nu pot gandi si teologic, dupa logica si matematica teologica a Sf. Parinti, care au alcatuit Calendarul si cartile de cult ale Bisericii:

Exista o teologie liturgica extraordinara prin care se transpune in forma doxologica viata si anii lui Iisus Hristos, dar si viata Bisericii inceputa dupa Pogorarea Sf. Duh-Rusalii.

De exemplu, dupa pogorarea Sf. Duh sunt pana la Invierea Domnului 33 de saptamani, care incep citirile din Apostol si Evanghelie cu ziua liturgica de luni, respectiv cei 33 de ani ai lui Iisus Hristos, numite duminica a n-a dupa Rusalii si sunt 10 duminici speciale inclusiv cele ale Postului Mare.

Daca duminica liturgica s-ar suprapune cu saptamana liturgica, care incepe de luni, atunci Hristos ar fi murit la varsta de 43 de ani (respectiv perioada saptamanilor intre Pogorarea Sf. Duh si Inviere, iar daca am desfiinta duminica liturgica ar insemna ca Hristos a murit la 52 de ani, cate saptamani liturgice sunt.

Deci calendarul ortodox, exceptand modificarea neinspirat facuta de Patriarhie, recapituleaza in mod istoric si cultic-doxologic, intreaga viata a lui Iisus (33 de ani) si viata Bisericii in Duhul Sfant. De aceea calendarul se raporteaza la Pasti si la Pogorarea Sf. Duh.

Daca se raporteaza doar la prima zi a saptamanii, cum este mentionat in Biblie, deci doar la Invierea lui Iisus Hristos, atunci se respinge Pogorarea Sf. Duh cu intreaga viata liturgica si harica a Bisericii. Deci este un calendar doar biblic, exact cum il au sectarii si in special adventistii.

Asadar, calendarul patriarhiei renunta prin acea separare a sambetei de duminica, la viata litrugica stabilita de Sfintii Parinti.

Duminica este prima si a opta

Aceasta am scris-o in articol de la inceput. Dar nu sunt de acord cu punerea duminicii ca prima zi in calendar.

Intrebare: daca duminica este numai prima zi a saptamanii de ce nu corespunde numerotarea duminicii cu numerotarea saptamanii liturgice? Adica duminica a 29-a, care este prima din saptamana, sa fie tot in saptamana a 29-a?

Daca se scoate o duminica, doua,trei… din cele 33 din cauza duminicilor speciale si datorita serbarii Pastilor in raport de echinoctiul de primavara si de pastile iudaic, etc., atunci daca duminica este prima din saptamana liturgica, nu ar trebui sa dispara odata cu saptamana?

Copiez mai jos o imagine grafica lamuritoare a acestei accentuari simbolice diferite a duminicii (intaia si a opta zi) de saptamana liturgica.

Deci duminica liturgica este reprezentata de saptamana luminata pana la Rusalii, iar saptamana liturgica incepe dupa Rusalii si se termina cu saptamana patimilor.

“In afara ciclului liturgic mobil, saptamana reuneste aceste doua dimensiuni: duminica liturgica si saptamana liturgica potrivit sistemului lecturilor din Noul Testament (din Apostolul si Evangheliarul liturgic) duminica incheie saptamana; in timp ce in Octoih ea constituie primul oficiu al tuturor glasurilor…”( vezi pe larg: III.1.B. Sensul ciclului saptamanal – Makarie Simonopetritul Triodul explicat, „Deisis”, Sibiu, 2000, pp. 266-267).

Iata antinomia liturgica transformata in sinfonie teologica intrucat “Penticostarul este un ciclu liturgic orientat spre vesnicie, fiindca e articulat de numarul 8, (ogdoada, octava), numarul Invierii. El e alcatuit din 8 saptamani, in timpul carora toate oficiile se canta succesiv pe unul din cele 8 glasuri pentru a completa ciclul Octoihului in Duminica Tuturor Sfintilor. Acest ciclu al glasurilor muzicale consemnat in Octoih va continua in afara ciclului mobil si va circumscrie totalitatea anului liturgic facand-o sa depinda astfel de Paste”(Ibidem Makarie…). De aici existenta duminicii liturgice si a saptamanii liturgice.

Deci, daca se pune duminica prima zi din saptamana, atunci se desfiinteaza saptamana liturgica si se identifica nejustificat duminica liturgica cu saptamana liturgica si in acest caz, daca se va scoate o saptamana liturgica, dupa calculul corect al calandarului liturgic, atunci va corespunde duminica liturgica cu saptamana liturgica, lucru total gresit din perspectiva liturgica.

De ex. duminica viitoare ne aflam in dumnica a 31 a dupa Rusalii, dar in saptamana liturgica a 32-a.

Va aduc inca un argument practic aratat tocmai pe site-ul Basilica, legat de subiectul calendarul 2011: citez; „Desi Calendarul Bisericii noastre mentioneaza ca aceasta duminica este a XXIX-a dupa Pogorarea Duhului Sfant, cronologic ne aflam in saptamana a XXXI-a dupa Rusalii. Cu toate ca, la prima vedere, aceasta pare o greseala de numerotare, trebuie specificat faptul ca in stabilirea duminicilor Biserica are o randuiala stricta.”

Sper ca vedeti ca mentioneaza separat duminica si saptamana: ele sunt notiuni liturgice distincte, din punct de vedere liturgic.

Intrebare: daca duminica este numai prima zi a saptamanii de ce nu corespunde numerotarea duminicii cu numerotarea saptamanii liturgice? Adica duminica a 29, care este prima din saptamana, sa fie tot in saptamana a 29 a?

Sensul ciclului saptamanal – Makarie Simonopetritul

…incepand de la Paste… Vecernia precede Utrenia, pe cand in timpul Triodului ziua liturgica incepe dimineata . O rasturnare comparabila putem constata si in ciclul liturgic saptamanal: de la Duminica Vamesului si Fariseului la Pasti, duminica e ultima zi a saptamanii (astfel expresia „a treia duminica din Postul Mare” inseamna duminica ce incheie Saptamana a III-a); in timp ce de la Pasti la Cincizecime, duminica e prima zi a saptamanii evidentiind astfel echivalenta zilei a opta cu ziua intai asupra careia insista sinaxarul Duminicii Tomii (ziua a opta a saptamanii in care „toate zilele sunt duminici”), pe urmele unor Parinti ca Iustin Martirul si Filosoful:
„Caci prima zi, fiind prima dintre toate zilele, atunci cand se numara din nou dupa toate zilele saptamanii, se cheama a opta, fara ca pentru aceasta sa inceteze a fi prima.”
In afara ciclului liturgic mobil, saptamana reuneste aceste doua dimensiuni: potrivit sistemului lecturilor din Noul Testament (din Apostolul si Evangheliarul liturgic) duminica incheie saptamana ; in timp ce in Octoih ea constituie primul oficiu al tuturor glasurilor…

Penticostarul e, asadar, un ciclu liturgic orientat spre vesnicie, fiindca e articulat de numarul 8, (ogdoada, octava), numarul Invierii . El e alcatuit din 8 saptamani, in timpul carora toate oficiile se canta succesiv pe unul din cele 8 glasuri pentru a completa ciclul Octoihului in Duminica Tuturor Sfintilor. Acest ciclu al glasurilor muzicale consemnat in Octoih va continua in afara ciclului mobil si va circumscrie totalitatea anului liturgic facand-o sa depinda astfel de Paste.
Pentru motivele invocate mai sus cu privire la ciclul saptamanal, in timpul Penticostarului duminicile se numara incepand din ziua pastelui privita drept cea dintai dintre ele, astfel ca Duminica Cincizecimii e celebrata dupa 7 saptamani (7 × 7 zile), dar e duminica a opta dupa Paste. Ea este, asadar, in acelasi timp ziua a 50-a si duminica a 8-a, numarul 50 fiind pentru ciclul liturgic anual ceea ce este numarul 8 pentru ciclul saptamanal.
“Caci numarul 7 inmultit cu el insusi naste numarul 50 fara unu, zi pe care o imprumutam lunii viitoare, zi care va fi in acelasi timp a opta si a intaia, sau mai degraba una vesnica. Caci aici sabatul prezent al sufletelor noastre isi gaseste implinirea, pentru ca o «parte sa fie data lui 7 si alta lui 8» [Ecc 11, 2]” . (Triodul explicat, „Deisis”, Sibiu, 2000, pp. 266-267)

pr. Mihai Valica

Cititi si: