Tag Archives: Sfinţii închisorilor

Acatistul Sfintilor Inchisorilor citit de Parintele Justin si parintii de la Petru Voda

[youtube=https://www.youtube.com/watch?hl=ro&v=qgQfkXbGimc]

Aiud, 13 septembrie 2011

Cititi si:

Acatistul Sfintilor Inchisorilor

Troparul, glasul 1:
Marturisitorii cei adevarati ai lui Hristos cu vitejie au stat impotriva uneltirilor satanei, si nici prigoana, nici temnita, nici chinurile, nici lanturile nu i-au spaimantat, ci cu putere de sus credinta si neamul romanesc au pazit. Pentru rugaciunile lor, Hristoase Dumnezeule, mantuieste sufletele noastre.

Condacul 1:

Pe Marturisitorii cei alesi ai lui Hristos, podoaba Bisericii noastre, pe cei ce in temnita chinuri si batjocuri au rabdat, ostasii cei adevarati ai Domnului care cu puterea Crucii pe slujitorii satanei au rusinat si in ceruri se roaga pentru noi, cu dorire sa ii laudam zicand: Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit! continuare »

13-14 septembrie la Aiud – Hramul schitului “Inaltarea Sfintei Cruci” la care va participa si Parintele Justin Parvu

In ziua de 13 septembrie 2011, ora 12 (cu aprox.) va avea loc la schitul “Inaltarea Sfintei Cruci” din Aiud slujba de parastas pentru pomenirea victimelor regimului comunist, ce au fost intemnitate la Aiud si nu numai.

Apoi, la orele 16 va fi vecernia, urmand ca de la orele 22 sa inceapa privegherea de toata noaptea, unita cu Sf. Liturghie. Schitul de la Aiud isi sarbatoreste hramul cu ocazia marii sarbatori a “Inaltarii Sfintei Cruci”, la care va participa si preacuviosul Parinte Arhimandrit Justin Parvu, de la Manastirea Petru Voda.

Cititi si: Moastele Sfintilor din inchisori sunt cinstite peste hotare si savarsesc minuni. Marturii de la Manastirea Sf. Sava (Tara Sfanta) si Manastirea Grigoriu (Sfantul Munte Athos)

O noua carte – Parintele Arsenie Papacioc. TESTAMENT. Cuvinte de folos. Extras: Despre noii marturisitori din temnitele comuniste

Pe mine Legiunea m‑a ajutat enorm de mult, ca era o lupta severa si intima ca sa facem un om nou in noi. A fost foarte necesara pentru viata mea. Principiile de educatie legionara erau extraordinare. Era o educatie care te angaja. Asta m‑a scos dintr‑o latenta stare de tanar care voiam ceva si nu stiam ce. Si a aparut Legiunea, cu entuziasm, cu vitejie, patronata de Arhanghelul Mihail. Aspectul acesta m‑a biruit complet, stiam troparul Arhanghelului Mihail din copilarie.

L‑am cunoscut pe Codreanu, am avut multe discutii cu el si l‑am apreciat foarte mult. Nu putem gandi Legiunea fara voia lui Dumnezeu, chiar daca a plecat de la niste cauze materiale, istorice.

N‑am fost de parere sa se faca ucideri; poate ca asta a fost o mare greseala privind intreaga Legiune. Am avut un frate, legionar, impuscat de jandarmi. Cand au ajuns legionarii la conducere, puteam sa ma razbun. Aveam posibilitatea sa il omor. Am zis ca, daca nu‑l impusc, e Dumnezeu dator la mine. Si fratele meu e dator la mine. Daca il impusc, nu mai sunt ei datori, sunt eu dator la ei. I‑am trimis vorba celui ce mi‑a omorat fratele sa nu se teama, ca ii pun paza, sa nu‑i faca nici altii rau. (…) continuare »

Sfintii Inchisorilor – Nestematele din salba Sfintilor Romani

Noi, fie ca ne dam, fie ca nu ne dam seama, ne hranim din jertfa lor pentru ca si Romania de astazi, si lumea de astazi traieste datorita jertfei celor dinainte. Astazi este, sigur, la moda sa se alerge dupa placeri, dupa pofte, dupa distractii, iar jertfa este un lucru simpatic atunci cand apare in filme la televizor.

Fara femeile care acum 150 de ani sau acum 200 de ani stateau la cratita si isi cresteau copiii si se jertfeau, nici unul dintre noi nu ar mai fi astazi. Daca s-ar fi gandit si ele ca e mai bine sa aiba o viata usoara si ca nu are rost sa faca copii, mai ales ca erau vremuri cumplite, cu razboiae, cu amenintari, cu navaliri, noi nu am mai exista astazi. Tot neamul s-ar fi stins demult.

Cei care nu sunt prigoniti sunt cei care nu sunt ai lui Hristos. Daca cineva o duce bine si este lipsit de orice fel de prigoana sau de orice fel de incercare, de greutate si toata lume se poarta frumos cu el, omul acela este pe un drum foarte gresit.

parintele Mihai Andrei Aldea

Eroii fara de mormant ai Neamului Romanesc au fost omagiati de Inaltare, la Balaciu

Ca in fiecare an, de Inaltarea Domnului, veterani ai temnitelor comuniste, luptatori in Rezistenta Anticomunista impreuna cu tineri dornici de a continua lupta pentru perenele idealuri crestine si nationale, membri ai Fundatiei Ogoranu si ai Partidului “Pentru Patrie” din filialele Bucuresti si Iasi au omagiat eroii si martirii fara de mormant ai Neamului la monumentul de langa Manastirea Balaciu, judetul Ialomita “Mormantul celor fara de mormant”.

In timp ce cativa camarazi faceau de garda in jurul catafalcului de marmura simbolizand mormantul tuturor eroilor care nu au mormant cu cruce si flori, un sobor de preoti de la Manastirea Petru Voda a citit zguduitorul Acatist al Sfintilor Marturisitori ai temnitelor comuniste, dupa care au oficiat slujba de pomenire.

continuare »

Sambata 14 mai 2011 ucenici ai parintelui Marcu Manolis au sarbatorit impreuna cu tineri intemnitati in Puscaria din Avlona, aflata la 40 de km de Atena, pe Sfintii marturisitori ai temnitelor romanesti

 ”Viata – Slujba si Paraclisul Sfintilor slavitilor marturisitori si martiri ai secolului XX din temnitele romanesti”, carte publicata in limba greaca anul acesta.

”Viata – Slujba si Paraclisul Sfintilor slavitilor marturisitori si martiri ai secolului XX din temnitele romanesti”, carte publicata in limba greaca anul acesta.

A fost  savarsita slujba  in limba greaca , dupa cartea prezentata mai sus. A fost o atmosfera deosebita, cu totii au simtit suferinta tinerilor intemnitati in Avlona, dar si bucuria cu care au participat la aceasta liturghie si Sfintii Inchisorilor.

Totul a fost neobisnuit  de frumos si duhovnicesc. La sfarsitul Liturghiei s-a vorbit pe scurt despre Viata Sfintilor inchisorilor apoi toti s-au inchinat la Moastele si Icoanele Sfintilor, iar la sfarsit tinerii au primit  dulciuri.

Este un obicei statornicit de aproximativ 25 de ani, obicei pe care l-a creat Pr. Marcu, ca in fiecare sambata sa se savarseasca Utrenia si Dumnezeasca Liturghie in inchisoarea din Avlona, dar de data aceasta a fost un moment deosebit datorita sarbatoririi Sfintilor inchisorilor.

Cititi mai multe pe Graiul Ortodox

VIDEO: Marturie despre sfintenia Parintelui Ilie Lacatusu

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=e2wrpQsGv0c]

[divide style=”3″]Părintele Ilie Lăcătușu – suferinţa care sfinţeşte

 Darul Duhului Sfânt umbreşte Biserica lui Hristos şi o călăuzeşte până la sfârşitul veacurilor către Împărăţia cea veşnică. O mare binecuvântare dăruită zilelor noastre de Dumnezeu, spre adeverirea vietiii celei înnoite prin Duhul Sfânt, sunt Sfintele Moaşte ale celor ce au bineplăcut lui Dumnezeu. Trupurile nestricăcioase ale sfinţilor au fost dintotdeauna izvor de bucurie, pace şi mângâiere duhovnicească celor ce se închină lor cu credinţa şi dragoste.

După aflarea moaştelor Sfântului Ioan Iacob în 1980, o altă mare binecuvântare s-a dăruit binecredincioşilor romani în ziua de 29 septembrie 1998, când trupul preotului Ilie Lacatusu, plecat la Domnul în urmă cu 15 ani, a fost găsit întreg şi răspândind bună mireasmă. Trupul avea o greutate de 7-8 kg şi toate caracteristicile Sfintelor Moaşte: nestricăcios, frumos mirositor, uscat şi uşor, pielea de culoarea alunului, păstrându-şi dimensiunile şi aspectul, nepricinuind teamă celor ce-l privesc, ci bucurie duhovnicească, dând impresia unui om care doarme.

Cine este, de fapt, Părintele Ilie Lacatusu?

 Este un preot care s-a sfinţit nu în mijlocul pustiei, ci în prigoana comunistă, îndurând cu smerenie şi fără compromisuri umilinţă vieţii de întemniţat. A fost arestat în mai multe rânduri şi a cunoscut regimul crunt de la Canal, fiind inclus în brigada de preoţi destinată exterminării. După coloniile de muncă de la Galeş şi Peninsula, îmbolnăvindu-se grav, este trimis la Targu-Ocna, unde găseşte o atmosferă de rugăciune şi dragoste frăţeasca. Eliberat pentru o scurtă perioadă de timp, este arestat iarăşi şi trimis în Delta, la Periprava, unde îşi va arăta cu discreţie măsură duhovnicească. Acolo se afla şi părintele Iustin Parvu, care povesteşte întâmplări vrednice de Vieţile Sfinţilor, minuni mari ce le lucra Dumnezeu în colonie cu cei ce-L mărturiseau.

 Părintele Ilie Lacatusu a rămas în amintirea celor care l-au cunoscut ca un om al rugăciunii. Cei care aveau ochi să vadă, observau că indiferent de ce se întâmplă în jurul său, părintele era neîncetat cu mintea în Dumnezeu, al cărui Nume îl chemă în toată vremea. Nu vorbea mult, dar cuvântul lui avea putere mare, dăruind har celor ce-l ascultau. A sprijinit, cu rugăciunea şi cuvântul, cu blândeţea şi bunătatea, multe suflete slăbite pe drumul Golgotei, ridicându-le către Dumnezeu.

 După eliberare a lucrat o vreme ca zidar la Bolintin, în apropiere de Bucureşti. Domnul a vrut să lămurească în cuptorul ispitelor pe robul său şi că unui alt Iov i-a luat pe rând copiii, din cei cinci rămânând în viaţă doar o fată. Părintele Ilie a primit cu credinţa şi această încercare, predându-se cu totul voii lui Dumnezeu. După câţiva ani şi-a reluat cu smerenie slujirea preoţească în satele Gardesti (Teleorman) şi Cucuruzu (Giurgiu, făcându-se credincioşilor pildă de rugăciune şi fapte bune.

Duhul lui Dumnezeu era cu Părintele Ilie, pentru că zice Domnul: “Spre cine voi căuta, decât numai spre cel blând şi smerit cu inima”…

În prezent moaştele Părintelui Ilie Lacatusu se afla în cripta de la cimitirul “Adormirea Maicii Domnului” din cartierul Giuleşti (Bucureşti), într-o raclă de sticlă.

Cei care ajung să se închine moaştelor Părintelui Ilie cel mult pătimitor mărturisesc toţi că harul lui Dumnezeu este cu aleşii Săi şi că El poartă grijă de sfinţii Săi.

| Fericiti cei prigoniti: Martiri ai temnitelor romanesti

Sfintii Inchisorilor – Sinaxar 14 mai

In aceasta luna, in ziua a paisprezecea, pomenirea sfintilor mucenici ce au patimit in temnitele comuniste din Romania.

Acesti sfinti mucenici s-au savarsit in temnitele comuniste din Romania intre anii 1945-1964, fiind chinuiti in multe feluri: cu foame, cu frig, cu batai, cu teroare continua, cu insulte si umiliri nenumarate si cu multe alte chinuri scornite de diavol si slugile lui pentru a le infrange credinta si a-i compromite. Unii de pe urma grelelor patimiri s-au imbolnavit, indoindu-li-se chinurile deoarece asistenta medicala era conditionata de compromitere.

Acestia pe care ii cinstim astazi ca si sfinti sunt aceia dintre zecile si sutele de mii de purtatori de zeghe din Romania comunista care au murit cu nadejdea vietii vesnice si marturisind dreapta credinta, indiferent de culoarea politica, motivul arestarii sau viata pe care au dus-o inainte. Caci suferinta indurata in inchisori, in lagare de munca fortata, in anchete sau in marea inchisoare care a devenit Romania dupa 1945, i-a inteleptit, facandu-i sa inteleaga rostul lor in mijlocul acestei suferinte: ispasirea pacatelor proprii si ale neamului intreg. A fost o generatie de jertfa pe altarul acestui neam. De aceea amintirea lor mult inflacareaza inimile noastre spre pazirea nestirbita a randuielilor stramosesti: credinta si dragostea de neam. Ei sunt sufletul si cetatea neamului nostru. Caci prin jertfa lor si a altora mai dinainte asemenea lor a dainuit neamul nostru in istorie pastrandu-se in valorile credintei. Si nadajduim sa se pastreze si de acum inainte, cu rugaciunile lor, pana la Invierea cea de obste. continuare »

14 Mai – Pomenirea Sfintilor Marturisitori Romani din temnitele comuniste – Sfintii Inchisorilor ce isi asteapta canonizarea

[youtube=https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=FSrxjCr8CDw#at=11]

Sub aceasta denumire, de cativa ani s-a incetatenit a-i recunoaste pe cei ce au patimit in inchisorile comuniste in sec. al XX-lea, dar si in timpul regimului antonescian si al dictaturii de sub Carol al II-lea. Acestia sunt mucenicii si marturisitorii lui Hristos din inchisorile comuniste.

Sub regimurile tiranice au fost intodeauna oameni care prin propria jertfa au ajuns mucenici si marturisitori. Datele statistice, atat cat au fost dezvaluite – caci de comunism si de securitate nu am scapat nici dupa 1989 – arata ca intre 80-90% dintre cei inchisi de comunisti au fost legionari.

Corneliu Zelea Codreanu si cei cei dimpreuna cu dansul au infiintat Miscarea legionara in 24 iunie 1927, de ziua Nasterii Sf. Ioan Botezatorul.

Miscarea legionara a pornit de la Icoana si de la Altar, pentru ca in biserica inchisorii – fosta manastire – Vacaresti o icoana a Sf. Arhanghel Mihail i-a impresionat pe CZC, Ion Mota, Tudose Popescu, Ilie Garneata, Radu Mironovici si Corneliu Georgescu, caci le-a descoperit pe cel ce i-a tradat. Pe Sf. Arh. Mihail din aceasta icoana il simteau viu si el le va deveni ocrotitor. continuare »

Mentorul Sfintilor din inchisori – Traian Trifan: Simtind cu inima suferintele lui Hristos rastignit pe cruce

Pe avocatul Trifan l-am cunoscut in celula 32, la Gherla. Auzisem in inchisoare de grupul Marian, fostul sef al judetului Brasov si de Trifan, fost prefect legionar de Brasov, condamnati la ani grei de inchisoare inca de pe timpul lui Antonescu. Un alt grup de legionari condamnati atunci se stransese in jurul lui Biris. Cele doua grupuri aveau doua atitudini diferite insa.

Unul traia si simtea in spiritul Parintilor rasariteni, iar altul traia si gandea in spiritul Parintilor apuseni. Ceea ce m-a impresionat placut acolo, a fost intelegerea cu care cei mai in varsta ii primeau pe tinerii care trecusera prin demascari.

Pentru acestia, integrarea in Legiune a fost foarte prudenta si smerita, pentru ca duceam in spate tragedia traita la Pitesti si Gherla, o revenire brusca riscand sa ne azvarle intr-o extrema periculoasa. Si totusi, majoritatea si-au revenit, in raport direct cu cuantumul suferintei din decursul demascarilor.

Perioada de inchisoare 1954-1964, a fost pentru noi, tineretul Legionar, una de armonie, intelegere, impartasire de cunostinte si de dragoste, spre deosebire de anii 1949-1954, (cinci ani de inactivitate intelectuala), cei mai intunecati din viata noastra.

Celulele se transformasera in sali de cursuri, de liceu si universitate. Taranii si muncitorii invatasera limbi straine, memorasera sute de poezii, stiau matematica, fizica, chimie etc. si, nu rareori, se angajau in discutii filozofico-religioase. Fiecare detinut punea la dispozitia celorlalti tot ceea ce acumulase cu timpul.

Meritul pentru aceasta armonie si pentru revenirea celor tineri in sanul Legiunii a fost mai ales al Badiei Trifan, veteran ininchisoare, cu patrusprezece ani deja executati, si al profesorului, filozofului si poetului ardelean din Cluj, Ion Munteanu. continuare »

Despre guvernarea lumii de catre Dumnezeu – emisiunea Credinta si traditii nemtene cu tanarul Silvian Emanuel Man

Credinta si traditii nemtene va propune o discutie interesanta cu tanarul Silvian Man, elev în clasa a XII-a la Colegiul National “Calistrat Hogas” din Piatra Neamt, despre guvernarea lumii de catre Dumnezeu, despre viziunea crestina referitoare la pronia divina.
Planul lui Dumnezeu fata de lumea sa a fost si ramane o doctrina fundamentala a Bisericii crestine. Cum ne integram în acest plan, cum se împaca un plan divin cu libertatea noastra si cum reusim sa ne facem datoria pe care Dumnezeu o asteapta de la noi? Care este locul Duhului Sfant în planul de conducere a lumii în aceasta etapa istorica.

De la viziunea unei lumi conduse de Dumnezeu-Creatorul la deismul viziunilor francmasonizante care populeaza gandirea contemporana, infiltrandu-se chiar si la nivelul viziunii unora dintre crestini.
Urmariti-l pe Silvian Man dand raspunsuri aplicate la toate aceste intrebari si probleme. Felicitari pentru raspunsuri!

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=lblczMzT_8k] continuare »

Parintele Spiridon de la Manastirea Petru Voda: Despre post, cumpatare si sfintii inchisorilor

O convorbire cu parintele Spiridon, de la Manastirea Petru Voda, despre cumpatare, despre cum se poate mantui crestinul zilelor noastre ascultand de voia lui Dumnezeu si stand mereu in relatie cu duhovnicul sau.
Taierea voii proprii a fost intotdeauna si a ramas si in zilele noastre calea de apropiere fata de Dumnezeu.

Cu atat mai mult in zilele noastre este mai valoroasa aceasta experienta cu cat suntem invatati de mici copii sa ne facem voia proprie si numai voia proprie, sa nu lasam pe nimeni sa decida in locul nostru, sa nu acceptam nici un alt sfat decat sfatul propriei intelegeri a lumii. Rezultatele dezastruoase ale acestei mentalitati nici nu mai merita discutate.
O emisiune sub auspiciile sfintilor inchisorilor, dupa cum vedeti si din icoana din fundal, in care se spun unele adevaruri destul de dureroase pentru trecutul recent al Bisericii noastre.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=3GBvuQ35kAc] [youtube=https://www.youtube.com/watch?v=JMJO2qT92sQ] continuare »

Parintele Mihai Andrei Aldea: Sfintii nostri ierarhi din prigoanele comuniste

M-am intrebat si eu, ca multi altii, de ce n-au fost canonizati inca sfintii romani din prigoanele comuniste. Dincolo de teoriile lumesti care ar explica acest lucru, ramane totusi o realitate duhovniceasca, superioara. Iar aceasta cuprinde si faptul ca sfintii martiri din vremea prigoanelor comuniste sunt sfinti mari, foarte mari, care au facut si fac minuni uimitoare. Unii dintre ei au moaste intregi, altii au oase care imprastie mireasma placuta si/sau picura mir, si unii si altii savarsesc vindecari si alte minunate semne… Aceste lucruri, si altele asemenea, sunt dovezi de nebiruit ale puterii duhovnicesti a sfintilor marturisitori din prigoanele comuniste. Putere care, dupa cum arata istoria Bisericii, este mai mult decat indestulatoare pentru a birui ceea ce teoriile lumesti gasesc drept explicatie pentru intarzierea canonizarii.

Si atunci?

Dupa „ceva vreme” de intrebare si rugaciune, am inteles, cred eu, cine intarzie canonizarea sfintilor inchisorilor[1].

De pe pamant – pentru ca de aici izvoraste, de fapt, oprelistea – mirenii si preotii care-i cinstesc pe sfintii din prigoanele comuniste. Pare absurd, nu?

De dincolo, chiar sfintii inchisorilor. Si mai aburd, nu-i asa?

De fapt, nu, nu-i absurd. Ci chiar firesc: cei care opresc, in primul rand, canonizarile, sunt sfintii din prigoanele comuniste. Si o fac din multa dragoste de Adevar si din Dragostea cea adevarata ce impodobeste pe toti sfintii.

continuare »

Minunea s-a repetat si la Manastirea Petru Voda: moastele Sfintilor din inchisori au izvorat broboane de mir

Intr-adevar, putem zice si noi pacatosii ca minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai. Dupa ce va relatam aseara minunea intamplata la Iasi, astazi am aflat de la fratele Danion ca minunea s-a repetat si la Manastirea Petru Voda, iar cei prezenti vedeau cum iese pur si simplu mir din sfintele moaste. Chiar daca moastele erau sterse din cand in cand cu vata, mici broboane de mir izvorau din nou, emanand un miros puternic. Un frate prezent in acea chilie avusese indoieli la inceput fata de provenienta mirului, dar acum minunea se petrecea chiar sub ochii sai si acesta nu a fost decat un motiv pentru si mai multa credinta fata de Sfintii Inchisorilor. Chiar Parintele Justin ii prorocise cum ca necredinta sa fata de aceasta minune va fi prilej de si mai multa credinta. Dupa 10 ore mainile lui inca mai miroseau a mir, doar pentru ca a tinut raclita cu sfintele moaste in mana. Ceea ce nu se intampla cu un mir obisnuit.

Slava lui Dumnezeu pentru toate. Revenim cu inregistrarea predicii lui Danion Vasile, tinuta azi – Duminica Sf. Grigore Palama, la manastirea Paltin – Petru Voda.

Din nou moastele sfintilor inchisorilor au izvorat mir in conferinta de la Iasi

Frati si surori in Domnul, cu bucurie mare va marturisesc ca am foast martor al minunii de la Iasi din acest an, care a avut loc la sfarsitul conferintei “Minunile Sfintilor inchisorilor”, in timp ce participantii la conferinta se inchinau sfintelor moaste, iar parintele Ioan Sismanian de la manastirea Petru Voda ii miruia. De data aceasta au fost prezente doua raclite cu sfinte moaste, una fiind cea din anii trecuti, iar cealalta de la manastirea Paltin, Petru Voda, ce continea tot sfinte moaste de la Aiud care cu putine zile inainte de Duminica Ortodoxiei izvorasera mir cu un miros foarte puternic. continuare »

REPROGRAMARE: Conferinta curajoasa organizata de ASCOR Iasi: Marturisirea crestina in temnitele comuniste" (poezii de dupa gratii)

Nota A.S.C.O.R. Iasi: Va cerem scuze pentru amanarea pentru joi, 24 februrie a conferintei cu tema “Marturisirea crestina in temnitele comuniste – poezii de dupa gratii ” Invitatul Ilie Tudor, din motive personale nu a mai putut ajunge in Iasi pe 17 februarie.

ASCOR Iasi va invita joi, 24 februarie 2011, ora 19.00, in sala T17 din cadrul Facultatii de Teologie Ortodoxa “Dumitru Staniloae”, la conferinta cu tema: “Marturisirea crestina in temnitele comuniste” (poezii de dupa gratii). Il vom avea ca invitat pe domnul Ilie Tudor, tatal artistului Tudor Gheorghe, supravietuitor al temnitei de la Aiud, locul in care spiritul sau de roman crestin ortodox, a invins materia “comunista” alaturi de colegi de suferinta, deveniti adevarati prieteni vesnici, precum parintele Dumitru Staniloae, poetul Radu Gyr si filosoful Petre Tutea. Conferinta va fi precedata, incepand cu ora 18.00, de savarsirea Acatistului Mantuitorului, in Capela Facultatii de Teologie.

Cand ASCOR-ul o sa aiba curajul sa-i cinsteasca pe Sfintii Inchisorilor, citind si Acatistul lor? Sau este interdictie de la ierarhul locului?

Cititi si: Poeti dupa gratii – Manastirea Petru Voda lanseaza un volum de poezii scrise in inchisorile comuniste

REPROGRAMARE: Conferinta curajoasa organizata de ASCOR Iasi: Marturisirea crestina in temnitele comuniste” (poezii de dupa gratii)

Nota A.S.C.O.R. Iasi: Va cerem scuze pentru amanarea pentru joi, 24 februrie a conferintei cu tema “Marturisirea crestina in temnitele comuniste – poezii de dupa gratii ” Invitatul Ilie Tudor, din motive personale nu a mai putut ajunge in Iasi pe 17 februarie.

ASCOR Iasi va invita joi, 24 februarie 2011, ora 19.00, in sala T17 din cadrul Facultatii de Teologie Ortodoxa “Dumitru Staniloae”, la conferinta cu tema: “Marturisirea crestina in temnitele comuniste” (poezii de dupa gratii). Il vom avea ca invitat pe domnul Ilie Tudor, tatal artistului Tudor Gheorghe, supravietuitor al temnitei de la Aiud, locul in care spiritul sau de roman crestin ortodox, a invins materia “comunista” alaturi de colegi de suferinta, deveniti adevarati prieteni vesnici, precum parintele Dumitru Staniloae, poetul Radu Gyr si filosoful Petre Tutea. Conferinta va fi precedata, incepand cu ora 18.00, de savarsirea Acatistului Mantuitorului, in Capela Facultatii de Teologie.

Cand ASCOR-ul o sa aiba curajul sa-i cinsteasca pe Sfintii Inchisorilor, citind si Acatistul lor? Sau este interdictie de la ierarhul locului?

Cititi si: Poeti dupa gratii – Manastirea Petru Voda lanseaza un volum de poezii scrise in inchisorile comuniste

IPS Bartolomeu despre Sfintii Inchisorilor: Cred ca timpul canonizarii lor a sosit

Dupa cateva luni, am tinut la Deva pe data de 30 noiembrie 2010, conferinta: Romania intre martiraj, asumare a istoriei si teroare ideologica – consideratii teologice si bioetice –[1] dupa care am simtit nevoia sa ma duc sa ma inchin la Aiud, in Biserica de la Rapa Robilor, care adaposteste osuarul cu sfintii martiri, ucisi la Aiud.

Intre timp mai multi ierarhi si mitropoliti[2] au citit studiul meu despre martiri, prin care ceream Sfantului Sinod canonizarea lor si mi-au transmis felicitarile si multumirea lor.

Pe 28 sept. 2010 am trimis conferinta mea IPS Bartolomeu al Clujului, care a citit-o integral, si, in ciuda suferintei sale mi-a telefonat personal, multumindu-mi pentru efortul meu. A spus ca „in timp ce citeam, am simtit ca-mi retraiesc aievea atitudinea tineretii mele fata de dictatura comunista si cred ca timpul canonizarii lor a sosit”.

de pr. prof. Mihai Valica


[1] Vezi conferinta in: Marturisitorii. Minuni. Marturii. Repere, ed.Lucman, 2010, pp. 256-272.
[2] Doi Mitropoliti si trei Arhiepiscopi au dorit sa ramana in anonimat.

articolul il puteti citi integral in nr. 15 al revistei ATITUDINI (in curs de aparitie)

Ierarhiile bisericesti sunt tinute in sah de catre Sfintii Inchisorilor, ce asteapta (cat?!) sa fie canonizati

Cel de mare isprava, parintele Savatie Bastovoi, realizeaza de ceva timp incoace o serie de emisiuni TV , intitulate ”Pietrele vorbesc”. Dupa cum spune si titlul eliptic, sau tocmai partea ce lipseste din titlu, emisiunile sale isi propun sa vorbeasca despre lucrurile despre care deobicei se tace. Si impreuna cu pietrele (din praful drumului, de pe lespezile mormitelor, de pe ruinele bisericilor daramate, din temeliile satelor pustiite sau din zidurile cetatilor marilor nostri voievozi) parintele Savatie isi provoaca invitatii sa vorbeasca in auzul tuturor cele ce le stiu mai bine a tacea. Cu mult tact, bun-simt si sinceritate copilareasca, dar si cu inteligenta intelecualului fin si versat, moderatorul ii face sa spuna lucrurilor pe nume.

La una din aceste intalniri, Mitropolitul Vladimir a declarat ca intentioneaza sa propuna canonizarea lui Valeriu Gafencu intrucat s-a nascut in Basarabia, dar, pentru ca a patimit in inchisorile din Romania, este nevoit sa consulte Patriarhia BOR. Daca BOR nu-l canonizeaza, atunci il va propune spre canonizare Patriarhiei Moscovei.

Aceasta afirmatie a fost primita in fel si chip. A se vorbi asa deschis si pragmatic despre canonizarea Sfantului Valeriu nu poate fi decat un motiv de bucurie. Unii au vazut comploturi, unii au vazut miscari ostile de politica bisericeasca. Un anume ziarist titrat il vede chiar ca pe o provocare, considerandu-l sahul cu legionari dat de la Chisinau catre patriarhia BOR.

Personal, cred ca sahul l-a dat Dumnezeu oamenilor de azi prin sfintii mucenici si marturisitori din prigoana comunista. Ei sunt sfintiti de Dumnezeu pentru marturia lor crestina afirmata cu pretul libertatii, sanatatii sau vietii, prin opozitia lor incapatanata fata de acest sistem demonic, prin lupta lor de a pastra “asezarea crestina a lumii”, ce era (si inca este) amenintata de fluidele avataruri ale satanismului (comunism, sionism, comunitarism, globalism etc.)

In cazul legionarilor aceasta lupta de eductie crestina a tinerei generatii, era un deziderat cristalizat inca din anii ’20 si implinit prin jertfe si lupte reale, vadind curaj crestin si increderea intr-o biruinta vesnica chiar cu pretul vietii, asemenea luptei Sfantului Nestor impotriva lui Lie.

Marea masura duhovniceasca a celor ce s-au opus demonismului sionsmului comunist s-a vadit apoi si in puscarii prin rabdarea supra-ascezei calculate stiintific prin infometare, totura fizica, psihica, izolare, santaj emotional, teroarea reeducarilor, frigului si celorlalte forme de tortura, intinse pe zeci de ani. continuare »