Tag Archives: tinutul secuiesc

Propagandă antiromânească în Harghita și Covasna tolerată de Victor Ponta și Klaus Iohannis

Vedere din Harghita şi Covasna: Peste tot se vând hărţi, vase, tricouri cu Ungaria Mare. Românii de aici sunt trataţi ca STRĂINI şi presaţi să plece

Problemele pe care le întâmpină românii din Harghita şi Covasna nu mai sunt de mult timp o noutate. Nu există lună în care să nu aflăm de un abuz al autorităţilor locale, de origine maghiară, împotriva simbolurilor naţionale sau a românilor din zonă.

Imagine devine de-a dreptul terifiantă în momentul în care un român vizitează aceste două judeţe şi constată realitatea. O astfel de realitate a trăit pe pielea lui şi istoricul Ioan Scurtu, Preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Am fost recent în cele două judeţe şi am avut senzaţia că mă aflu în Ungaria. Presa, televiziunea, radioul, cărţile din librării, toate făceau propagangă revizionistă ungurească. Nu numai în magazine, dar şi la chioşcurile de pe trotuar, se vând hărţi, vase, tricouri cu Ungaria Mare, în care Transilvania este parte a acesteia. Românii de aici sunt trataţi ca străini şi presaţi să plece cât mai repede şi cât mai departe. În acest timp, oficialităţile de la Bucureşti dau asigurări românilor că totul este în regulă, să nu se îngrijoreze, deoarece totul nu este decât o propagandă a “extremiştilor români” „, a spus Ioan Scurtu în Cotidianul.

Mihai Șomănescu

Instanţa a decis: Steagul secuiesc este un steag publicitar

Instanţa a decis: Steagul secuiesc este un steag publicitarLaszlo Tokes a pierdut procesul cu Poliţia Locală Oradea în cazul steagului secuiesc care fusese arborat pe clădirea în care funcţionează cabinetul parlamentar al liderului extremist maghiar.

Conform lui Dan Tănasă, Judecătoria Oradea a respins pe 26 ianuarie, plângerea formulată de europarlamentarul FIDESZ Laszlo Tokes împotriva sancţiunii cu avertisment primită din partea Poliţiei Locale Oradea pentru arborarea steagului secuiesc pe clădirea în care funcţionează cabinetul parlamentar al liderului extremist maghiar.
Pe 20 august, Poliţia Locală al Municipiului Oradea a întocmit un Proces Verbal de Constatare şi Sancţionare a Contravenţiilor în care îl face răspunzător pe ”persona fizică Tőkés László” de încălcarea legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate fără obţinerea avizului de publicitate temporară.
Laszlo Tokes a mai pierdut un proces asemănător şi la Târgu Mureş.

sursa: activenews.ro

Dezacord între miniștrii de externe din România și Ungaria privitor la autonomia “Ținutului Secuiesc”

Corlăţean, despre proiectul autonomiei Ţinutului Secuiesc: „E absolut inacceptabil”

Prezent joi după-amiază la cea de-a XII-a ediţie a Universităţii de Vară pentru Românii de Pretutindeni de la Izvoru Mureşului – unde a vorbit la dezbaterea cu tema ”Autonomia pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc – formă actualizată a experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare” – ministrul de Externe Titus Corlăţean a calificat drept ”absolut inacceptabil” proiectul autonomiei teritorial-etnice a acestei zone din mijlocul României, elaborat de UDMR şi PCM şi care urmează să fie supus în curând dezbaterii publice.
”Această temă, care este o temă artificială, a aşa-numitei autonomii a Ţinutului Secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităţilor administrative şi din punctul de vedere al declaraţiilor pe care decidenţi politici ungari le fac fie în Ungaria, fie în România. Eu le sugerez să recitească tratatul politic bilateral, articolul  15 şi anexa tratatului, pentru că este necesară respectarea a ceea ce am convenit de comun acord şi care pe scurt spune că în relaţia bilaterală nu acceptăm drepturi colective şi autonomii pe criterii etnice”, a spus ministrul de Externe.

În opinia lui Corlăţean, propaganda autonomistă sistematică  a liderilor politici budapestani, desfăşurată chiar în România, poate fi interpretată drept ”o violare, o contestare a acestui tratat”: ”E o obligaţie asumată de Ungaria,  este un tratat ratificat, obligatoriu, şi fiecare declaraţie a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective şi la autonomii teritoriale pe criteriu etnic aici, în România, formulate nu o dată chiar aici, pe teritoriul românesc înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilităţii tratatului politic bilateral dintre România şi Ungaria, chestiune foarte gravă, sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui tratat. ”

Chestionat de ziarul Gândul cu privire la includerea în amintitul proiect de lege pentru autonomia teritorial-etnică a aşa-zisului Ţinut Secuiesc a unor prevederi referitoare la strămutarea celor ce nu sunt de acord cu autonomia, ministrul a adăugat: ”Eu nu am văzut un proiect scris, finalizat, prezentat, care să vizeze autonomia teritorială pe criterii etnice, îl aştept cu mare interes pentru a vedea care sunt ideile de acolo. Dar chestiuni care vizează strămutări de persoane, lucruri care vizează obligarea unor cetăţeni români, în speţă de etnie română, absolut că nu sunt de acord cu anumite aşa-zise reglementări să plece, sunt chestiuni absolut inacceptabile, acest lucru nici măcar nu ar trebui discutat, nu ar trebui să apară nici ca idee. Astfel de chestiuni care pot fi şi sunt rezultatul unor idei extremiste nu au ce căuta într-o societate democratică.”

”Cetăţenii care aparţin minorităţilor trebuie să ştie să respecte şi drepturile celorlalţi, precum şi că integritatea, unitatea teritorială şi suveranitatea statului pe teritoriul căruia trăiesc sunt principii sacrosancte. Iar ceea ce nu este acceptabil potrivit Constituţiei României, vă spun de pe acum că nu poate fi susţinut!”, a concluzionat apoi Titus Corlăţean.

MAE ungar: Problematica autonomiei nu încalcă Tratatul de bază româno-ungar

Problematica acordării autonomiei nu încalcă Tratatul de bază româno-ungar, în contextul în care documentul stipulează că situaţia minorităţilor etnice este o chestiune bilaterală, afirmă Anna Nagy, purtătorul de cuvânt al Ministerului ungar de Externe.

Anna Nagy a făcut aceste declaraţii ca reacţie la afirmaţiile făcute de ministrul român de Externe, Titus Corlăţean.

“Ungaria a arătat foarte clar că situaţia minorităţii maghiare din România nu reprezintă o afacere internă a României, iar fostul ministru de Externe Janos Martonyi a reiterat acest lucru cu ocazia vizitei la Bucureşti efectuate în martie anul trecut”, a subliniat Anna Nagy.

“În privinţa autonomiei, Guvernul României riscă să declanşeze dispute cu propriii cetăţeni mai degrabă decât cu Ungaria, dat fiind că este vorba de un efort făcut în principal de cetăţeni români de etnie maghiară”, a adăugat oficialul ungar.

“Totuşi, istoria arată că autonomia nu poate fi obţinută fără susţinerea statului-mamă”, continuă Anna Nagy, precizând că “iniţiativele Ungariei nu vizează obţinerea autonomiei teritoriale”. “Acest lucru este adesea interpretat greşit de partea română”, insistă oficialul ungar.

Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că afirmaţiile liderilor politici din Ungaria care îndeamnă la autonomii pe criterii etnice pun sub semnul întrebării valabilitatea Tratatului politic dintre România şi Ungaria, putând însemna chiar o încălcare a acestuia. “Fiecare declaraţie a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective şi la autonomii teritoriale pe criteriul etnic aici, în România, formulate nu o dată pe teritoriul românesc, înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilităţii Tratatului politic bilateral dintre România şi Ungaria, chestiune foarte gravă sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui Tratat”, a declarat, joi, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului, ministrul de Externe, Titus Corlăţean.

Corlăţean le-a sugerat oficialilor din Ungaria să recitească Tratatul politic de bază şi să respecte angajamentul internaţional asumat “solemn” de statul ungar, afirmând că regula stabilită în plan internaţional prin tratate, prin normele juridice obligatorii, este că statul pe teritoriul căruia trăiesc minorităţile este singurul care are dreptul şi obligaţia de a gestiona situaţia de pe teritoriul său şi de a adopta măsuri care să asigure prezervarea identităţii minorităţilor, sarcină de care statul român “s-a achitat cu brio”, devenind un model în Uniunea Europeană. “Această temă, care este o temă artificială, a aşa-numitei autonomii a Ţinutului Secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităţilor administrative şi din punctul de vedere al declaraţiilor pe care decidenţii politici ungari le fac fie în Ungaria, fie în România. Articolul 15 şi anexa Tratatului asupra căruia am convenit de comun acord spune, pe scurt, că în relaţia bilaterală nu acceptăm drepturi colective şi autonomii pe criterii etnice”, a precizat ministrul de Externe.

Referindu-se la declaraţiile premierului Orban Viktor, la Universtatea Tusvanyos, potrivit cărora statul ungar şi autorităţile acestuia au dat dovadă de respect în relaţiile româno-ungare, în timp ce partenerul român nu, Titus Corlăţean a menţionat că respectul se manifestă, în primul rând, prin menţinerea fundamentului juridic şi politic, stabilit prin Tratatul bilateral dintre România şi Ungaria din 1996.

REFERENDUM NAȚIONAL: Pericolul unguresc trebuie înlăturat urgent!

SCRISOARE DESCHISĂ adesată Preşedintelui României şi candidaţilor la această funcţie, la alegerile din noiembrie 2014. PERICOLUL UNGURESC TREBUIE ÎNLĂTURAT URGENT, PRINTR-UN REFERENDUM NAŢIONAL

În ultimii 25 de ani, Ungaria împreună cu UDMR au terorizat Poporul Român cu noi şi noi pretenţii, solicitând privilegii pe care le-au obţinut prin şantaj, cu sprijinul Guvernelor din perioada 1997-2014 şi cu acordul Preşedinţilor României (Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu). După ce au aplicat politica paşilor mărunţi, timp de 25 de ani, acum Ungaria, U.D.M.R. şi partidele politice etnice maghiare din România vor să facă pasul cel mare, să obţină autonomia teritorială a Ardealului. Într-o primă etapă, să realizeze o Ungarie mică, în mijlocul României, prin declararea autonomiei teritoriale a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş. U.D.M.R. şi partidele politice maghiare, constituite pe criterii etnice, sfidează Constitituţia României, mai ales articolele: 1, alin.1 şi 5; 2; 3, alin.1 şi 3; 4; 8, alin.2; 12 şi 13.

Până la 15 august a.c., înainte de marea Sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, urmează ca U.D.M.R. să lanseze spre dezbatere publică un proiect de lege privind autonomia teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului ţinut secuiesc, iar în luna septembrie a.c. proiectul de autonomie şi statutul aşa-zisului ţinut secuiesc să fie înregistrate la Parlamentul României. În ultimele săptămâni peste 25 de Consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au adoptat hotărâri privind aderarea la Ungaria mică. Aceste hotărâri au fost atacate în contencios-administrativ de către prefecţii români şi sunt suspendate.

În această situaţie, U.D.M.R. a trecut la o altă tactică, aceea a adoptării de poziţii şi petiţii ale Consiliilor locale şi Consiliilor judeţene (de exemplu în municipiul Sfântu Gheorghe) privind autonomia teritorială pe care le trimit la ambasade, la organismele Uniunii Europene (U.E.) şi la Organizaţia Naţiunilor Unite (O.N.U.). Asemenea poziţii nu pot fi atacate în instanţă de către prefecţi.În ziua de 7 august a.c., la tabară tineretului maghiar din Ardeal a fost prezent liderul partidului extremist Jobbik din Ungaria, numitul Vona Gabor, căruia Guvernul României, deşi a promis, nu a reuşit să-i interzică intrarea pe teritoriul ţării noastre, ca „persona non grata”. Liderul Jobbik a declarat că autonomia teritorială pe criterii etnice se va realiza în Ardeal şi Statul Român nu o poate împiedica „orice ar face”. continuare »

AUTONOMIA ŢINUTULUI SECUIESC va intra în DEZBATERE PUBLICĂ

AUTONOMIA ŢINUTULUI SECUIESC va intra în DEZBATERE PUBLICĂProiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc va fi lansat, în august, într-o dezbatere publică “bine gândită şi foarte profundă”, atât cu societatea românească, cât şi cu cea maghiară, susţine Kelemen Hunor, preşedintele UDMR.

“În ceea ce priveşte proiectul de autonomie, suntem în discuţii cu colegii de la PCM. Există o formă care a fost dată la tradus din limba română în cea maghiară, fiindcă proiectul a fost scris în limba română”, a declarat, sâmbătă, la Chiuruş, judeţul Covasna, Kelemen Hunor, citat de Mediafax.

Potrivit acestuia, va urma o discuţie în interiorul UDMR, după care proiectul va fi lansat în dezbatere publică, pe parcursul lunii august.

“Dezbaterea publică va dura, deoarece nu este un proiect care poate fi explicat într-o săptămână sau într-o zi, şi nici nu trebuie. Trebuie o dezbatere publică foarte bine gândită şi foarte profundă, atât cu societatea românească în ansamblul ei, cât şi cu cea maghiară. Nu pot să spun când se va termina această dezbatere, vorbim totuşi despre un proiect foarte important”, a afirmat preşedintele UDMR.

El a adăugat că nu trebuie creată impresia că proiectul este foarte uşor de acceptat, mai ales că este cunoscută percepţia societăţii româneşti cu privire la această iniţiativă.

“Nu trebuie să creăm impresia că este ceva foarte simplu, ceva uşor de acceptat, deoarece ştim care este percepţia societăţii despre o astfel de iniţiativă, care sunt reţinerile, dar şi motivele pentru o astfel de iniţiativă din partea comunităţii maghiare, iar aceste aspecte trebuie explicate”, a spus Kelemen Hunor, precizând că nu a discutat cu partenerii de guvernare despre acest subiect.

| active news

La Sfântu Gheorghe s-a adoptat petiţia pentru autonomia Ținutului Secuiesc

map of counties in great hungary szekely landConsiliul local Sfântu Gheorghe, reunit marţi în şedinţă extraordinară, a adoptat o petiţie pentru autonomia „ţinutului secuiesc”, respectiv a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, ce va fi adresată Guvernului şi Parlamentului României, precum şi forurilor internaţionale. Proiectul, introdus pe ordinea de zi de consilierul Balint Jozsef (Partidul Civic Maghiar) la propunerea Consiliului Naţional Secuiesc, a trecut cu majoritatea de voturi a consilierilor maghiari, toţi cei patru consilieri români refuzând să voteze pe considerentul că este anticonstituţional. Balint Jozsef a declarat în plenul şedinţei că „trăim într-o epocă modernă în care legislaţia, inclusiv Constituţia, trebuie să se adapteze cerinţelor şi nevoilor oamenilor şi nu invers”.

Tokes cere reînființarea batalionului secuiesc al morții

monument-divizia-de-secui-800

Printre alte solicitări tipice, Tokes a strecurat la școala de vară de la Băile Tușnad și o informație care a trecut aproape nebăgată în seamă: necesitatea reînființării batalionului secuiesc al morții ca pe vremea lui Bela Kun! Iată și discursul lui Tokes, ținut în prezența lui Viktor Orban: ”Nu mai avem la dispoziţie încă 25 de ani să aşteptăm, timpul nostru e acum, acum trebuie să acţionăm. Nu mai e timp de incertitudini, de oportunism politic, de speech-uri care vor doar îndobitocirea poporului, care ne pot fi fatale. Acum e momentul autonomiei şi al independenţei, doar independenţa naţională totală poate aduce înălţarea pentru maghiarime! Autonomia teritorială a Ardealului şi a Partiumului trebuie să se înfăptuiască, iar unitatea militară secuiască înfiinţată în timpul lui Bela Kun trebuie să ne fie exemplu, la nevoie!”.

Istoria acestui batalion sau divizii de secui care a ucis români în perioada 1918-1919 este atât de monstruoasă încât simpla invocare a reînființării acestei escadrile a morții ar trebui să ne dea fiori. Această formațiune militară este cea care a ucis și maltratat români după Unirea de la 1918, opunându-se reîntregirii țării și fiind alungată ulterior de armata română din Transilvania. ”Faptele de glorie” ale batalionului secuiesc nu au fost însă pe câmpul de luptă, unde armata română a învins rapid această unitate, ca și pe cele ale Ungariei conduse atunci de bolșevicul Bela Kun, ci împotriva civililor români fără apărare. Batalionul secuiesc al morții s-a remarcat de asemenea prin pedepsirea celor care au participat la Marea Unire de la 1918, și tocmai de aceea invocarea reînființării ei de către Laszlo Tokes nu este lipsită de semnificație. Tradiția crimelor acestui batalion secuiesc a fost apoi reluată în perioada lui Horthy, cu rezultatele știute. De altfel, în comuna Hodod din județul Sălaj s-a făcut în 2010 chiar și un monument dedicat diviziei secuiești care a măcelărit românii după Marea Unire (vezi foto), semn că extremiștii maghiari au păstrat memoria vie a luptei armate anti-românești!

Amenințarea lui Tokes: ”Acum e momentul autonomiei şi al independenţei, doar independenţa naţională totală poate aduce înălţarea pentru maghiarime! Autonomia teritorială a Ardealului şi a Partiumului trebuie să se înfăptuiască, iar unitatea militară secuiască înfiinţată în timpul lui Bela Kun trebuie să ne fie exemplu, la nevoie!”

Pe scurt, Laslo Tokes ne-a anunțat la școala de vară, cu acordul tacit al lui Viktor Orban, că autonomia maghiară, mai nou denumită ”independență”, va trece la nivelul următor, al conflictelor și crimelor, asta pentru a-i speria pe românii din zonă care se mai opun și pentru a le reaminti de istoria uciderii înaintașilor lor atât pe vremea lui Bela Kun, cât și în timpul lui Horthy. Dar, așa cum spuneam, amenințarea vehiculată de Tokes a trecut aproape neobservată. Extremismul maghiar se pregătește să răspândească teroarea în Transilvania, iar autoritățile române nu par să observe nicio amenințare. Tokes își duce menirea până la capăt. Ne-a amenințat cu Kosovo, apoi cu situația din Crimeea, acum a trecut la istoria recentă a Transilvaniei și a dat semnalul pregătirii luptei armate a separatiștilor maghiari împotriva populației românești!

| stiripesurse

Vicepremierul Ungariei instigă la DESTRĂMAREA României

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a pledat vineri la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad pentru obţinerea autonomiei de către maghiarii din afara graniţelor, susţinând că fiecare comunitate de maghiari trebuie să-şi elaboreze conceptul de autonomie care i se potriveşte, iar Ungaria îl va sprijini.

‘Cert este faptul că fiecare parte a naţiunii trebuie să îşi elaboreze un concept de autonomie care să i se muleze perfect şi Ungaria, statul ungar, va sprijini conceptul de autonomie elaborat de naţiunea respectivă. Da, vom sprijini cu toate puterile acest concept de autonomie, putem arăta pildă în Uniunea Europeană şi putem spune că există deja exemple în UE pentru un anumit concept de autonomie şi, dacă există precedent, se poate şi pentru noi’, a afirmat Semjen Zsolt, potrivit Jurnalul.ro.

Vicepremierul ungar a spus că chestiunea autonomiei reprezintă ‘punctul nevralgic în ceea ce priveşte ţările urmaşe, succesoare’ şi a susţinut că autonomia nu este o descoperire maghiară sau o cerere extremă, ci un drept uman, chiar ‘regina drepturilor omului’.

‘Este important să spunem că Ungaria niciodată nu a cerut, niciodată nu a solicitat, nu a vrut ceva pentru care să nu existe precedent în UE. Aşadar, autonomia nu este o descoperire maghiară, nu este o solicitare maghiară extremă, aşa cum se spune în politica internă românească, ci autonomia este, de fapt, un drept uman la nivelul comunităţii. Se spune că este regina drepturilor omului’, a spus Semjen Zsolt, citat de Agerpres.

La fel ca şi în anii precedenţi, el a https://admin.realitatea.net/add_news.php#susţinut că în ţările în care se înfăptuieşte autonomia ‘acest lucru este spre binele naţiunii minoritare şi majoritare laolaltă’ şi a adăugat că maghiarii nu sunt cetăţeni de gradul doi şi trebuie să spună că autonomia li se cuvine, aşa cum li se cuvine şi altor cetăţeni ai UE.

‘Fiecare naţiune, ea însăşi, trebuie să îşi elaboreze propriul concept de autonomie. Cei din Voivodina, autonomia din Voivodina, cei din Ucraina Subcarpatică trebuie să procedeze la fel, ardelenii la fel – autonomie teritorială pentru maghiarii în bloc în secuime şi autonomie culturală pentru Partium şi pentru celelalte comunităţi de maghiari în diaspora’, a afirmat vicepremierul Ungariei.

Vicepremierul Ungariei a afirmat că pentru obţinerea autonomiei este nevoie, printre altele, de acceptarea de către majoritate, iar în România majoritatea deocamdată respinge această solicitare.

‘Această autonomie se va realiza dacă avem o masă critică. Dacă în cazul catalanilor a fost nevoie de 100 de ani şi noi vom avea nevoie de o fărâmă de timp pentru a o obţine‘, a spus Semjen Zsolt.

| realitatea.net

Atentat la integritatea teritorială a României: Proiect de lege al UDMR, adică șovin

map of counties in great hungary szekely land

Reprezentantii UDMR se tin de cuvant fata de populatia maghiara din Romania si se pregatesc sa depuna în Parlament un proiect de lege prin care se cere înfiintarea Tinutului Secuiesc, regiune care sa cuprinda judetele Mures, Harghita si Covasna. Mai exact, maghiarii viseaza la o mica Ungarie în inima Romaniei.

Legea propusa de UDMR e bine pusa la punct: ea cere pentru Tinutul Secuiesc însemne proprii – drapel, stema, stampila -, limba maghiara obligatorie pentru toti cetatenii începand cu clasa a II-a, control deplin asupra scolilor, angajarilor, bancilor, padurilor, resurselor, liniilor de transport, comunicatiilor, concesionarilor, alimentarii cu energie electrica! Statul roman nu va avea dreptul sa detina nimic din ce apartine zonei, scrie în legea UDMR.

Mai mult, Tinutul Secuiesc va avea dreptul la cel putin doi europarlamentari, din locurile rezervate Romaniei, si locuri în Parlamentul de la Bucuresti.

Mai grav e faptul ca în proiect, la articolul 84, scrie ca populatia din zona care nu doreste sa faca parte din Tinutul Secuiesc poate solicita stramutarea într-un judet limtrof în sase luni de la adoptarea legii.

Proiectul de lege prin care UDMR înfiintează o mica Ungarie în mijlocul României

secuiescIată proiectul de lege privind ”statutul special al Ținutului Secuiesc” pe care UDMR dorește să-l depună în Parlamentul României și prin care se înființează o mică Ungarie în mijlocul României. Prin această lege, UDMR dorește ca județele Harghita, Covasna și Mureș să intre într-o formulă organizatorică de tip statal care să fie guvernată de instituții paralele cu statul român, având drept de viață și de moarte asupra a tot ce mișcă și se întâmplă în cele trei județe. Legea UDMR propune însemne proprii ale unității autonome respective, bilingivsm (adică maghiara obligatorie), control deplin asupra școlilor, angajărilor, băncilor, pădurilor, resurselor, liniilor de transport, comuncațiilor, concesionărilor, alimentării cu energie electrică, dar și dreptul de a primi fonduri de la bugetul de stat al României pentru IMM-uri sau școli pe care însă autoritatea autonomă le folosește tot după bunul plac.

Limba maghiară se va preda obligatoriu în cele trei județe începând din clasa a doua pentru toată lumea. Unitatea autonomă teritorială propusă de UDMR are un președinte al Ținutului Secuiesc, cu sediul în Târgu Mureș, dar și un buletin oficial, buget propriu, dreptul de a emite legi în interiorul unității care nu pot fi atacate la Curtea Constituțională a României!

Atenție: ”Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al Ţinutului Secuiesc”. La fel și pădurile proprietate de stat din Ţinutul Secuiesc, minele, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, imobilele statului din regiune și orice alte proprietăți ale statului vor deveni proprietatea ”Ținutului Secuiesc”.

Aceată unitate autonomă va avea dreptul la cel puțin doi europarlamentari din locurile României, dar și locuri în Parlamentul României, iar toate funcțiile publice, inclusiv judecătorii, vor fi ocupate în funcție de etnie, însă oricum toți cei care au funcții publice trebuie să cunoască obligatoriu limba maghiară.

Desigur că ”Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în Ţinutul Secuiesc”, iar ”toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale”.

Dar UDMR este generos. Populația dintr-o unitate administrativă din zonă care nu dorește să facă parte din ”Ținutul Secuiesc”, poate solicita strămutarea într-un județ limtrof  în șase luni de la adoptarea legii.

Acest proiect este dovada supremă că UDMR lucrează împotriva statului român și că dorește secesiunea etnică. Proiectul de lege al UDMR nu mai este anti-Constituțional, reprezintă direct desființarea Constituției și ruperea a trei județe din România din teritoriul național, creând un stat-enclavă pe criterii etnice! De Bogdan Diaconu

tinutul secuiescIată textul integral:

Statut special al Ţinutului Secuiesc

Preambul

Având în vedere principiile constituţionale ale autonomiei locale, descentralizării şi deconcentrării serviciilor publice;

Ţinând cont de angajamentele asumate de reprezentanţii poporului român de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 că „ fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său”;

Considerând că autorităţile administraţiei publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic;

Conştient că dreptul cetăţenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice face parte din principiile democratice comune tuturor statelor membre ale Uniunii Europene şi că la nivel local, judeţean, regional acest drept poate fi exercitat în modul cel mai direct prin existenţa autorităţilor administraţiei publice locale împuternicite cu responsabilităţi efective care să le permită o administraţie şi în acelaşi timp eficienţă ca urmare a apropierii de cetăţeni;

Pe baza prevederilor din Legea nr. 86/1945 privind statutul minorităţilor naţionale

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Capitolul I

Dispoziţii generale

Art. 1

În cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie, ale principiilor Legii nr. 86/1945 şi al prezentului statut, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, componente ale „Ţinutului Secuiesc”, primesc statut special.

Art. 2

În cadrul judeţelor „Ţinutului Secuiesc” egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată.

Art. 3

Forma şi condiţiile statutului special ale „Ţinutului Secuiesc” sunt cele prevăzute de prezentul statut. Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, judeţele componente precum şi „Ţinutul Secuiesc” au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliile judeţene şi după caz,  consiliul „Ţinutului Secuiesc”.

Capitolul II

Atribuţiile judeţelor

Art. 4

Judeţele au competenţe normative în completarea celor prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001 în următoarele materii:

a)      utilizarea toponimelor fără a prejudicia obligativitatea bilingvismului pe teritoriul Ţinutului Secuiesc;

b)      protejarea şi conservarea patrimoniului imaterial;

c)      organizarea micilor proprietăţi agricole;

d)     artizanat;

e)      exploatări miniere incluzând apele minerale şi termale, carierele de piatră şi exploatarea turbei;

f)       vânatul şi pescuitul;

g)      comunicaţiile şi transportul de interes judeţean incluzând reglementările tehnice de exploatare a instalaţiilor teleferice;

h)      turism şi industrie hotelieră cuprinzând reglementările privind funcţionarea ghidurilor şi a instructorilor de schi;

i)        agricultură, păduri şi corp forestier, patrimoniu zootehnic şi ihtiologic, institute fitopatologice, sindicate din cooperative agricole şi staţiuni de cercetare agricolă, servicii antigrindină, bonificaţii;

j)        înfiinţarea şi funcţionarea comisiilor comunale şi judeţene pentru asistenţa muncitorilor şi în materie de angajare;

k)      comerţ;

l)        eliberare de certificate de atestare a calificărilor profesionale;

m)    constituirea şi funcţionarea comisiei judeţene de controlul muncii;

n)      dezvoltarea producţiei industriale;

o)      utilizarea apelor publice cu excepţia celor folosite pentru marele hidrocentrale;

p)      organizarea şi administrarea arhivelor judeţene.

Art. 5

(1)     Judeţele au posibilitatea de a adopta în completarea dispoziţiilor legale acte normative  în materie de investiţii şi angajare cu posibilitatea înfiinţării propriilor servicii în afara celor existente în cadrul ministerului muncii.

(2)     Agenţii comunitari de servicii de investiţii sunt aleşi pe baza normelor adoptate de organele statului, după consultarea preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului interesat.

(3)     Cetăţenii rezidenţi în judeţele Ţinutului Secuiesc indiferent de apartenenţa lor la un grup etnic sau vechimea rezidenţei au prioritate la angajări pe teritoriul acestor judeţe.

Art. 6

(1)      Judeţele pot autoriza deschiderea şi transferul sucursalelor bancare sau agenţiilor de credit cu caracter local, judeţean şi regional, după avizul ministerului de finanţe.

(2)      Dreptul de a deschide sau transfera în judeţe de sucursale bancare sau agenţii de credit este acordat de ministerul de finanţe cu avizul judeţului respectiv.

(3)      Consiliul Judeţean numeşte preşedintele şi vicepreşedintele Casei de Economii şi Consemnaţii Judeţean cu avizul Ministerului de Finanţe.

Art. 7

(1) În cazul concesionării sau reînnoirii concesionării marilor exploataţii hidroelectrice, judeţul interesat are dreptul de a prezenta observaţiile şi contraargumentele sale în tot parcursul avizului definitiv al organelor competente.

 (2) Judeţele au dreptul de recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziilor de concesionare şi de reînnoire a concesionării.

(3) Preşedintele Consiliului Judeţean interesat şi reprezentanţii lui sunt invitaţi să participe cu titlu consultativ la şedinţele în care sunt examinate măsurile prevăzute în primul alineat.

(4) Ministrul competent va adopta măsurile legate de activitatea CONEL în regiune doar după avizul judeţului interesat.

Art. 8

Pentru concesionarea marilor exploataţii hidroelectrice, concesionarii au obligaţia să furnizeze anual şi gratuit judeţelor din Ţinutul Secuiesc serviciilor publice şi unor categorii de utilizatori determinaţi de o hotărâre a Consiliului Judeţean în limita unei cote prevăzută de această hotărâre.

 Art. 9

(1)      Avizul judeţului este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv.

(2)      Avizului judeţului este obligatoriu şi pentru lucrările hidraulice. Autoritatea competentă la nivel naţional şi judeţul elaborează împreună anual un plan de coordonare a lucrărilor hidraulice.

(3)      Utilizarea apelor publice de către stat şi judeţ în cadrul competenţelor respective are loc pe baza unui plan general elaborat în consens de reprezentanţii autorităţii naţionale şi judeţene competente.

 Art. 10

(1)      Dacă normele generale privind dezvoltarea economică nu prevăd un sistem diferit de finanţare, Ministerul Economiei atribuie judeţelor Ţinutului Secuiesc cote părţi de credit anual înscris în bugetul de stat prevăzut pentru ajutorul acordat intreprinzătorilor mici şi mijlocii. Cotele părţi sunt determinate după avizul judeţului respectiv şi înscris în bugetul de stat. Creditele vor fi utilizate de comun acord între minister şi judeţ. În cazul în care guvernul intervine cu fonduri proprii pentru finanţarea în judeţele Ţinutului Secuiesc în scopul executării planului naţional de construcţii şcolare, aceste sume se pot folosi numai cu acordul judeţului respectiv.

(2)      Judeţele Ţinutului Secuiesc vor utiliza propriile fonduri destinate obiectivelor de asistenţă socio-culturală în proporţie directă cu ponderea fiecărui grup etnic şi ţinând cont de importanţa necesităţilor acestor grupuri cu excepţia cazurilor extraordinare care necesită intervenţii urgente.

Capitolul III

Atribuţiile regiunii

Art. 11

(1)   În acord cu prevederile alin (1) şi (2) din art. 11 a Legii nr. 215/2001, legea administraţiei publice locale, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive prin efectul prezentei legi, formează asociaţia de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică de drept privat şi de utilitate publică „Ţinutul Secuiesc”  în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes regional, ori al furnizării în comun al unor servicii publice.

(2)   Autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale componente îşi păstrează autonomia locală, în condiţiile legii.

Art. 12

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „Ţinutul Secuiesc” este condus de organul deliberativ „Consiliul Ţinutului Secuiesc”  compus din toţi membri consiliilor judeţene din cele trei judeţe şi de organul executiv, preşedinţia „Ţinutului Secuiesc” compus dintr-un preşedinte şi trei vicepreşedinţi, câte unul din fiecare judeţ.

Art. 13

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „Ţinutul Secuiesc” are următoarele atribuţii:

a)      organizarea serviciilor intercomunitare (regionale) şi a personalului acestora;

b)      expropriere pentru cauză de utilitate publică pentru lucrările de interes regional fără a prejudicia competenţele statului respectiv a judeţelor;

c)      organizarea unui Inspectorat Regional pentru Situaţii de Urgenţă;

d)     organizarea serviciului spitalicesc regional;

e)      dezvoltarea cooperativelor la nivel regional;

f)       asistenţă în lucrările publice realizate de alte organisme publice din teritoriul regiunii;

g)      organizarea instituţiilor publice de binefacere şi asistenţă socială de nivel regional.

Capitolul IV

Dispoziţii comune aplicabile  judeţelor şi „Ţinutului Secuiesc”

Art. 14

 (1) În limitele competenţelor prevăzute de prezentul statut, competenţele administrative care până la intrarea în vigoare a prezentei legi erau în atribuţia statului, sunt exercitate după caz de Ţinutul Secuiesc sau de judeţele acestuia.

 (2) Atribuţiile judeţelor corespunzătoare legii în vigoare rămân neschimbate dacă ele sunt compatibile cu prezentul statut.

(3) Statul poate delega printr-o lege organică alte atribuţii de administraţie pe care le deţine către Ţinutul Secuiesc, judeţele acestuia sau autorităţile publice locale.

(4) Toate structurile deconcentrate ale ministerelor sau ale altor autorităţi centrale care acoperă un teritoriu mai mare decât în judeţ vor avea competenţă pe numai şi pe întregul teritoriu al celor trei judeţe. Sediul acestor structuri deconcentrate se va afla în municipiul Târgu Mureş.

 (5) Delegările de competenţe administrative ale statului, chiar şi cele prevăzute în prezenta lege pot fi modificate sau revocate printr-o lege organică.

Art. 15

Prin lege organică pot fi atribuite şi alte competenţe „Ţinutului Secuiesc” sau judeţelor decât cele prevăzute în prezentul statut.

Art. 16

 În scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes regional, ori al furnizării în comun al unor servicii publice, judeţele pot delega din atribuţiile deliberative şi administrative ale lor către organele Ţinutului Secuiesc.

 Art. 17

(1) În judeţele Ţinutului Secuiesc învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare. Predarea celeilaltei limbi se efectuatează de profesori a căror limbă maternă este acea limbă. Predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua.

(2)  Limba germană respectiv romani poate fi folosit la cererea părinţilor în învăţământul primar, gimnazial sau liceal în localităţile unde prezenţa comunităţii respective o face necesară. Dacă comunitatea vorbitorilor de limbă germană sau romani depăşeşte 20% din numărul total al locuitorilor şi în şcolile cu limbă de predare română sau maghiară se va preda şi limba germană sau romani, după caz.

(3) Înscrierea unui elev într-o şcoală având oricare limba de predare se realizează doar prin simpla solicitare a părintelor sau a reprezentantului legal al copilului. Împotriva refuzului de înscriere părintele sau tutorele legal se poate adresa instanţei de contencios administrativ competent.

(4)   În inspectoratele şcolare din judeţele Ţinutului Secuiesc ponderea inspectorilor şcolari va reprezenta ponderea comunităţilor române respectiv maghiare din judeţ şi toţi inspectorii trebuie să cunoască ambele limbi.

(5) Ministerul Învăţământului va numi în funcţii de conducere ale inspectoratelor din alineatul precedent câte o persoană pentru fiecare funcţie din trei propuse de reprezentanţii consiliilor de administraţie al şcolilor (consiliilor şcolare) fiecărui grup lingvistic.

(6) Pentru funcţiile de inspector pentru învăţământul în limbă germană sau romani, Ministerul Învăţământului va numi câte o persoană de pe o listă care cuprinde trei propuneri venite din partea reprezentanţilor consiliilor de administraţie al şcolilor (consiliului şcolar) comunităţii lingvistice respective.

 (7) Pentru coordonarea activităţii din instituţiile de învâţământ din judeţ, consiliile de administraţie a tuturor şcolilor fiecărui grup lingvistic vor alege un consiliu şcolar compus din 21 de persoane.

(8) Pe teritoriul Ţinutului Secuiesc pot fi create universităţi numai după avizul favorabil al regiunii respectiv al judeţului interesat.

Art. 18

(1) Preşedintele Consiliului Judeţean exercită atribuţia de autoritate de securitate publică prevăzută în legile speciale corespunzătoare în ceea ce priveşte activităţile industriale periculoase sau de material exploziv, construcţie publică, agenţii, imprimării, în ceea ce priveşte organizarea ambulanţei, a reglementărilor de muncă, a ceea ce priveşte bolile mentale de toxicomanie, respectiv protejarea minorilor.

(2) Pentru exercitarea acestor atribuţii preşedintele Consiliului Judeţean poate solicita ajutorul poliţiei naţionale sau a poliţiei locale.

Art. 19

Măsurile care se doresc a fi luate de organele de stat pe motiv de ordine publică având influenţa de a suspenda sau limita validitatea atribuţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean în materie de ordine publică pot fi luate numai după avizul preşedintelui Consiliului Judeţean competent.

Art. 20

În interesul asigurării legii şi a reglementărilor subsecvente, preşedintele Ţinutului Secuiesc şi preşedinţii consiliilor judeţene pot solicita ajutorul poliţiei naţionale sau celei locale.

Art. 21

Consiliul Ţinutului Secuiesc şi cele ale judeţelor pot adopta norme de sancţionare în ceea ce priveşte respectarea normelor adoptate de consiliile respective.

Capitolul V

Organele Ţinutului Secuiesc

                   Art. 22

Organele Ţinutului Secuiesc sunt: consiliul Ţinutului Secuiesc şi preşedinţia Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 23

Consiliul Ţinutului Secuiesc este compus din membri consiliilor judeţene ale judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.

                   Art. 24

Consiliul Ţinutului Secuiesc exercită competenţele atribuite prin prezentul statut, de alte leg,  precum şi de către consiliile judeţene ale judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.           

                   Art. 25

(1)               Activitatea consiliului Ţinutului Secuiesc se desfăşoară în trei sesiuni care se ţin alternativ în reşedinţele judeţelor componente.

(2)               Noul consiliu se reuneşte la 20 de zile de la validarea consiliilor judeţene nou alese din Ţinutul Secuiesc, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 26

Membrii consiliului Ţinutului Secuiesc reprezintă întreaga regiune.

                   Art. 27

 (1) Consiliul Ţinutului Secuiesc îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi.

 (2) Preşedintele şi vicepreşedinţii sunt aleşi pe o perioadă de doi ani.

(3) Dacă pe prima perioadă de doi ani este ales un preşedinte aparţinător comunităţii maghiare, atunci pentru cea de-a doua perioadă de doi ani va fi ales un preşedinte aparţinător comunităţii romăneşti. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui.

 (4) În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau a vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă cu respectarea prevederilor alin (3).

 (5) Vicepreşedinţii ajută activitatea preşedinelui care va alege vicepreşedintele care îi ţine locul în caz de absenţă sau de împiedicare a activităţii.

                   Art. 28

                   Activitatea consiliului Ţinutului Secuiesc se desfăşoară pe baza regulamentului propriu, adoptat cu majoritatea absolută a membrilor acestuia.

                   Art. 29

 (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului Ţinutului Secuiesc pot fi revocaţi cu majoritatea voturilor membrilor acestuia în caz de activitate necorespunzătoare.

 (2) Consiliul Ţinutului Secuiesc trebuie convocat de urgenţă dacă cel puţin o treime din consilieri solicită revocarea preşedintelui.

 (3) Dacă nici preşedintele nici vicepreşedinţii consiliului Ţinutului Secuiesc nu convoacă în 15 zile de la depunerea solicitării de revocare şedinţa extraordinară al consiliului, acesta se convoacă de preşedintele Ţinutului Secuiesc.

 (4) Dacă nici preşedintele Ţinutului Secuiesc nu convoacă în 15 zile de la expirarea termenului prevăzut în alineatul precedent, şedinţa extraordinară a consiliului Ţinutului Secuiesc se convoacă de către prefectul care are competenţă în verificarea legalităţii actelor consiliului.

                   Art. 30

  În cazul dizolvării prevăzut în art. 44 se vor organiza în cel puţin 3 luni alegeri parţiale pentru consiliile judeţene.

                   Art. 31

Consiliul Ţinutului Secuiesc este convocat de preşedintele acestuia în sesiuni ordinare în prima săptămână a lunilor februarie, iunie, respectiv octombrie sau în sesiuni extraordinare la solicitarea preşedinţiei Ţinutului Secuiesc sau a unei pătrimi a consilierilor în funcţie, precum şi în cazurile prevăzute de prezentul statut.

                   Art. 32

                   În domeniile normative care nu sunt de competenţa consiliului Ţinutului Secuiesc dar care reprezintă interes special pentru acesta, consiliul poate elabora proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de către preşedinte Guvernului României pentru a fi prezentate în Parlament.

                   Art. 33

 (1) Preşedinţia Ţinutului Secuiesc este exercitată de preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului.  

(2) Compunerea preşedinţiei Ţinutului Secuiesc trebuie să fie conformă cu proporţia grupurilor etnice reprezentate în consiliul regional.

 (3) Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale.

                   Art. 34

 (1) Membrii preşedinţiei rămân în funcţie până la expirarea mandatului consiliului exercitând doar atribuţiile administrative curente până la numirea noii preşedinţii de către consiliul nou ales.

 (2) Membrii preşedinţiei aparţinători a unui consiliu judeţean dizolvat îşi exercită funcţia până la alegerea noului consiliu judeţean respectiv.

                   Art. 35

 Membrii preşedinţiei care nu îşi exercită corespunzător atribuţiile pot fi revocaţi de către consiliul Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 36

                   Dacă este necesară numirea unui nou preşedinte sau membru al preşedinţiei în urma decesului, demisiei sau a pierderii mandatului de către acesta, preşedintele, sau după caz, unul dintre vicepreşedinţi va convoca în 15 zile şedinţa extraordinară a consiliului.

                   Art. 37

 (1) Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea.

 (2) El participă la şedinţele guvernului la care sunt tratate probleme ce privesc Ţinutul Secuiesc. 

                   Art. 38

                   Preşedintele Ţinutului Secuiesc conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc.

                   Art. 39

                   Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive vicepreşedinţilor prin ordin publicat în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 40

(1)   Preşedinţia Ţinutului Secuiesc este organul executiv al acestuia, având următoarele competenţe:

a)      elaborarea normelor de aplicare a actelor normative adoptate de consiliu;

b)      activitate administrativă în probleme de interes regional;

c)      administrarea patrimoniului Ţinutului Secuiesc, controlul gestiunii banilor publici de nivel regional, a serviciilor publice regionale, alte atribuţii ce îi sunt conferite de prezenta lege sau alte acte normative;

(2)   Sediul preşedinţiei Ţinutului Secuiesc este în municipiul Târgu Mureş.

                   Art. 41

Preşedinţia Ţinutului Secuiesc trebuie să fie consultată despre instituirea şi reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este interesat direct.

Capitolul VI

Organele judeţene

                   Art. 42

(1)   Autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este consiliul judeţean compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct.

(2)   Atribuţiile consiliului judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi.

(3) Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, consiliul judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, organizarea de referendum judeţean.

(4) Normele juridice prevăzute în alineatul precedent pot fi supuse controlului constituţional în 30 de zile la solicitarea Guvernului.

 (5) Normele juridice prevăzute la alin (2) pot fi supuse unui referendum judeţean printr-o hotărâre specială a consiliului judeţean dacă în 3 luni de la publicarea acestuia un sfert din cetăţenii cu drept de vot din judeţ sau o treime din membri consiliului judeţean solicită acesta.

                   Art. 43

Consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc se aleg în conformitate cu prevederile legale în vigoare, asigurând totodată prezenţa ambelor comunităţi etnice.

                   Art. 44

(1)   Demisia majorităţii membrilor consiliului atrage dizolvarea acestuia şi organizarea a noi alegeri, având efect şi asupra conducerii executive al judeţului.

(2)   Consiliul judeţean poate fi dizolvat dacă din cauza imposibilităţii formării unei majorităţi devine nefuncţional.

                   Art. 45

În funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţii române şi maghiare.

                   Art. 46

Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul.

                   Art. 47

                   Preşedintele consiliului judeţean are competenţele prevăzute de art. 104 a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001. 

Capitolul VII

Adoptarea şi publicarea reglementărilor din Ţinutul Secuiesc

                   Art. 48

Proiectele de acte normative adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc sau consiliile judeţene sunt trimise către prefectul competent. Dacă în 30 de zile prefectul nu atacă norma în contencios administrativ, aceasta se publică şi intră în vigoare.

                   Art. 49

(1)   Dacă un proiect de act normativ poate atenta la egalitatea de drepturi dintre cetăţenii aparţinătoare diferitelor grupuri etnice sau menţinerii, protejării şi dezvoltării culturale şi de exprimare a identităţii etnice al acestor grupuri, majoritatea consilierilor aparţinători a unui grup etnic din consiliul Ţinutului Secuiesc sau consiliul judeţean pot solicita ca votul să aibă loc pe grupuri etnice.

(2)   Dacă votarea separată nu a fost acceptată sau propunerea de act normativ a fost adoptată împotriva votului a 2/3 a grupului etnic care a formulat solicitarea, majoritatea acestui grup poate solicita în 30 de zile Curţii Constituţionale controlul de constituţionalitate asupra normei respective.

                   Art. 50

Actele normative ale Ţinutului Secuiesc şi cele judeţene sunt publicate în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc în limba română şi în limba maghiară. Ele intră în vigoare la 7 zile de la publicare cu excepţia situaţiei în care norma prevede un alt termen. Câte un exemplar din buletinul oficial este trimis prefectului competent.

                   Art. 51

Legile, decretele şi hotărârile de guvern care interesează Ţinutul Secuiesc sunt publicate în limba maghiară în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc fără a prejudicia intrarea lor în vigoare.

Capitolul VIII

Colectivităţi locale

                   Art. 52

(1)                 În regulamentele de organizare şi funcţionare al instituţiilor publice locale vor fi prevăzute norme de reprezentare proporţională a grupelor etnice din localitatea respectivă în componenţa organelor instituţiilor respective.

(2)                 În comunele din regiunea Ţinutul Secuiesc fiecare comunitate etnică cu o pondere mai mare de 5% din locuitorii comunei respective are dreptul de a fi reprezentat în consiliul comunal.

Capitolul IX

Domeniul public şi patrimoniul Ţinutului Secuiesc şi a judeţelor acestuia

                   Art. 53

Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 54

(1)   Pădurile proprietate de stat din Ţinutul Secuiesc, minele, carierele de piatră şi exploataţii de turbă a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al Ţinutului Secuiesc.

(2)   Imobilele din proprietatea statului situate în Ţinutul Secuiesc sunt transferate în patrimoniul regiunii.

(3)   Modalitatea transferului de bunuri ale statului prevăzut mai sus se reglementează prin normele de aplicare a prezentei legi.

(4)   Bunurile imobile situate în Ţinutul Secuiesc care nu aparţin unei persoane, sau care nu revin de drept unei unităţi administrativ-teritoriale fac parte din patrimoniul Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 55

Judeţele, conform noilor reglementări pe teritoriul lor intră în posesia bunurilor şi drepturilor de natură imobiliară ale statului şi ale Ţinutului Secuiesc cu excepţia celor de interes militar a unor servicii cu caracter naţional sau de interes regional.

Capitolul X

Finanţele Ţinutului Secuiesc şi ale judeţelor acestuia

                   Art. 56

(1)   50% din impozitul pe transferul de proprietate a cotei părţi distribuite bugetului consolidat revine Ţinutului Secuiesc.

(2)   Taxa ipotecară colectată după bunurile situate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc revine judeţului.

(3)   De asemenea revine Ţinutului Secuiesc cota parte provenită din colectarea taxelor fiscale din următoarele taxe fiscale colectate pe teritoriul regiunii:

a)      90% din impozitul pe succesiune şi donaţie;

b)      20% din taxa pe valoarea adăugată, exceptând cele provenite din import;

c)      1/3 din cota parte din impozitul pe venit ce revine bugetului consolidat;

d)     90% din venitul realizat de Loteria Română şi taxă pe jocuri de noroc;

e)      5% din taxa pe valoarea adăugată realizată din import, colectat pe teritoriul regional.

                   Art. 57

Revine judeţului taxa colectată de trezorerie pe consumul de energie electrică de pe teritoriul judeţului respectiv.

                   Art. 58

În cazul concesionării marilor exploatări hidroelectrice existente pe teritoriul judeţului, statul va ceda 90% din redevenţa anuală prevăzută de lege.

                   Art. 59

Judeţele pot impune impozite şi taxe pe activitate turistică.

                   Art. 60

Ţinutul Secuiesc şi judeţele au dreptul de a institui prin hotărâre ale consiliilor respective o proprie fiscalitate în conformitate cu sistemul fiscal naţional, în domeniul activităţii lor specifice.

                   Art. 61

(1)   Sunt atribuite judeţelor cote părţi din taxele fiscale colectate pe teritoriul lor după cum urmează:

a)      90% din dreptul de înregistrare şi timbre precum şi redevenţele din concesiunile statului;

b)      90% din acciza aplicată pe produsele de tutun vândute pe teritoriul judeţului;

c)      70% din taxa de valoare adăugată, exceptând cele din import;

d)     40% din taxa pe valoarea adăugată pe bunuri provenite din import, colectat pe teritoriul lor;

e)      90% din acciza aplicată produselor petroliere vândute în staţiile de benzină situate pe teritoriul lor;

f)       90% din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu excepţia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor instituţii publice;

(2)   Valoarea cotelor părţi sus menţionate include şi veniturile care revin judeţului şi care sunt realizate conform dispoziţiilor legale ori administrative de birouri/puncte de lucru care nu se află pe teritoriul judeţului.

                   Art. 62

(1)   Pentru a adapta finanţele judeţelor autonome la obiectivele vizate şi exercitarea atribuţiilor lor se vor atribui fiecărui dintre ele o cotă parte care nu va depăşi 40% din taxa pe valoarea adăugată aferentă importurilor şi care au fost colectate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.

(2)   Această sumă va fi împărţită între judeţe astfel:

a)      Covasna – 20%

b)      Harghita – 30%

c)      Mureş – 50%

(3)   Atribuirea sumelor se va realiza fără a afecta sumele destinate unor obiective specifice sau a prejudicia dispoziţiile articolului 15 al prezentului Statut ori normele de aplicare ale acestuia.

                        Art. 63

(1)   Pentru a putea face faţă exigenţelor bilingvismului, judeţele Ţinutului Secuiesc pot atribui cote părţi suplimentare anumitor comune.

(2)   Pentru a asigura finanţarea activităţilor comunelor prevăzute de lege, consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc vor atribui mijloace financiare adecvate comunelor determinate de comun acord de către preşedintele consiliului judeţean şi reprezentanţii comunelor interesate.

                   Art. 64

(1)   Ţinutul Secuiesc şi judeţele autonome contribuie la controlul fiscal al impozitelor pe venit al persoanelor cu domiciliul fiscal pe teritoriul lor.

(2)   În acest scop, înainte de 31 decembrie a anului precedent controlului fiscal, preţedinşia Ţinutului Secuiesc  şi consiliile judeţene pot semnala serviciilor financiare ale statului din regiune şi din judeţe date, fapte şi elemente esenţiale pentru a stabili o bază de impozitare mai corectă, furnizând toată documentele necesare stabilirii de dovezi.

(3)   Serviciile financiare ale statului din regiune şi din judeţe sunt obligate să comunice preşedinţiei Ţinutului Secuiesc sau, după caz, consiliului judeţean măsurile adoptate pe baza informaţiilor primite.

                   Art. 65

                   Ţinutul Secuiesc judeţele autonome şi unităţile administrative locale au buget propriu pe exerciţiul financiar al unui an calendaristic.

                   Art. 66

(1)   Proiectul de buget înaintat de preşedintele Ţinutului Secuiesc sau de preşedintele consiliului judeţean se adoptă prin hotărârea consiliului Ţinutului Secuiesc sau, după caz, al celui judeţean.

(2)   Diferitele capitole ale acestor bugete sunt adoptate cu majoritatea voturilor fiecărui grup etnic.

(3)   Capitolele de buget care nu au primit numărul de voturi necesare pentru a fi adoptate vor fi supuse, în trei zile dezbaterii unei comisii compuse din patru consilieri aleşi de consiliu pe întregul mandat al acestuia, în care fiecare comunitate are câte doi membri propuşi de comunitatea respectivă.

(4)   Comisia va adopta un raport în 15 zile cu majoritatea voturilor membrilor comisiei fără ca un membru să aibă un vot decident (decisiv).

(5)   Dacă în cadrul comisiei nici o propunere nu a obţinut majoritatea necesară adoptării, preşedintele consiliului Ţinutului Secuiesc sau, după caz, judeţean va trimite în 8 zile proiectul de buget şi toate actele necesare curţii de apel, respectiv tribunalului competent pentru a decide în 30 de zile asupra sumelor prevăzute în capitolele neadaptate.

(6)   Procedura de mai sus nu se aplică în cazul capitolelor de venit, a celor care privesc cheltuielile de investiţii înscrise pe baza dispoziţiilor specifice prevăzute de lege pentru exerciţiul financiar respectiv şi capitolelor necesare funcţionării normale ale organelor şi birourilor instituţiei respective.

(7)   Deciziile prevăzute în alineatele (4) şi (5) nu pot fi atacate la Curtea Constituţională.

(8)   Doar pentru articolele acceptate pe baza procedurii prevăzute în alineatele precedente, hotărârea de adoptare a bugetului poate fi contestată în justiţie de către guvern, dar numai pentru încălcarea prevederilor constituţionale şi ale prezentului statut.

(9)   Pentru adoptarea bugetului şi a execuţiei financiare al regiunii este nevoie de votul majorităţii consilierilor din fiecare judeţ.

             Art. 67

(1)   Chiar dacă schimbul de produse cu străinătatea poate fi limitată şi se autorizează de organele competente ale statului, Ţinutul Secuiesc are dreptul de a autoriza astfel de activităţi între limitele fixate de comun acord cu guvernul.

(2)   În cazul în care schimbul de produse cu străinătatea are la bază contingente care au consecinţe asupra economiei Ţinutului Secuiesc, cota parte din contingentul exportat sau importat trebuie să fie fixat de comun acord între guvern şi preşedinţia Ţinutului Secuiesc.

                   Art. 68

(1)   Dispoziţiile adoptate la nivel naţional în ceea ce priveşte controlul valutar sunt aplicabile şi Ţinutului Secuiesc.

(2)   Statul pune la dispoziţia Ţinutului Secuiesc pentru acoperirea necesarului importurilor regiunii o cotă parte de valută din diferenţa pozitivă dintre valuta realizată din export şi cea folosită pentru import.

Capitolul XI

Raporturile dintre stat, Ţinutul Secuiesc şi judeţe

                   Art. 69

(1)   În fiecare judeţ este numit un prefect.

(2)   Atribuţiile prefectului:

a)      Coordonează în conformitate cu directivele primite de la Guvern exercitarea atribuţiilor statului în judeţ şi supraveghează bunul mers al serviciilor respective cu excepţia administrării justiţiei, a apărării şi a căilor ferate, precum şi atribuţiile care revin preşedinţiei Ţinutului Secuiesc;

b)      Supraveghează exercitarea de către judeţ şi alte instituţii publice locale a funcţiilor delegate către ele de către stat şi comunică observaţiile eventuale preşedintelui consiliului judeţean;

(3)   Controlul de legalitate ale actelor adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc se face în 30 de zile de către prefectul judeţului în care a avut loc şedinţa consiliului.

(4)   Controlul de legalitate ale actelor administrative ale preşedinţiei Ţintului Secuiesc se exercită de prefectul judeţului Mureş.

                   Art. 70

(1)   În privinţa menţinerii ordinii publice prefectul răspunde în faţa ministerului de interne.

(2)   În acest scop el poate folosi forţele poliţiei statului şi ale jandarmeriei şi alte forţe armate cu respectarea prevederilor normelor legale de ordine publică şi securitate naţională.

(3)   Atribuţiile ministerului de interne acordate de legea în vigoare nu pot fi schimbate.

                   Art. 71

(1)   În judeţele Ţinutului Secuiesc se instituie funcţii civile distincte pentru cariera funcţionarului public din administraţia de stat sau judeţană. Aceste funcţii sunt determinate pe baza organigramelor serviciilor respective şi care se întocmesc în scopul unor măsuri adecvate pentru a garanta existenţa personalului necesar.

(2)   Prevederile alineatului precedent nu se aplică pentru direcţiile administraţiei de interne a personalului de securitate publică şi nici personalului administrativ din Ministerul de Apărare.

(3)   Posturile prevăzute în alineatul (1) considerate a fi de carieră sunt rezervate cetăţenilor aparţinătoare fiecărui grup etnic ţinând cont de compoziţia etnică a judeţului rezultată din ultimul recensământ.

(4)   Atribuirea posturilor rezervate cetăţenilor aparţinători comunităţilor etnice din judeţ până la nivelul prevăzut de alineatul precedent se va face treptat odată cu vacantarea posturilor.

(5)   Stabilirea persoanelor pe funcţiile prevăzute în alineatul (1) este garantat cu excepţia persoanelor care îndeplinesc o funcţie pentru îndeplinirea căreia este nevoie de perfecţionare continuă.

(6)   Dispoziţiile articolelor precedente sunt aplicabile şi personalului din judecătorii, tribunale şi curţi de apel, respectiv a celor din parchetele de pe lângă acestea.

                   Art. 72

(1)   Ţinutul Secuiesc are dreptul de a fi reprezentat în Parlamentul European respectiv Parlamentul României având totodată dreptul ca pe baza deciziei consiliului regional să înfiinţeze şi să finanţeze reprezentanţe pe lângă instituţiile Uniunii Europene.

(2)   În acord cu prevederile alineatului precedent şi principiul constituţional al reprezentativităţii în delegaţia României la Parlamentul European cel puţin 2 locuri vor fi asigurate Ţinutului Secuiesc. Pentru aceste 2 locuri alegerile în Parlamentul European se vor organiza în acelaşi timp cu cel de pe raza întregului teritoriu al ţării, dar separat cu participarea rezidenţilor Ţinutului Secuiesc.

(3)   În organismele Uniunii Europene de reprezentare a autorităţilor publice locale delegaţia României va avea o prezenţă proporţională a Ţinutului Secuiesc, dar nu mai puţin de o persoană.

Capitolul XII

Organele judiciare

                   Art. 73

(1)   În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o curte de apel cu reşedinţa în municipiul Târgu Mureş prin reorganizarea curţilor de apel Târgu Mureş şi Braşov.

(2)   Prin reorganizarea prevăzută în alineatul (1), competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov. 

                   Art. 74

(1)   Jumătate dintre magistraţii de la Curtea de Apel Târgu Mureş respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş şi a judecătoriilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mureş, Sângerorgiu de Pădure trebuie să aparţină comunităţii româneşti, iar cealaltă jumătate comunităţii maghiare.

(2)   Cel puţin 20% dintre magistraţii judecătoriilor Topliţa, Sighişoara, Reghin, Târnăveni, Luduş trebuie să aparţină comunităţii maghiare.

(3)   Procentele prevăzute în alineatele precedente se vor realiza treptat odată cu vacantarea posturilor de magistraţi.

(4)   Preşedinţia instanţelor este asigurată alternativ pe o perioadă de 2 ani de reprezentanţii judecătorilor celor două comunităţi. Preşedinţii sunt numiţi de către preşedintele ţării la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

                   Art. 75

 Un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune.

                   Art. 76

Preşedintele Ţinutului Secuiesc prin delegarea de competenţă de către preşedintele ţării cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind organizarea judiciară va numi, destitui, revoca mediatorii din regiune.

                   Art. 77

Actele administrative ale instituţiilor şi organelor administraţiei publice cu sediul în Ţinutul Secuiesc care ating principiile de egalitate dintre cetăţenii aparţinători diferitelor grupuri etnice pot fi contestate în faţa secţiei contenciosului administrativ de pe lângă curtea de apel de către consiliul Ţinutului Secuiesc sau cel judeţean, iar în cazul măsurilor luate de comune în faţa tribunalelor judeţene de către consiliul comunal (consiliul consilierilor comunal din judeţ) dacă prejudiciul este recunoscut de majoritatea grupului etnic al consiliului care se simte lezat.

Capitolul XIII

Controlul exercitat de Curtea Constituţională

Art. 78

(1)   Fără a prejudicia dispoziţiile prezentului statut, actele normative de ordin general ale consiliului Ţinutului Secuiesc sau ale judeţelor pot fi contestate în faţa Curţii Constituţionale pentru încălcarea prevederilor Constituţiei sau a prezentului statut ori a principiului de egalitate între grupurile etnice.

(2)   Dreptul de contestare este al Guvernului.

(3)   Actul normativ general al Ţinutului Secuiesc mai poate fi contestat de către un consiliu judeţean al regiunii, iar actele normative generale ale judeţului pot fi contestate de consiliul Ţinutului Secuiesc sau de un alt consiliu judeţean din regiune.

Art. 79

(1)   Legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului pot fi contestate de către preşedintele Ţinutului Secuiesc sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al minorităţilor etnice. Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională.

(2)   Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenţă atribuit prin prezentul statut Ţinutului Secuiesc sau judeţelor acestuia, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului de competenţă.

(3)   Solicitarea este înaintată de preşedintele Ţinutului Secuiesc sau al consiliului judeţean.

Capitolul XIV

Folosirea (utilizarea) limbii maghiare

       Art. 80

(1)   Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în Ţinutul Secuiesc. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. 

(2)   Toate diplomele, documentele, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară.

(3)   Toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale.

         Art. 81

(1)   Cetăţenii au dreptul de obţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu  cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia.

(2)   Toate persoanele în cadrul relaţiilor lor cu administrarea justiţiei, ministerul public, notariate şi registre publice au dreptul să folosească una din cele două limbi oficiale după alegerea lor în toate acţiunile judiciare, notariale sau în legătură cu registrele organizate de stat şi de a primi toate documentaţiile oficiale editate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc în limba aleasă de aceştia, fără ca acesta să aibă cheltuieli suplimentare sau întârzieri procedurale din raţiunea limbii utilizate. Nici o traducere nu poate fi solicitată cetăţeanului.

(3)   Cu excepţia cazurilor prevăzută de normele de aplicare privind folosirea celor două limbi în cazul actelor destinate tuturor cetăţenilor rezidenţi din regiune, în cazul actelor individuale chiar destinate unui public larg sau mai multor servicii, folosirea separată a uneia sau alteia dintre limbi este recunoscută. În cadrul instituţiilor de tip militar, limba română este unica limbă oficială.

(4)   Pentru garantarea dreptului la obţiune lingvistică, judecătorii, procurorii, notarii, responsabilii de la registrul comerţului, evidenţa populaţiei, cartea funciară, personalul din serviciile administraţiei judiciare pentru a putea obţine un serviciu în aceste instituţii pe teritoriul Ţinutului Secuiesc trebuie să justifice conform prevederilor legale că posed cunoştiinţe suficiente ale ambelor limbi care îi fac apţi să-şi exercite atribuţiile corespunzătoare activităţii lor.

(5)   Pentru a garanta dreptul la obţiune lingvistică, serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale cu activitate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, trebuie să dovedească că personalul angajat posedă cunoştiinţe suficiente ale celor două limbi pentru a putea exercita atribuţiile pe care le au în legătură cu activitatea profesională.

(6)   Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică.

                   Art. 82

Administraţiile publice din regiune trebuie să folosească în raportul lor cu cetăţenii vorbitori de limbă maghiară limba maghiară, precum şi toponimele maghiare.

Capitolul XV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

  Art. 83

(1)   Prezentul Statut poate fi modificat prin procedura prevăzută legilor constituţionale.

(2)   Iniţiativa de modificare a prezentului Statut poate reveni şi consiliului Ţinutului Secuiesc la propunerea consiliilor judeţene din Ţinutul Secuiesc.

(3)   Proiectele de modificare înaintate de Guvern sau iniţiativele legislative depuse de parlamentari sunt transmise consiliului Ţinutului Secuiesc şi consiliilor judeţene care trebuie să-şi dea avizul în cel mult 2 luni. Avizul consiliului Ţinutului Secuiesc este un aviz conform.

(4)   Modificările aduse statutului nu sunt supuse în toate cazurile referendumului naţional.

Art. 84

(1)   Populaţia unităţii administrativ-teritoriale din judeţele Ţinutului Secuiesc poate decide, într-un interval de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, solicitarea apartenenţei la un alt judeţ limitrof.

(2)   Populaţia unităţii administrativ-teritoriale din judeţele limitrofe Ţinutului Secuiesc poate decide, într-un interval de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, solicitarea apartenenţei la un judeţ limitrof din Ţinutul Secuiesc. Această solicitare va putea fi înaintată Parlamentului numai după consultarea prin referendum a populaţiei judeţului din Ţinutul Secuiesc.

(3)   Parlamentul va dezbate în procedură de urgenţă legea de modificare a limitelor judeţelor în cauză.

  Art. 85

(1)   Fără a prejudicia dispoziţiile art. 82, dispoziţiile din Capitolul X şi cele ale art. 11 pot fi modificate printr-o lege ordinară la solicitarea comună a Guvernului şi a consiliului Ţinutului Secuiesc sau după caz, al consiliului judeţean competent.

(2)   Dispoziţiile articolelor 27 şi 44 pot fi modificate printr-o lege organică la solicitarea comună a Guvernului şi al consiliului Ţinutului Secuiesc sau, după caz, al consiliului judeţului interesat.

Art. 86

Până la intrarea în vigoare a normelor de aplicare a prezentului Statut şi a normelor necesare adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc respectiv consiliile judeţene, competenţele statului rămân în vigoare.

 Art. 87

Normele de aplicare a prezentului Statut vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern după consultarea unei comisii compusă de 12 membri din care 6 reprezentanţi ai Guvernului şi câte 2 reprezentanţi ai fiecărui judeţ.

 Art. 88

Normele de aplicare prevăzute în articolul precedent vor fi adoptate în 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Statut.

Art. 89

(1)   Lista bunurilor mobile şi imobile care aparţin patrimoniului de interes naţional excluse din competenţa decizională a regiunii sau a judeţului se întocmeşte de Ministerul Culturii într-un interval de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2)   Normele de aplicare al articolului 17 din prezentul Statut se elaborează de Ministerul Învăţământului şi se adoptă de Guvern în 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3)   Dacă normele prevăzute la alineatul precedent nu au fost adoptate, judeţele pot adopta hotărâri administrative privind funcţionarea instituţiilor prevăzute la art. 17.

Art. 90

Traducerea în limba maghiară a textului Legii Statutului special al Ţinutului Secuiesc se publică în Monitorul Oficial al României şi în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc.

 Art. 91

(1)   Până la validarea consiliilor judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş rezultate din primele alegeri ordinare locale naţionale de după intrarea în vigoare a prezentului statut, consiliul regional va fi compus din membrii consiliilor judeţeni în funcţie.

(2)   În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi vor fi aleşi membrii preşedinţiei interimare a Ţinutului Secuiesc, dintre consilierii judeţeni în funcţie.

(3)   Preşedinţia interimară a Ţinutului Secuiesc va fi în funcţie până la alegerea noului Consiliu, după validarea consiliilor judeţene rezultate din primele alegeri locale naţionale de după intrarea în vigoare a prezentului statut.

 Art. 92

Statutul special al judeţelor Ţinutului Secuiesc precum şi al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară al acestora poate fi desfiinţat numai printr-o lege constituţională şi numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc cu această temă. Decizia referendumului este considerată valabilă numai dacă o majoritate de 50% (2/3) din numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desfinţarea statutului special.

| frontpress

Violenţe în stradă la Târgu Mureş. Extremişti maghiari cu feţele acoperite de cagule au provocat scandal la un miting neautorizat unde a fost prezent şi liderul Jobbik

Violenţe în stradă la Târgu Mureş. Extremişti maghiari cu feţele acoperite de cagule au provocat scandal la un miting neautorizat  unde a fost prezent şi liderul JobbikExtremiştii maghiari si-au dat întâlnire, luni, la Târgu Mureş, pentru un marş al secuilor care se desfăşoară în acest an fără autorizaţie. Aceştia s-au îmbrâncit cu forţele de ordine si au aruncat cu petarde şi bolovani.

Extremiştii nu au fost lăsaţi să mărsăluiască decât pe trotuare fiindcă manifestaţia nu a fost autorizată. Extrem de violenţi, membrii gărzii maghiare nu au ezitat sa-i loveasca pe jandarmi cu beţele de le steaguri sau cu alte obiecte.
Cu feţele acoperite de cagule şi scandând slogane profund antiromâneşti, precum “Să piară Trianonul”, “Ţinutul Secuiesc nu este România”, “Autonomie” sau “Ţiganilor, plecaţi acasă!” extremiştii au fost ţinuţi cu greu de forţele de ordine.

Conform autoritatilor, cei peste 3000 de manifestanti prezenti au avut o autorizatie pentru comemorare, dar nu si pentru marş. Chiar şi aşa, organizatorul manifestarii, Izsak Balazs, le-a cerut manifestanţilor să pornească în coloană spre Prefectura oraşului, însoţiţi de forţele de ordine. Cei prezenţi au declarat că mărşăluiesc pentru autonomia aşa zisului ţinut secuiesc.

În acest an, Primăria Târgu Mureş, la propunerea Comisiei de avizare a evenimentelor publice, nu a mai dat autorizaţie pentru organizarea marşului, deoarece la mitingul din 2013 au participat membrii unor organizaţii din afara judetului Mures si din Ungaria, intre acestia numarandu-se reprezentanti ai partidului de extrema dreapta Jobbik, extremiştii Gărzii Maghiare şi ai Organizatiei 64 de Comitate, care au promovat sloganuri xenofobe de genul “Opincari, plecaţi acasă!”, “Să piară Trianonul!”, “ţinutul secuiesc nu e România!”, “În Bucureşti toţi sunt ţigani!” etc. continuare »

Revoltător: La un liceu din Covasna, elevii au fost obligaţi să poarte steagul secuiesc pe uniformă!

E zarvă mare printre tinerii care urmează cursurile Liceului Körösi Csoma Sándor din Covasna, după ce zilele trecute au fost anunţaţi că trebuie să poarte o uniformă pe care e inscripţionată şi sigla instituţiei – elementele de pe steagul secuiesc.

  • Soarele şi semiluna, însemnele care se regăsesc pe steagul secuiesc, sunt prezente şi pe uniformele elevilor de la Liceul Körösi din Covasna

În luna octombrie a anului trecut, conducerea unităţii de învăţământ a schimbat steagul liceului, înlocuindu-l cu unul în culorile şi simbolistica steagului secuiesc, soarele şi semiluna.

De câteva zile, elevii au fost anunţaţi că trebuie să poarte şi uniforme şcolare, care au inscripţionată aceeaşi siglă. Conducerea a transmis deja faptul că va verifica dacă elevii vor purta uniformele impuse. Directoarea liceului este Eva Becsek, membră a Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), care are şi funcţia de consilier local.

Sabina, huiduită pentru tricolor

Acesta nu este primul incident apărut la liceu. În martie, anul trecut, poliţia a deschis dosar penal cu autor necunoscut în cazul elevei din oraşul Covasna care a fost ameninţată cu moartea pe o reţea de socializare după ce a purtat o bentiţă cu tricolorul românesc la şcoală, de 15 Martie – Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Sabina Elena (foto), elevă în clasa a IX-a, a povestit că a fost huiduită şi jignită de colegii de etnie maghiară, iar diriginta i-a confiscat bentiţa. După o anchetă, directoarea Liceului Körösi Csoma Sándor din Covasna şi cei doi adjuncţi au fost sancţionaţi de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) cu observaţii scrise.

UDMR negociază intrarea în Guvern

Principalele cereri ale UDMR pentru a accepta să intre la guvernare alături de PSD şi pentru a forma o majoritate lejeră în Parlament vor fi dezbătute astăzi la Tg. Mureş. În mare, se va cere Guvernului să renunţe la procesele intentate primarilor maghiari care au arborat steagul secuiesc pe instituţiile publice şi să se adopte însemnele minorităţilor pe stemele judeţelor.

| libertatea.ro

Ca să rămână la ciolan, Victor Ponta arborează steagul secuiesc în Ardeal

PONTA UDMRCând l-am văzut ieri seara pe Victor Ponta vărsând lacrimi de crocodil la televizor de grija păstrării PNL la guvernare m-a apucat râsu’ plânsu’, vorba marelui Nichita. Premierul României minte cum respiră şi face copy paste când scrie. Deşi îi cheamă pe liberali înapoi la ciolanul guvernamental nu le satisface cererea, adică primarul Sibiului să fie numit vicepremier. Este evident că Ponta joacă un teatru ieftin şi de multă vreme a premeditat situaţia ca PSD să guverneze singur, cu câţiva mărunţi aliaţi de conjuctură, ca în perioada 2001 – 2004: PC, UNPR, minorităţi şi în special „fata de casă” bună la toate UDMR. 

PSD vrea să guverneze fără bruiajul liberal şi doreşte să propună un candidat la preşedinţie în noiembrie 2014. Azi vedem că nu întâmplător Victor Ponta în noaptea alegerilor victorioase din 2012, când nu se aştepta nimeni şi spre stupoarea lui Antonescu, a făcut apel la UDMR să vină la guvernare. De atunci, Ponta le făcea ochi dulci maghiarilor ca să se debaraseze de liberali. Ponta aliat cu Antonescu în USL nu ar putea numi un candidat social-democrat la preşedinţie. Ponta aliat cu UDMR încearcă să obţină sprijinul maghiarilor pentru primul preşedinte PSD al României de la Ion Ilici Iliescu încoace.

Problema se pune acum: ce ne costă pe noi românii ardeleni această alianţă a PSD cu UDMR, care pentru a-şi promova interesele şi accesul la guvernare a trecut prin patul tuturor partidelor politice, ca ultima „târfă” din Piaţa Rakoczi. UDMR are mari pretenţii la guvernare. Negocieri secrete între Ponta şi Hunor se duc de multă vreme. Cu USL în faţa ruperii iminente, Victor Ponta pune pe masa UDMR o ofertă concretă de intrare la guvernare. Într-o discuţie cu Kelemen Hunor şeful guvernului a propus Uniunii un post de vicepremier şi două ministere. Intrarea UDMR la guvernare, dată ca sigură în interiorul Uniunii, asigură premierului Ponta majoritatea pentru un nou Guvern. USD, UDMR şi minorităţile ar avea 317 voturi în parlament, reprezentând o majoritate de 55%. La PSD le mai trebuie vreo 26 de voturi în Parlament ca să controleze şi votarea legilor organice. continuare »

UDMR: Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc are la bază modelul Tirolului de Sud

steaguri-secuiesti-carpe-albastreSecretarul general al UDMR, Kovacs Peter, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că proiectul de autonomie al UDMR privind Ţinutul Secuiesc se bazează pe modelul Tirolului de Sud, precizând că, în ianuarie, va avea loc o consultare publică pe marginea acestui document.

Secretarul general al UDMR, Kovacs Peter, a precizat că proiectul de autonomie al UDMR privind Ţinutul Secuiesc va fi finalizat în decembrie, iar în ianuarie va fi supus consultării publice.

“Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc are la bază modelul care funcţionează foarte bine în Tirolul de Sud şi încercăm să găsim o variantă care poate fi aplicată şi în România. Vom finaliza proiectul în decembrie, iar în ianuarie 2014 vom avea o consultare publică, să vedem care este părerea bisericilor tradiţionale maghiare, a organizaţiilor civice, a membrilor comunităţii maghiare. Proiectul va fi tradus şi în limba română, iar în luna februarie intenţionăm să îl înaintăm Parlamentului”, a spus Kovacs.

Tot miercuri, într-o conferinţă de presă, la Târgu Mureş, preşedintele Partidului Civic Maghiar, Biro Zsolt, a declarat că formaţiunea sa salută faptul că “UDMR în sfârşit s-a decis să facă un proiect de autonomie pe tema autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc”, însă nu e de acord cu faptul că, până acum, proiectul este “ţinut în mare secret”.

“După cum au anunţat dânşii la mijlocul lunii decembrie o să aflăm ce şi cum gândesc dânşii despre această autonomie şi despre acest proiect, dar odată ce a ajuns la dezbaterea publică cred că ar trebui să fie cât mai aproape de o variantă de consens pentru a putea fi susţinut de toate formaţiunile politice şi civile maghiare din România”, a spus Biro.

Acesta a adăugat că el crede că proiectul va trebui să ţină seama de “problemele învăţământului şi culturii, care trebuie să facă parte şi din proiectul de autonomie personală sau culturală”, plus aspecte legate de sănătate, probleme sociale, impozite, taxe locale, buget local, agricultură, protecţie a mediului, fond forestier şi minerit.

“Toate sunt nişte avuţii ale Ţinutului Secuiesc, ale oamenilor de aici, indiferent de naţionalitate. Şi dacă vorbim despre autonomie teritorială, atunci trebuie să fie o autonomie economică şi sper că acel proiect de care vom afla în decembrie o să ţină cont de aceste lucruri. După opinia PCM, autonomia este obiectivul nostru, nu numai că este la modă, dar este un drept al nostru, un lucru oportun, convenabil şi chiar modern”, a spus Biro, care a adăugat că, după “marşul secuilor” din 27 octombrie, se pare că reprezentanţii UDMR s-au pus pe treabă.

Acesta a adăugat că i-a scris personal preşedintelui UDMR Kelemen Hunor, considerând că proiectul respectiv va trebui să fie “un proiect de consens”, sprijinit de toate formaţiunile politicile maghiare, susţinând că e nevoie de dialog în acest sens.

| realitatea.net

Băsescu: Doar Stalin a făcut Regiunea Autonomă Maghiară în România; nu se va mai întâmpla

base Ps salajanPreşedintele Traian Băsescu a susţinut, luni, că regionalizarea României nu va ţine cont de criterii etnice, iar Regiunea Autonomă Maghiară, realizată din  ordinul lui Stalin, nu se va mai întâmpla niciodată.

“Ce vă pot garanta este că niciodată nu se va face reorganizare administrativă a ţării pe criterii etnice. Cei care cred că este posibil aşa ceva ne confundă cu staliniştii. Numai Stalin a organizat Regiunea Autonomă Maghiară. Aşa ceva nu va fi în România, o regiune autonomă”, a afirmat Traian Băsescu, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului.

Preşedintele a menţionat că România este definită ca stat unitar în Constituţie şi “nimeni nu poate fi mai autonom decât altcineva pe teritoriul sau între frontierele României”. Mai mult, Băsescu a susţinut că regionalizarea nu va ţine cont de criteriile etnice şi statul român “îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”, după declaraţii lui Laszlo Tokes, care cerea protectoratul Transilvaniei.

În 27 iulie, europarlamentarul Laszlo Tokes i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la lucrările Universităţii de Vară “Balvanyos”, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască “un sistem de cooperare naţională”, astfel încât să ofere “protectorat” Transilvaniei, “aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.

Laszlo Tokes mai spunea că Băile Tuşnad, unde s-a desfăşurat Universitatea de Vară “Balvanyos”, reprezintă o zonă autonomă a Ţinutului Secuiesc.

Notă: Oare va încălca marinarul directivele Bruxelles-ului, care sunt clar pentru dezintegrarea teritoarială a României?

Ungurii militează pentru DIKTATUL de la Bruxelles, prin care vor obținerea Ardealului. Românii trădători îi ajută cerșind cetățenia maghiară

vise de hunguriÎn anul 2013, românii se pregătesc să sărbătorească 95 de ani de la Marea Unire de la Alba-Iulia, de la înfăptuirea României Mari.
Ungaria şi ungurii de pretutindeni, mai ales cei care sunt cetăţeni ai Statului Român, acţionează uniţi pentru ca aceasta să fie ultima mare sărbătoare românească în Ardeal şi pentru pregătirea argumentelor credibile care să stea la baza Diktatului de la Bruxelles, pe care speră să-l obţină în anul 2014.
Marea majoritate a ungurilor din Ungaria şi de pretutindeni au primit gratuit cartea “Ardealul-trecut şi viitor”, scrisă de către Endre Bajksy-Zsilinszky (deputat în Parlamentul Ungariei, în timpul regenţei lui Horthy), publicată în anul 1944 în Elveţia, în limba engleză, carte care a fost tradusă de preşedintele Republicii Ungaria, Arpad Göncz, în anul 1991, fiind tipărită la Budapesta, cu sprijinul Ministerului Culturii. Preşedintele Ungariei a recomandat astfel cartea: “Destinată să ajungă în mâinile tuturor ungurilor cu simţul răspunderii, volumul este, în zilele noastre, o lectură recomandată întregului popor.” Cartea este scrisă împotriva Poporului Român şi Statului Naţional Unitar Român. Ea reflectă ambiţiile imperialiste ale Ungariei şi năzuinţele hungarismului, precum şi sentimentele de ură şi dispreţ faţă de români. În “Introducere” la cartea “Ardealul-trecut şi viitor”, preşedintele Ungariei a scris următoarele: continuare »

Autonomia Ținutului secuiesc scoasă înafara legii

Plenul Senatului a respins, marţi, proiectul legislativ privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, iniţiat încă din 2005 de senatorii UDMR de atunci Sogor Csaba şi Becsek-Garda Dezso.

Proiectul legislativ cu caracter organic a primit 54 de voturi pentru respingere, cinci pentru adoptare şi două abţineri, Senatul fiind forul decizional.

Iniţiativa legislativă a fost respinsă încă din 2005 de Camera Deputaţilor, iar la Senat proiectul a trenat mai mulţi ani, primind în iunie 2009 un raport negativ de la comisiile juridică şi pentru administraţie publică. Din decembrie 2009, proiectul a mai fost introdus de alte zece ori pe ordinea de zi a şedinţelor de plen ale Senatului, însă nu s-a reuşit niciodată votarea lui. continuare »

Ungurii din România pregătesc o REVOLUȚIE pe 1 septembrie la Sfântu Gheorghe pentru autonomia Ținutului Secuiesc

Jurnalistul Dan Tanasă a publicat un document prin care se arată că protestul din 1 septembrie al UDMR, PCM şi Eparhiei Reformate din Ardeal privind ”renaționalizarea” clădirii Colegiului Szekely Miko din Sfântu Gheorghe este neîntemeiat şi are cu totul alt scop.

Potrivit documentelor publicate de jurnalist, obţinute de la Prefectura judeţului Covasna, maghiarii sunt chemaţi degeaba la protest, deoarece indiferent de verdictul de la sfârşitul procesului, imobilul rămâne ori în proprietatea Eparhiei Reformate de Ardeal ori în proprietatea Colegiului Szekely Miko, Statul Român neavând absolut nicio legătură cu acest proces.

Documente Szekely Miko Sfantu Gheorghe

„Potrivit acestor documente, imobilul va trece fie în proprietatea Eparhiei fie în cea a Colegiului Szekely Miko, deci a municipiului Sfântu Gheorghe, caz în care Primăria Sfântu Gheorghe și deci miile de maghiari pe care UDMR îi manipulează și îi scoate în stradă nu vor mai plăti un miliard de lei vechi chirie anuală Eparhiei pentru ca Colegiul să funcționeze în clădire, bani pe care Primăria Sfântu Gheorghe i-a plătit Eparhiei în fiecare an începând din 2002, iar în schimb preoții Eparhiei acordau UDMR sprijinul în alegeri”, scrie jurnalistul pe blogul său.

Tot în această săptămână, preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a declarat, într-o conferinţă de presă, că organizaţia îi îndeamnă pe maghiari să participe în număr cât mai mare la protestul faţă de sentinţa în cazul retrocedării Colegiului “Székely Mikó”, programat în 1 septembrie. continuare »

Atac la integritatea teritoriala a Romaniei: Consiliul judetean din Covasna va organiza referendum pentru infiintarea Tinutului Secuiesc

Consiliul Judetean Covasna a adoptat luni un proiect de hotarare cu privire la organizarea unui referendum local, in 11 martie 2012, privind modificarea limitelor teritoriale ale judetului si infiintarea unitatii administrativ-teritoriale Tinutul Secuiesc.

Grupul consilierilor judeteni PCM din cadrul Consiliului Judetean Covasna a depus, inca in luna iulie, la CJ un proiect de hotarare cu privire la organizarea unui referendum local privind infiintarea unitatii administrativ-teritoriale Tinutul Secuiesc, proiect inclus pe ordinea de zi a sedintei de luni a institutiei.

Dupa lungi dezbateri, reprezentantii UDMR au propus, la initiativa primarului municipiului Sfantu Gheorghe, Antal Arpad, modificarea proiectului de hotarare initiat de cei de la PCM.

Astfel, daca documentul initiat de PCM a avut titlul “proiect de hotarare privind organizarea unui referendum local”, acesta s-a modificat in “proiect de hotarare privind organizarea referendumului local in vederea consultarii cetatenilor din judetul Covasna privind modificarea limitelor teritoriale ale judetului Covasna si infiintarea unitatii administrativ-teritoriale cu denumirea Tinutul Secuiesc – Szekelyfold“. continuare »

TRADARE! PDL vrea sa faca pe plac UDMR-ului acceptand autonomia Tinutului Secuiesc

PDL pregateste o alta oferta pentru UDMR in privinta reorganizarii teritoriale a Romaniei. Potrivit Gandul, care prezinta noua harta propusa de PDL partenerilor de coalitie, acestia pregatesc o varianta de 12-14 regiuni, pe care doresc sa le contureze plecand de la cele saisprezece regiuni care alcatuiau harta tarii in anii 1960.

Potrivit Gandul, mai multe judete vor fi inghitite de alte zone administrative. De exemplu, judetul Alba s-ar imparti intre Cluj si Hunedoara, partea de est a Salajului ar fi inghitita de Crisana, iar cea vestica in granitele Clujului. Actualele judete Sibiu si Covasna ar fi inghitite de Brasov, iar Neamt ar fi inclus in zona Neamt. continuare »