Toate ȘTIRILE

Vine o noua criza financiara mondiala? Se vrea ca omenirea sa fie adusa in faliment?

Mai multi analisti economici au avertizat asupra faptului ca urmeaza o noua criza financiara globala care va adanci falimentele in care au intrat mai multe state ale planetei. Totul se datoreaza datoriei uriase la care a ajuns SUA si care se situeaza deja la 91% din PIB. Cand va ajunge – in scurt timp – la 100%, practic tot ce se castiga in SUA merge la datorie si la Federal Reserve. Iar in momentul cand acest procent va fi depasit, practiv si economia celei mai puternice forte de pe planeta va intra in faliment.

Datoriile uriase ii imping pe americani tot mai aproape de o noua criza. Temerile legate de acest scenariu au clatinat deja economia mondiala. Daca nu-si vor rezolva problemele fiscale, SUA vor reintra in recesiune, afectand intreaga lume. Criza care abia s-a incheiat (cel putin tehnic) a plecat din Statele Unite ale Americii. Acum, economia americana, cea mai mare din lume, se clatina iar din cauza datoriilor uriase (peste 14.000 de miliarde de dolari, adica 91,6% din Produsul Intern Brut). Economistii spun ca, daca SUA vor intra iar in recesiune, exista un pericol real ca intreaga lume sa urmeze acelasi drum, pornind intr-un nou ciclu de criza.

Spusele lor au fost intarite luni, cand pietele americane, europene si asiatice au avut de suferit din cauza temerilor legate de economia SUA. Problemele americanilor s-au reflectat la nivel mondial, afectand mari puteri precum China, Japonia si Uniunea Europeana, dar si tari emergente precum Turcia, Indonezia, Malaysia, Taiwan sau Filipine. Mai mult, un raport al FMI arata ca era suprematiei SUA va lua sfarsit in 2016, cand China va deveni cea mai puternica economie din lume. Semnalul de alarma a fost tras chiar de catre secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner. La 4 aprilie, el a trimis o scrisoare Congresului in care avertiza ca SUA vor fi lovite de o criza mai puternica decat cea din 2008, daca nu este ridicat plafonul datoriei, iar activitarea guvernului este paralizata. „Consecintele vor fi catastrofale pentru Statele Unite. Fundamentul intregului sistem financiar global va fi zdruncinat”, declara recent Geithner.

Romania nu ar trebui sa adopte EURO ca moneda nationala

Impactul major al acestei situatii va fi si pe zona euro, dar si pe economiiile europene, iar valul nu va ocoli Romania care si asa se afla in pragul falimentului economic. Chiar daca ne uitam de multe ori cu invidie la nivelul de trai al francezilor sau al nemtilor, chiar daca ne dorim si noi sa platim cu euro nu numai cand mergem in alte tari europene, moneda europeana nu este doar o binecuvantare. Iar tari precum Grecia si Portugalia ne pot aduce destule argumente in acest sens. Sunt doua economii care nu au fost foarte bine pregatite pentru acest pas, iar consecintele au fost dezastruoase si s-au manifestat cu violenta partial imediat dupa data aderarii, partial in contextul crizei financiare mondiale.

Sintagma abstracta “adoptarea monedei euro” a fost resimtita concret de greci, in 2001, ca o scadere imediata a nivelului de trai: preturile au crescut de pana la trei ori, iar salariile au scazut. In plus, odata cu renuntarea la drahma, vechea moneda a grecilor, autoritatile de la Atena au pierdut un instrument important, cursul de schimb. Daca l-ar fi avut acum, criza din Grecia nu ar fi fost atat de adanca, deoarece o parte din presiunea care exista asupra bugetului ar fi fost transferata asupra deprecierii monedei nationale. Iata insa ca, la zece ani de la aderarea la zona euro, Grecia are nevoie sa fie salvata la propriu de partenerii europeni. Portugalia a renuntat la escudos in favoarea monedei unice in 1999, numarandu-se printre tarile fondatoare ale zonei euro

9 comments

  1. vremuri grele vin, să fim atenţi la semne dar mai ales la starea noastră întru drept credincioşie

  2. Aș îndrăzni să supun atenției critice a specialiștilor în economie următoarele considerații. Având în vedere mecanismul de funcționare a sistemului bancar pe baza rezervelor fracționale, este limpede că cea mai mare parte din banii vehiculați în tranzacții sunt fictivi, ceea ce face fictivă inclusiv cea mai mare parte din așa-zisa datorie a statelor față de bănci. Ideea ar fi să se calculeze, pe de o parte, datoria totală cumulată a tuturor statelor față de bănci și, pe de altă parte, masa monetară totală reală aflată în circulație. Am aproape certitudinea că datoria totală cumulată a tuturor statelor este cu mult mai mare decât masa monetară totală reală aflată în circulație. Este evident că nu se poate pretinde plata unor bani inexistenți. Datoria trebuie readusă cu picioarele pe pământ la nivelul ei real, ceea ce înseamnă o reducere drastică a acestei datorii. Se redistribuie datoria, ținându-se seama de procentul ce-i revine fiecărui stat din noua datorie redusă la nivelul ei real, procent calculat prin contribuția fiecărui stat la vechea datorie totală în cea mai mare parte fictivă și se elimină, astfel, efectele farsei bancare a rezervelor fracționale.
    Desigur, mai trebuie puse la punct detaliile de calcul ale masei monetare totale reale aflate în circulație și ale noii datorii reale.
    Nu cred că este imposibil calculul cu bună aproximație al masei monetare totale reale aflate în circulație. Ar trebui adunate la un moment dat:
    1) Volumul diferenței dintre depozitele și retragerile de cash din bănci (inclusiv retragerile de cash prin creditare);
    2) Volumul diferenței dintre dobânzile la creditele în cash și dobânzile la depozitele în cash din bănci;
    3) Volumul plăților efectuate pentru cumpărarea de mărfuri și servicii (volumul tranzacțiilor comerciale);
    4) Volumul plăților efectuate pentru alte scopuri decât cumpărarea de marfă (salarii, dividende, taxe, impozite, etc.);
    5) Volumul „banilor de buzunar” care nu poate depăși volumul cumulat al salariilor și profiturilor ca nivel maxim și se poate estima statistic aproape de nivelul real.
    Calculul masei monetare totale în cea mai mare parte fictivă se deosebește de calculul masei monetare totale reale doar în privința primului și celui de-al doilea punct de mai sus. La primul punct se va calcula diferența dintre retragerile totale prin cash, creditare în cash și creditare formală și depozitele numai în cash (nu și cele formale rezultate din credite formale). La cel de-al doilea punct se va calcula diferența dintre dobânzile la toate creditele în cash sau formale și dobânzile la toate depozitele în cash sau formale.
    Noua datorie reală se poate calcula înmulțind raportul dintre vechea datorie totală în cea mai mare parte fictivă și masa monetară totală în cea mai mare parte fictivă cu masa monetară totală reală.

  3. “Cand va ajunge la 100%, practic tot ce se castiga in SUA merge la datorie si la Federal Reserve.”

    Nu e chiar asa, nu au legatura prea mare una cu alta, datgoria Japoniei era de aproape 200% inca inainte de cutrmurul din martie 2011 (Japonia era depasita doar de Zimbabwe la procentul datoriei din PIB).

    • @Bogdan
      Din cate stiam eu, Japonia avea un SURPLUS de valuta de 1 000 de miliarde de dolari, fiind considerata primul creditor din lume. Coincidenta ori ba, daunele in urma cutremurului au fost in jurul a 1 000 de miliarde de dolari.

  4. @catalin_b
    Statele nu au datorii numai la banci (bani fictivi), ci si la populatie. De exemplu toate fondurile de investitii bazate pe bonduri sunt constituite din bani imprumutati de catre populatie guvernelor. Cred ca aici se incadreaza si o mare parte din findurile de pensii (private).

    Se face mult tam-tam in ultima vreme cu fondurile de pensii private. E destul de clar zic eu ca daca cateva tari mai slabe vor da faliment, multi din cei care si-au pus economiile in fonduri de pensii private vor ramane fara ei (sau fara o parte din ei).

  5. @admin
    Situatia fiecarui stat e diferita. Japonia de exemplu, chiar daca are o datorie publica de 200% din PIB, majoritatea acestei datorii e detinuta de propria populatie (adica guvernul a vandut bonduri propriei populatii, nu strainilor).

    In SUA, chiar daca datoria abia se apropie de 100%, banii sunt in mare parte datorati strainilor, si nu propriei populatii.

    In afara de asta, guvernul Japoniei inca detine destule proprietati (companii, cladiri, terenuri, etc), spre deosebire de guvernul SUA care nu prea mai detine mare lucru.

    Pare ciudat ca o tara poate fi si datoare si creditoare in acelasi timp, dar din cate inteleg eu e cam asa: Guvernul japonez e dator, iar populatia japoneza e creditoare (prin fonduri de pensii, fonduri de investitii, etc).

    Bogdan.

    • @Bogdan
      Scopul este sa se ajunga la un colaps general, la revolte, razboaie si apoi sa apara “printul” antihrist care sa vina cu solutii la toate…

  6. @admin
    Asta cred si eu, si mi se pare destul de limpede ca prezisul colaps va veni, mai devreme sau mai tarziu. Cand anume, nu stiu si nici n-as indrazni sa ma incred in talentul meu sau al altor economisti/analisti de a prezice. Lucrurile astea sunt in mana Domnului.

  7. Intai de toate trebuie sa se consume o actiune(probabil militara; atomica), cum nu a mai fost nici nu o sa mai fie vreodata pe pamant. Apoi apare antihristul ca salvator. De asemenea ii asteptam cu mare drag pe cei doi proroci Ilie si Enoh, care n-au gustut moartea, dar o vor cunoaste, fiind ucisi de fiul pierzaniei. Nu mai e mult! Doamne ajuta!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>