Toate ȘTIRILE

2800 de SONDE vor fi montate de Chevron în județul Vaslui

sonde_gaze_de_sist_chevron_vaslui

Sondele de gaze de șist vor fi montate în localitățile din apropierea Bârladului

Compania americană Chevron are în program montarea a 2.800 de sonde în județul Vaslui pentru exploatarea resurselor de gaze de șist

Firma Dafora, cotată la Bursa de Valori București, a semnat un contract pe patru ani cu Chevron pentru servicii de foraj în zona Bârlad pentru explorare și apoi exploatarea gazelor de șist.

“Dafora va executa servicii de foraj onshore pentru Chevron în zona Bârlad pe o durată de patru ani începând din această toamnă. Contractul include săparea de sonde conform programului de explorare al companiei Chevron. Instalatia de tip F320 (Rig 14) va finaliza în curând lucrările la un alt proiect în derulare, urmând ca mai apoi sã fie inclusă într-un program de modernizare pentru aducerea acesteia la parametrii solicitați de client”

- se precizează în comunicatul transmis Bursei de reprezentanții Dafora.

Chevron a obtinut, în 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj si explorarea gazelor de șist în trei zone din judetul Vaslui (Pungesti, Bãcesti si Găgești) şi mai deţine concesiuni şi în Dobrogea, unde va iniţia studii seismice (prima fază a lucrărilor).

Urmează 2800 de sonde

pe 600 000  hectare concesionate de Chevron în zona Bârlad

Firma Dafora e controlată de omul de afaceri Gh. Călburean, ce deţine 50% dintre acţiuni, alte 13,6 din acţiuni aparţinând firmei Foraj Sonde Craiova, a oamenilor de afaceri Marius şi Emil Cristescu.
Ei vor efectua forajele pentru ca americanii să scoată gazele noastre şi să ni le vândă la preţul pieţii!.
Redevenţele sunt la un nivel jalnic: sub procentul de bacşiş care se plăteşte unui chelner, la restaurant.

Hotărârile Consiliilor Locale nu sunt luate în seamă?

Aflăm din presă că 17 comune de la noi au emis hotărâri de Consiliu Local prin care se interzice explorarea şi exploatarea gazelor de şist prim metoda fracturării hidraulice în perimetrul administrat, cum sunt: Ghiroda și Moșnita, din județul Timiș și Coroieşti, Iana, Ghergheşti, Pungeşti, Găgeşti, Banca, Suletea, Puieşti, Alexandru Vlahuță, Tutova, Băceşti și Pochidia din județul Vaslui. Firmele multinaţionale nu par să le ia în seamă deloc. Până la urmă, însă, poate vor trebui să le ia în seamă!
În iunie 2013, preşedintele a spus că ” Romania are obligaţia să treacă la exploatarea gazelor de şist”. 
Dar  nu se pune problema ca România să exploateze aceste gaze, ci firmele americane, sau kazahe sau poloneze sau din oricare alte ţări! Iar românilor să li se dea un bacşiş foarte mic, să li se ia gazul şi să li se lase apa otrăvită pe vecie şi pământul pârjolit!

Câtă apă se va contamina în zona Bârlad, de către firma Chevron?

Funcționarea unui puţ tipic necesită minimum 10.000 m3 de apă, la care se adaugă 50 m3 de produse chimice. Pentru o singură fracturare . (De obicei se fac fracturări repetate la fiecare puţ de foraj).  Odată fracturarea efectuată în foraj și lichidul recuperat, (se scoate afară cam 40% din lichidul de fracturare introdus),  e nevoie de găsirea unei metode de debarasare de  volume mari de apă contaminate cu substanțe chimice.

2800 de sonde x 10000m3 de apă pentru fiecare sondă pentru o singură fracturare, înseamnă 28 000 000m3  de apă poluată . Dacă se vor face 10 fracturări de fiecare sondă, se vor extrage din mediu şi se vor polua ireversibil 280 000 000mde apă, folosindu-se 1 400 000 mde substanţe chimice cancerigene! Şi asta numai în zona Bârladului şi Vasluiului!
Cum rămâne cu hotărârile Consiliilor Locale din acest perimetru?

Conform calculelor Agenţiei de Protecţie a Mediului din SUA, cam una din 20 de sonde este ruptă în timpul activităţilor specifice. Deci, putem prevedea că circa 140 de sonde de mare adâncime vor fi rupte numai în zona Bârladului. Ce se va întâmpla atunci cu apa otrăvită care va circula prin ele, la presiunea de 1000 de atmosfere?

Cantitatea anuală de precipitații în zona Vasluiului este de 437 l/m2 ( 0,437 m3/m2= 4370m3/ha). Precipitațiile sunt de cele mai multe ori insuficiente pentru culturile agricole. Terenurile agricole sunt destul de degradate, secete sunt aproape în fiecare an. Precipitaţiile se scurg rapid pe versanţii despăduriţi, provocând şi inundaţii, apoi se instalează seceta, pentru că nu mai sunt pădurile care să înmagazineze cantităţile de apă şi să le elibereze apoi treptat în atmosferă.

Pe cele 600 000  hectare concesionate de Chevron în zona Bârlad, precipitaţiile anuale sunt deci, în mod statistic, insuficiente.

Cantitatea de apă stricată de cele 2800 sonde ale firmei Chevron va rămâne în proporţie de 60% în adâncurile pământului, împreună cu otrăvurile care i-au fost adăgate. Circa 40% din această cantitate de apă va reveni la suprafaţă împreună cu chimicalele cancerigene, dar vor deveni şi radioactive prin antrenarea din adâncuri a substanţelor radioactive aflate acolo. De asemenea, firmele au recunoscut că injectează chiar ele izotopi radioactivi în apă, pentru a urmări mai uşor traseul ei în adâncuri.
Nu s-a dat publicităţii care ar fi maniera prin care firma se va debarasa de această cantitate de apă otrăvită.
Dacă o reinjectează în puţurile de mare adâncime, în zonă nu va mai fi apă!
Dacă o „epurează” şi apoi o deversează în apele curgătoare, e limpede că „epurarea” nu va înlătura niciodată toate otrăvurile şi toată radioactivitatea din apele poluate. Prin urmare, după ce că zona este deja secetoasă, ea va deveni deşertică de-a dreptul, în acelaşi timp fiind şi infestată cu substanţe cancerigene şi radioactive.

În SUA, oamenii din zonele în care se extrag gaze prin acest procedeu sunt siliţi să bea şi să se spele cu apă îmbuteliată, adusă din alte părţi. Desigur cu costuri importante. Acolo însă, proprietarii de terenuri sunt şi proprietarii bogăţiilor din subsoluri, deci încasează bani frumoşi de la firmele ce extrag gazele.

La noi, însă, românii nu mai sunt proprietari pe nimic. Firmele străine îşi vând între ele drepturile asupra pământurilor din  România, de parcă aici ar fi deja un deşert nelocuit.

Peste 70% din teritoriul României a fost concesionat pentru exploatarea resurselor (noastre) naturale (de către alţii). O parte însemnată este dedicată gazelor de șist, concesionări făcute în mare taină.

Polonia, de pildă, a concesionat doar 15% din teritoriul ei, condiţionat de asocierea cu firme de stat poloneze şi cu condiţia încasării a 40% din venitul brut al exploatării de către statul polonez.  Acolo s-a pus la punct mai întâi o legislaţie specifică foarte bine documentată şi precisă. Şi totuşi, nu se ştie dacă până la urmă se va trece la exploatarea gazelor de şist. Firmele poloneze preferă să exploateze la noi, unde totul e vraişte! (Da, au concesionat terenuri în zona Baia Mare, că tot se dau aproape pe gratis).

Chevron a cumpărat, în februarie 2011, dreptul de concesionare a perimetrului de la Bârlad de la firma Regal Petroleum, companie înfiinţată de Frank Timiş, cel care a demarat şi proiectul Roşia Montană. Numai pentru cumpărarea dreptului de concesionare, Chevron i-a plătit lui F. Timiş 25 milioane de dolari americani. Cât au luat românii de aici? Probabil nimic…

Perimetrul Suceava are o suprafaţă de 2.403 kilometri pătraţi şi este concesionat în părţi egale de către Zeta Petroleum şi Raffles. Aici se găseşte câmpul gazier Climăuţi, operat de către Raffles, care produce deja.  

Perimetrul Bârlad este concesionat de către Chevron, care l-a cumpărat de la Regal Petroleum.

Acesta se află imediat lângă zăcământul Roman-Secuieni, care este unul dintre cele mai mari din ţară şi care e operat de Romgaz.
În Dobrogea, Chevron a primit dreptul de exploatare pentru trei perimetre în suprafaţă totală de 300 000 de hectare , la Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche.
Două dintre cele şapte perimetre stabilite la noi pentru exploatarea de gaze de şist au fost atribuite unor companii ruseşti (NIS – Gazprom), dezminţindu-se astfel teoria că exploatarea acestor gaze ne-ar crea o oarecare independenţă faţă de gazul rusesc.
Diferenţa ar fi că în acest caz, am cumpăra de la ruşi chiar gazul nostru!

Iar amărâţilor de locuitori li se spune că nu se exploatează gaze de şist!

Prospectarea şi exploatarea de gaze de şist în ilegalitate

La noi nici nu există o legislaţie specifică pentru folosirea tehnologiei de fracturare hidraulică şi a celor asemănătoare (cu gel, de exemplu), aşa cum există în Polonia.
Parlamentul nostru are alte preocupări.
De fapt, la noi este în vigoare doar Legea petrolului nr. Nr. 238 din 7 iunie 2004 , în care  prin termenul “Gazele naturale”  se defineşte ca fiind ” gazele libere din zăcăminte de gaz metan,
gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat.”. După cum se constată, gazele cuprinse în şisturi nu sunt incluse în acest termen.
Nu a fost publicată în Buletinul Oficial nici o altă accepţiune legală a acestui termen.
Rezultă că acele companii care au primit avize de exploatare pentru exploatarea de gaze naturale nu pot exploata gaze de şist decât ilegal!
De aceea, probabil , Primăria din Fitioneşti pretinde că acolo se prospectează şi se vor exploata “gaze naturale” şi nu gaze de şist.
Şi – merge aşa?

| N/A Zone

3 comments

  1. Singura solutie este schimbarea de la conducere a celor ce colaboreaza cu dusmanii tarii,guvernanti,oameni de afaceri,organe de represiune!Doar asa mai avem sanse de supravietuire ca stat si natiune!

  2. sa faceti lista tradatorilor…cu faptele ..poze la masini ,case si sedii

  3. Acel pamint va ramine otravit pentru milioane de ani de acum inainte.Sau pentru toteauna.Cele 580 de chimicale injectate in sol,bitumul rezultat.gazele extrem de toxice vor produce un adevarat desert for ever. Ceea ce am vazut intr-un documentar din America despre exploatarea gazelor de sist,sa ma ierte Dumnezeu,dar m-a facut sa-mi doresc moartea.Nu cred ca voi suporta sa vad cum va arde pamintul pe unde trec spurcatii.Ma rog zilnic la Dumnezeu sa-i opreasca si sa-i pedepseasca pentru tot ce au distrus si vor mai distruge.Sa nu-i ierte Dumnezeu!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>