De mai bine de un an ne tot batem capul despre cum sta treaba cu cipurile. Mentionam de la inceput ca ar fi fost de ajuns sa ne conformam cu totii Comunicatului pe care Parintele Justin l-a dat in data de 14 ianuarie 2009. Dar daca la vremea aceea eram cat de cat uniti, chiar avand de partea noastra si ierarhi, acum s-a ales praful si pulberea, datorita ingamfarii si neascultarii unora ce se vor considerati purtatori de opinie. Dezbinarea si-a infipt coltii prin scandaluri care sa ne puna in conflict unii cu altii, cum au fost cele legate de “sinucigasul” actor Dan Puric si complotul impotriva construirii la Aiud a unei manastiri de catre Parintele Justin Parvu. In aceste cazuri unii si-au dat cu parerea, desi nu aveau nicio legatura cu aceste subiecte, aratand astfel o fisura in unitatea ce-o aveau cu noi. Dar, nu si-ar fi dat nimeni seama ca o sa se ajunga pana aici, la ura si atacuri la persoana, demne de niste pagani si nu de crestini.

Cum pot vorbi de unitate cei de la manastirea Putna, prin p. Teofan, cand ei nu au venit la Parintele Justin, ca sa discute problema cipurilor, sa gaseasca un temei canonic, patristic etc. si sa formuleze un document comun care sa fie inaintat sinodului BOR? De altfel, si multe alte manastiri cu traditie ar fi trebuit sa participe la o astfel de intalnire. Dar probabil ar fi trebuit Parintele Justin sa mearga la ei si nu invers. Pana la urma nu ar fi fost nici aceasta o problema! Insa nu a fost nicio initiativa, nicio dorinta din partea acestor manastiri de a se uni si a dezbate aceasta problema, datorita fricii si obedientei fata de niste stapani cu toiag de fier, iar nu de pastori blanzi si cu iubire de aproapele. Si asa a ramas in focul mitralierelor insultei, acuzelor si razbunarilor, doar manastirea Petru Voda. Cu toate acestea, Parintele Justin, trecand si prin calvarul spitalelor, tot nu a lasat garda jos si ne-a dat cuvant de intarire si indrumare celor ce nadajduiesc ca Domnul Dumnezeu vorbeste prin sfintia sa. Insa pe multi i-a durut cuvintele Parintelui, caci le zdruncinau pozitiile inselatoare in care se aflau si le stricau confortul sufletesc, amagit de toate desfatarile lumesti la care au apelat. Doar niste oameni ca acestia nu puteau accepta cuvintele Parintelui exprimate in interviul din revista Atitudini, nr. 12. Trebuie sa va aducem la cunostiinta ca manastirea Putna, rîc (războintucuvant) si altii ce nu merita pomeniti nu au considerat de cuviinta publicarea acelui interviu in care Parintele Justin lamureste cu o deosebita dragoste de parinte, toate acuzele care i se aduceau de catre sus numitii, datorita micimii lor sufletesti si inselarii in care se afla. Cand a fost vorba sa-l barfeasca pe Parintele cu privire la afisele anti-cip sau cu privire la inregistrarea video, hienele spatiului virtual, cei ce se ocupa doar cu rîca intre oameni, au inrosit paginile lor, zbuciumandu-se ca jidovii cu capul de zid, ca e schismaaaa, vai ce ne facem, noi aparatorii cei vajnici ai ortodoxiei, intelighenta ce se foloseste de cuvintele sfintilor pentru a-si justifica atacurile parsive la adresa fratilor si chiar a marilor duhovnici. Sa vedem ce argumente vor aduce ei la Judecata de apoi pentru ceea ce ne acuza: schisma, stilism, denigrarea Parintelui Justin etc. Ne miram cum de nu le e rusine acestor rîc-ari demagogi sa zica in public astfel de aberatii, din care se vede ca au in sufletul lor doar ura.

Avem un mare teolog si cunoscator al bioteticii, care prin mila Domnului a alcatuit un studiu, pe baze patristice si scripturistice, despre pericolul tehnologiei biometrice ce este folosita in actele noastre de identitate. Acest studiu ar fi trebuit prezentat sinodului si dezbatut de teologii ortodocsi pe care ii avem. Dar pana in momentul de fata ierarhul care ar fi trebuit sa faca aceasta nu a facut-o, din motive necunoscute. Poate acest studiu ar fi adus lumina si ne-am fi lamurit cu totii, luptand impreuna pentru pastrarea drepturilor noastre si a unei constiinte religioase curate. Inca mai nadajduim ca se va intampla.

A mai aparut pe scena disputelor si preotul Mihail Stanciu, care se dezice de un mare duhovnic, Parintele Adrian Fageteanu, ca sa nu mai zicem ca s-a dezis si chiar l-a denigrat pe Parintele Justin.

Ei bine fratilor, cu cine vreti unitate? Cu cei enumerati mai sus? Dar daca ei acuza ca nu este unitate, atunci de ce nu au reusit sa intreprinda singuri ceva sau alaturi de “amicii” lor putneni, cu pile si parghii pana si in masonerie. Ci dimpotriva ne-au pus bete in roate in strangerea de semnaturi anti-cip, in organizarea de conferinte anti-cip, bagatelizand toate aceste eforturi facute de o mana de oameni si cu sacrificii pentru binele tuturor. Insa doar barfa si vorba in desert a fost de ei, aratand cu degetul imperfectiunile celor carora ar fi trebuit sa le dea o mana de ajutor, sa puna umarul alaturi de ei si nu doar sa se afiseze pe blog, inrosind zeci de pasaje prin care sa-si justifice lasitatea lor, dar prin care sa-si arate pozitia anti-cip.

S-a ajuns la concluzia ca nu poti merge la marturisire cu astfel de oameni, caci te vor trada precum au facut-o tortionarii in inchisorile comuniste. Deja s-au dedat la nenumarate acte de linsaj public, facand ceea ce trebuiau sa faca oamenii sistemului, care acum stau cu mainile in buzunar. Am spus-o si o mai spunem: garantul unirii noastre sa fie Parintele Justin si ceilalti mari duhovnici, ce sunt nedespartiti in gand si rugaciune unii de altii, caci vedem cum ei ne spune acelasi lucru, chiar si obsesiv pentru unii, doar doar vom pricepe si nu ne vom periclita mantuirea prin acceptarea actelor cu cip.

Din mila si cu durere am scris acest articol, caci nu mai conteneau atacurile nefartatilor. Iar nu ca o indreptatire am scris, ci ca lumea sa nu ramana in sminteala creata de adevaratii apocaliptici, ce nu-si gasesc rostul decat in imparatia acestei lumi, care devine pe zi ce trece proprietatea lui antihrist. Cu Dumnezeu toate sunt cu putinta. Mai lasati vaicareala, fratilor!

Unica solutie este sa ne smerim cu totii si sa ascultam de sfatul Batranilor nostri de acum! Trebuie sa tinem cont si de ce spuneau si cei care au trecut la Domnul, dar sa fim cu bagare de seama caci o parte din ei faceau referire, in problema actelor, la ce exista in acele momente si nu se mai aplica si pentru ce avem noi in zilele noastre. Trebuie mers pe o cale de intarire a oamenilor in credinta, de intoarcere la rugaciune, de renuntare la compromisuri si nu sa le creem iluzii ca acum se poate face pact cu diavolul, ca sa o mai lungim. Tocmai pentru a mai castiga timp de mantuire trebuie sa nu facem alti pasi spre pecetluire si sa imbunam pe AtotMilostivul Dumnezeu sa mai amane sfarsitul lumii.

Ne cerem iertare ca a trebuit sa fim asa de duri in cuvinte, dar acesta-i adevarul! Nu mai plecati urechea la ce va spun unii si altii, rauvoitori ce vor sa ne puna in conflict. Pentru folosul vostru sufletesc si pentru linistea voastra, mergeti la Parintele Justin si veti constata ca nu e nici manipulat, nici senil, nici altcumva, cum lasa sa se inteleaga cei ce nu l-au avut la suflet niciodata.

“Crezut-am, pentru aceea am grait!” – Psalmul 115