1.) Tetanosul este o boala provocata de o bacterie numita Clostridium tetani, care patrunde in organism la nivelul ranilor. Bacteria poate forma spori care sunt foarte rezistenti in mediul inconjurator, mai ales la nivelul solului si in excrementele animalelor (in special a cailor). Cel mai usor se infecteaza ranile provocate prin muscaturi, arsuri, intepaturi si mai ales ranile provocate de corpuri straine: lemn, sticla, metal. ( Behrmann 1999). O rana sangeranda, fiind bine oxigenata, nu va contine niciodata toxina tetanica. Ea se gaseste doar in conditii de anaerobioza ( medii fara oxigen). ( Dr.med G.Buchwald, Impfen, das Geschäft mit der Angst, 2008, 121-131). Odata cu aparitia mijloacelor de transport moderne in orase, care au luat locul trasurilor cu cai, au scazut mult focarele de infectie cu acest bacil.

Infectia este favorizata de boli precum diabetul zaharat si ateroscleroza (ATS), cand bolnavii au o circulatie deficitara. Bacteria se inmulteste foarte bine in conditiile unei proaste circulatii, a lipsei de oxigen. Otrava bacilului, numita toxina tetanica, are o mare afinitate pentru sistemul nervos. Ea se propaga de-a lungul nervilor si ajunge la sostemul nervos central (SNC). In functie de cat de aproape de nervi sau maduva este rana, se ajunge la boala in timp de 4 zile – 2 saptamani. Toxina tetanica afecteaza activitatea motorie ( a muschilor), ceea ce duce la contractii musculare generalizate si foarte dureroase, cu pastrarea cunostintei. Cele mai periculoase sunt laringospasmul si contractia musculaturii respiratorii. Tratamentul este unul de urgenta. Mortalitatea era mare in trecut. Ulterior, ea a scazut foarte mult si datorita tehnicilor moderne ale Medicinii :2,3 % la varsta de 20 de ani si 18% la cei trecuti de 60 de ani.( EB 1999). Incepand cu anul 1980, nu s-a mai inregistrat niciun caz mortal la copiii din Germania. Chiar si la varstnici, se observa o scadere importanta a cazurilor mortale, cauza fiind probabil si raspandirea tot mai mica a bacteriei (prin mecanizarea agriculturii, modernizarea transporturilor, etc). Din 2001 nu mai este considerata o boala care trebuie raportata in mod obligator. ( Pro & Contra, 2008, 142). continuare »

Ca medic, am con­statat o explozie de patolo­gie diversa in cadrul gen­er­atiei tinere in ciuda pro­gre­selor med­i­cinii, progre­selor din dome­niul igienei, ali­men­tatiei sau con­for­tu­lui. Radioac­tiv­i­tatea aeru­lui, polu­area solu­lui, stre­sul, ali­men­ta­tia pot fi fac­tori pro­mo­tori ai diferitelor forme de can­cer din ultimii ani.

Dar mul­ti­tudinea de boli aparute la copii nu este ca urmare a polu­arii vac­ci­nale? Tot mai multi copii se plang de: alergii, aste­nie mar­cata, gripe frecvente, rinite, tul­bu­rari de somn si gastro-intestinale.

Copiii pot mostenii anu­mite virusuri mute ce nu se man­i­festa in con­di­tii ele­mentare de igiena si nutri­tie, deci nu este nevoie de pre­venire a bolilor prin vac­cinare; ci pot dobandi imu­ni­tate  nat­u­rala man­i­fe­s­tand boala. Dar daca se vor vac­cina, prin per­tur­barea sis­temu­lui imu­ni­tar se pot „destepta” acesti virusi „muti”, generand diverse boli ca: scle­roza in placi, cancere.

Se prac­tica vac­cinarea oblig­a­to­rie in tar­ile lumii a 3-a fara sa se tina cont de starea imuno­log­ica  a fiecarui indi­vid (este extrem de per­icu­los, se intro­duc virusi vii sau aten­uati in organ­is­mul frag­ilizat d.p.d.v. imunitar).

VARIOLA: a fost erad­i­cata nu ca urmare a vac­ci­narii ci ca urmare a cresterii nivelu­lui de trai (cele mai multe cazuri erau in Africa si Asia, si oricum epi­demia era in declin cand au inceput  cam­pa­nia de vac­cinare). La vre­mea respec­tiva (1947 – 1979) vac­cinarea a provo­cat mai multe imbol­naviri decat var­i­ola insasi. Pro­fe­sorii  I. Alek­sandrow­icz si B.Halibokowski de la Acad­e­mia  de Sti­inte Cra­covia au pub­li­cat in „The Lancet” 1967: „vac­cinarea anti­var­i­ola provoaca leucemii”. Dr. B. Duper­rat din Spi­talul Saint– Louis pub­lica in „La Presse Med­icale” din 1955: „vac­cinarea anti­var­i­ola provoaca explozie de leucemii”.

Pro­gra­mul OMS de elim­inare a var­i­olei nu a reusit decat dupa oprirea vac­ci­nar­ilor. Timp de 30 de ani copiii au murit din cauza vac­ci­narii anti­var­i­ola desii nu mai erau amenin­tati de boala naturala.

BCG (vac­cine anti-tbc efec­tuat la nastere)

Dr. Scohy in revista „Des Clefs pour vivre” in august 1994 afirma: „S-a con­statat agravarea post­vac­cin a predispozițiilor pato­log­ice la rino­farin­gite, otite, bron­site, larin­gite si deschide calea terenu­lui artritic si a reumatismelor”.

Dupa un studiu, facut in India 1979, s-a rapor­tat de catre OMS:

– Vac­cinarea BCG nu are efect pro­tec­tor in primii 7.5 ani dupa vaccinare;

– Vac­cinarea BCG este deja con­tes­tata de 50 de ani; vac­cinarea BCG reprez­inta de fapt inoc­u­larea unei tuber­cu­lozei chiar aten­u­ata ce va evolua pana la 6–9 luni. Urma­torul vac­cin se face de obi­cei la 2 luni adica in plina tuberculoza. continuare »