Toate ȘTIRILE

Este crestineste sa acceptam DOAR ce spune Sfanta Scriptura?

Frecvent auzim persoane din diferite grupari protestante spunand: “Noi acceptam numai Sfanta Scriptura. Nu spunem nimic mai mult si nimic mai putin.”
Cu toate acestea, exista multe diferente intre aceste grupuri, chiar si intre membrii aceluiasi grup.

Diferentele traducerilor

Cum e posibil “sa nu se abata de la Sfanta Scriptura” protestantii si, totusi, sa existe dezacord intre ei? Daca Biblia a fost data de catre Dumnezeu ca un “statut al credintei”, ca un ghid complet privind ceea ce trebuie sa credem, ar trebui sa fie de acord cu totii asupra a ceea ce scrie cu adevarat. In realitate insa, diferentele dintre ei sunt enorme.

Daca Dumnezeu ar fi vrut sa avem Biblia ca singurul ghid al credintei, ar fi avut grija sa scrie la fel in toate limbile si in toate traducerile. Insa, in afara diferitelor traduceri din greaca si ebraica, care acorda cuvintele in mod diferit, exista si diferente in traducerile dintr-o limba in alta. Este, intr-adevar, firesc sa creeze diferite religii, fiecare cu traducerea ei, pentru a schimba continutul sau, potrivit diferentelor doctrinare.

Doar Scriptura?

Pentru a ilustra acest lucru, vom cerceta un verset al Scripturii, corespunzator temei noastre, asa cum este inregistrat in textul vechi si cum l-au falsificat diversele traduceri, influentate de traditiile protestante.

Este vorba despre 2 Timotei 3:16, care, conform textului, spune: “Πάσα γραφή θεόπνευστος, και ωφέλιμος προς διδασκαλίαν, προς ελεγμόν, προς επανόρθωσιν, προς παιδείαν την εν δικαιοσύνη…” Traducerea din greaca: “Toata scrierea insuflata de Dumnezeu si de folos spre invatatura, spre mustrare, spre indreptare, spre inteleptirea cea intru dreptate…” Diferite traduceri, insa, scriu versetul asa: “Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos, spre invatatura, spre mustrare …”

Aceste traduceri au ales sa scrie cuvantul “Scriptura” (cu majuscula), si nu “scrierea”, dupa sensul pe care il are versetul in limba greaca, si introduc cuvantul “ESTE” inainte de cuvintele “inspirata de Dumnezeu”, dand, astfel, impresia ca versetul vorbeste despre Sfanta Scriptura. Cu aceste modificari se incearca a sprijini punctele lor de vedere, precum ca DOAR Biblia este inspirata de Dumnezeu.

Dar iarasi, versetul nu sprijina faptul ca DOAR Sfanta Scriptura este inspirata de Dumnezeu. In realitate inseamna ca: “Fiecare scriere inspirata de Dumnezeu, (toata scriptura insuflata de Dumnezeu), (este) si folositoare.” Versetul nu vorbeste deloc despre Sfanta Scriptura! Vorbeste despre orice scriere inspirata de Dumnezeu! De altfel, cand a fost scris acest verset, Sfanta Scriptura era considerata doar Vechiul Testament.

“Dar nu exista alta scriere inspirata de Dumnezeu in afara Bibliei!” poate sa protesteze cineva.

NICAIERI Sfanta Scriptura NU SPUNE CA ESTE SINGURA SCRIERE INSUFLATA DE DUMNEZEU!

Daca cineva spune aceasta, o spune de la sine, fara sa poata dovedi acest lucru din Biblie.
Si in acest caz, nu accepta doar Sfanta Scriptura asa cum sustine, ci si ceva personal: Faptul ca trebuie sa accepte doar ce scrie Biblia.

In realitate, Sfanta Scriptura nu scrie nicaieri ca doar ea este inspirata de Dumnezeu, si nici ca trebuie sa acceptam doar Biblia si nimic altceva! Aceste afirmatii personale, sunt cu totul altceva! Reprezinta o traditie umana in afara crestinatatii, pe care niciodata Biserica nu a sprijinit-o in cele 20 de secole.
Credibilitatea Bisericii

Insasi Sfanta Scriptura nu este de acord cu punctul de vedere precum ca trebuie sa o acceptam ca un statut si baza a credintei noastre. Apostolul Pavel scrie foarte clar, in Episotola 1 Timotei 3:15: “Ca sa stii, daca zabovesc, cum trebuie sa petreci in casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stalp si temelie a adevarului”.

In conformitate cu aceste cuvinte, daca vrem sa aflam adevarul, baza credintei noastre nu este Biblia, ci Biserica! Sfanta si de Dumnezeu Inspirata Scriptura, nu s-a scris, insa, pentru a ne sprijini pe ea dogmele noastre. Dogmele se bazeaza pe Biserica. Biblia reprezinta doar unul dintre modurile prin care se exprima Biserica! Si Biserica contine multe moduri a exprimarii divine.

Versetul de mai sus raspunde si la intrebarea pe care o pun unii: “Chiar daca se accepta faptul ca exista si alte scrieri inspirate de Dumnezeu, dincolo de Biblie, cum putem fi siguri de orice altceva in afara Sintei Scripturi, care s-a scris atat de aproape de epoca Domnului?”

Raspunsul este ca, asa cum Biserica a garantat pentru credibilitatea Bibliei, in acelasi mod, garanteaza pentru credibilitatea si celorlalte traditii ale Bisericii. Daca Biserica este considerata necredibila ca sa garanteze pentru o oarecare scriere, va fi implicit necredibila si in alegerea cartilor care alcatuiesc Sfanta Scriptura! In cazul in care Insasi Biblia nu contine o lista a cartilor ei, cititorul este silit sa se refugieze in izvoarele traditionale din afara Sfintei Scripturi.

Dupa cum este cunoscut, Noul Testament a luat aspectul ei de azi, in sec.al 4-lea, d.H., dupa cum a predominat canonul Sfantului Atanasie, care, pentru prima data a inclus in Noul Testament cartea Apocalipsei. Pana atunci canoanele nu au inclus-o. Cum, asadar, cineva poate sa accepte Apocalipsa, care este alegerea sec.al 4-lea si sa respinga textele mai vechi ale Bisericii considerandu-le necredibile?

Diferite religii protestante, deoarece sunt produsul Reformei sec.al 16-lea si nu au continuitate istorica din timpul apostolilor, contesta Biserica si arbitrar spun ca Biserica se afla in apostazie. Astfel accepta doar Biblia, spunand ca este din timpul apostolilor. In realitate insa, Biserica sec.al 4-lea (pe care nu o accepta) a stabilit care vor fi cartile Sfintei Scripturi. Existau in acele timpuri si alte scrieri din sec.1. In baza traditiei sec.al 4-lea, Sfantul Atanasie a ales pe acele care erau in acord cu Traditia Bisericii. In masura in care Sfanta Traditie a sec.al 4-lea era in apostazie si gresita, in aceeasi masura este in apostazie si gresita si Sfanta Scriptura.

Contradictii aparente

“Si atunci de ce exista contradictii in Sfanta Scriptura si restul Traditiei?” va intreba cineva.
In realitate, nu exista contradictii. Asa cum un necredincios citeste Biblia cu rea-credinta si gaseste contraziceri de la o carte a ei la alta, in acelasi fel, daca un oarecare protestant citeste cu rea-credinta celelalte scrieri inspirate de Dumnezeu, va gasi aceleasi contraziceri aparente.

In Sfanta Scriptura, de exemplu, exista versetul din Matei 23:9, care spune: “Si tata al vostru sa nu numiti pe pamant” In alt verset, insa, la 1 Corinteni 4:14-15, apostolul Pavel, se numeste pe sine parintele Corintenilor si le spune ca nu au un alt parinte in afara acestuia.

Un credincios intelege diferenta cuvantului “parinte” din aceste doua versete. Primul se refera la cuvantul cu un sens absolut, care corespunde doar lui Dumnezeu, iar al doilea se refera la un sens relativ, care corespunde si oamenilor. Un necredincios, insa, aceste doua versete, le-ar numi contradictii, in acelasi mod, in care un protestant acuza Biserica pentru faptul ca numeste oameni “parinti”. Si este interesant faptul, ca acelasi om nu-l acuza pe apostolul Pavel care se contrazice cu Iisus Hristos, in epistola sa! Vede, insa, restul Sfintei Traditii ca fiind contradictorie.

La fel se intampla si cu toate acuzatiile protestantilor asupra Sfintei Traditii. Inainte de a acuza, ar trebui sa caute motivul in baza caruia se spune ceva anume si nu sa inventeze ei propriile motive.

Sursele de inspiratie divina ale credintei

Cele de mai sus, arata inca o dimensiune pentru a intelege cele ce au fost scrise. Faptul ca fiecare interpreteaza Biblia dupa ratiunea lui, avand rezultat existenta a mii de religii diferite si sustinerea tuturor ca o interpreteaza corect, arata ca, de la sine, Sfanta Scriptura nu este un ghid sigur catre Dumnezeu. Avem nevoie de indrumarea Bisericii, care a scris si colectat cartile Sfintei Scripturi. Aceasta, fiind stalp si temelie a adevarului, pastreaza, in toate aceste secole, evanghelia neschimbata. Acolo unde in Biblie exista lacune, se completeaza din celelalte surse inspirate de Dumnezeu.

Din acest motiv, Biserica Ortodoxa foloseste urmatoarele scrieri inspirate de Dumnezeu, care se gasesc in plina armonie:

Sfanta Scriptura, deciziile Sinoadelor Ecumenice, textele Parintilor care au fost aprobate de Sinoadele Ecumenice, imnologia Bisericii si textele Liturgice

Toate acestea se afla intotdeauna in acord intre ele si cu toti Sfintii plini de har ai tuturor timpurilor.

Punctul de vedere al Scripturii

“Dar atunci, de ce la sfarsitul Sfintei Scripturi se interzice sa adauge sau sa elimine ceea ce este scris in aceasta carte?” va insista, probabil, cititorul.

In realitate insa, cartea la care se face referire in acest verset (Apocalipsa 22:18-19) este Apocalipsa si nu Sfanta Scriptura ca un intreg. Nu ar fi putut sa aiba in vedere Sfanta Scriptura, deoarece se refera “la aceasta profetie”. Mai mult decat atat, Apocalipsa a intrat in Sfanta Scriptura in sec.al 4-lea, pentru prima data. Si cel mai important, epistolele 1 si 2 ale lui Ioan, au fost scrise in 98 d.H., doi ani de la Apocalipsa! Astfel, ar fi trebuit sa ramana in afara Sfintei Scripturi, daca versetul ar fi vorbit despre toate cartile ei.

Dimpotriva, Biblia spune ca exista si altele in afara acesteia. Din ultimul verset al Evanghelistului Ioan, aflam ca “sunt si alte multe lucruri pe care le-a facut Iisus si care, daca s-ar fi scris cu de-amanuntul, cred ca lumea aceasta n-ar cuprinde cartile ce s-ar fi scris”.
Iar in alta parte, insa, Sfanta Scriptura ne cere, prin gura apostolului Pavel, sa nu respingem Sfanta Traditie:

2 Tesaloniceni 2:15: “Deci, dar, fratilor, stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati invatat, fie prin cuvant, fie prin epistola noastra.”

Asadar, in afara celor scrise in epistolele apostolilor, in Biserica a ramas cuvantul lor, care s-a salvat pana astazi, cu restul Traditiei. De ce dar, cei ce neaga Traditia nu accepta aceste cuvinte ale Sfintei Scripturi?

Sa fie atenti, deoarece cuvintele Domnului impotriva traditiei fariseilor, pe care le invoca, se indreapta impotriva traditiei iudaice si nu crestine.

Traditia crestina contine, de asemenea, “hrana tare”despre care ne vorbeste apostolul Pavel in scrisoarea sa catre Evrei, cap. 5:11-14. Acolo, in cea mai grea epistola a Sfintei Scripturi, scriitorul numeste toate acestea “lapte”. Deci, Sfanta Scriptura nu contine “hrana tare”! Prin urmare, hrana tare trebuie sa fie cercetata in restul Traditiei Sfinte.

Acelasi lucru se vede si in 2 Petru 1:19. Acolo se observa ca, cuvantul profetic inspirat de Dumnezeu, este doar o faclie ce straluceste in loc intunecos, pana lumina sa rasara in inimile noastre.

Sa patrundem dar in lumina credintei Sfintei Scripturi cu intelepciune, pentru a fi vrednici sa ne bucuram de toate cate are sa ne invete Dumnezeu.

Traducere: M.Dinu

sursa: http://oodegr.com

20 comments

  1. Deci sa ne intalegem putin Sfanta Scriptura a fost scrisa si a fost lasata ca indrumar pentru credinciosi , fiind mai presus de Biserica dar nu mai presus de Dumnezeu, fiind insuflata de Dumnezeu si fiind un rod al Biserici, dar Biserica daca vrea sa ramana mireasa a lui Hristos trebuie sa respecte rodul Sau, pentru ca este rod al Duhului Sfant. Atata timp cat traditia este neclara in spusele ei, nu poate fi considerata ca insuflare a lui Dumnezeu si mai degraba o invatura a oamenilor si atunci e normal sa fie pusa sub semnul contestatiei de cei ce nu primesc orice le dai tu in gura fiinda lapte sau Fiind hrana tare, vorbesc acum ca un pacatos si ca un smintit, pentru ca hrana tare este pentru cei ce au crescut Duhovniceste si nu au ramas la stadiu de pruncie.

  2. Si ca un raspuns la intrebarea de mai sus pot sa zic ca este crestineste sa accepti cea ce spune mai intai Sfanta Scriptura in primul rand si apoi alte scrieri , iar referitor la Biserica nu putem noi ca indivizi sa ne exprimam un comentariu sau o judecata asupra Biserici, pentru ca am cadea ca si persoana in erezie, ci numai judecata Duhului Sfant poate sa judece Biserica, daca e sau nu in apostazie , noua ne ramane ca si persoane si ca si indivizi sa respectam mai intai cuvantul Sfintelor Scripturi si apoi a Bisericii, atunci cand Biserica se abate de la responsabilitatea ei, si te nedretateste pe tine ca individ sau ca persoana sau ca madular a lui Hristos.Pentru ca Hristos traeste in fiecare madular al Sau.

  3. Consider ca articolul de mai sus este un articol foarte bun, si eu in comentarile mele, mi-am exprimat punctul meu de vedere si simtamantul meu ca si persoana ca si crestin zic eu ortodox ca si madular al lui Hristos.

  4. Apropo de articol, ştiaţi că şi Sf. Scriptură Ortodoxă traduce greşit respectivul pasaj ( este exact ce se spune aici că traduc protestanţii )? Eu m-am uitat pe Noul Testament cu Psalmii (2002) având textul reprodus pe cel al ediţiei din 1983 şi ( culmea ) revizuit după textele originale greceşti de o comisie formată din preoţi profesori ( nu mai enumăr ). Acest Noul Testament a apărut cu binecuvântarea PF Teoctist.

  5. ,,Cadou” de Sfintele Pasti?
    Dupa cum au putut observa cei din Bucuresti, in preajma Sfintelor Pasti, au fost retrase biletele RATB. Prin urmare, indiferent daca vrem sau nu, suntem obligati sa cumparam carduri! Aceasta mi se pare o batjocura la adresa crestinilor si cred ca ar trebui sa se revina asupra acestei decizii.

  6. HRISTOS A ÎNVIAT!

    Sarut dreapta Sfintia Voastra Justin!

  7.  grav nu este ca se citeste “doar” Sfanta Scriptura, nu ar fi aici problema, ci ca se citeste Sfanta Scriptura STRAMB, si ca daca ramai numail a ea, la “litera” ei si nu ai Duhul ei, nu o citesti cu binecuvantarea si ocrotirea Duhului, ai toate sansele sa o citesti si intelegi stramb, dupa “chipul si asemanarea” mintii tale egolatre, care isi inchipuie ca poate patrunda si sa cuprinda totul ( repetand astfel la nesfarsit, a cata oara?, pacatul adamic. Cum vrei oare sa te lecuiesti de el, OMULE, daca pici exact in aceeasi plasa “din inceputuri” din nou, si nu intelegi nici macar acum ca trebuie sa asculti de Bunul Dumnezeu, adica de Duhul pe care L-a trimis pe pamant la Cincizecime, la rugaciunea Fiului si dupa incheierea vietuirii Sale desavarsite – in trup pe pamant, si lasat oamenilor ca sa marturiseasca despre Fiul, despre cele ce le-a facut El, sa-i lumineze si sa-i calauzeasca in toate cele ce le au de facut intru El, adica intru Hristos). Deci “cheia” se afla la Duhul, si intelegerea inclusiv a Sfintelor Scripturi se face numai prin Duhul, care va de seama de Fiul si va marturisi despre El, intru intelegerea cea adevarata, deci intelegerea va fi in sfarsit in Duh si in Adevar, exact cum Fiul doreste si a poruncit. Deci Cincizecimea este punctul Luminos si mantuitor, Putere de Sus lasata oamenilor ca sa bata cu mana lor (dar prin Puterea Domnului precum am spus) pe vrajmasul diavol, sa si-l supuna, sa-l invinga, Putere lasata oamenilor pe pamant pana la “sfarsitul veacurilor”, si dupa care se “roteste” si intreg calendarul bisericesc (si care Putere pleaca in primul rand de la harul hirotoniei episcopilor si preotilor, care numai la ortodocsi mai exista, si continua in principal cu cele 7 Sfinte Taine). 

     De asemenea mai trebuie spus ca Sfanta Traditie contine in sine toate povetele si poruncile Sfintei Scripturi, in principal ale Mantuitorului si intreaga Sa viata pilduitoare petrecuta pe pamant, deci contine in sine Sfanta Scriptura dar in aceladi timp si “aplicata”, adica imbina si impleteste in chip fericit continutul Sfintei Scripturi dar si cu “dimensiunea” practica, “aplicata” in concret, contin anume si acel “cum” de care trebuie sa te folosesti in aplicarea zestrei de invataturi si porunci din Sfanta Scriptura. Ceea ce este extraordinar de important. Si din acest punct de vedere Sfanta Traditie (e cuvant greu, pe care oricine in afara de ortodocsi nu-l poate digera si intelege) este mai importanta chiar decat Sfanta Scriptura, fiindca este “mai aproape” si mai usor de inteles, mai ales pentru noi cei din zilele de azi, care suntem atat de indepartati si de instrainati de duhul evanghelic, si care avem “dinti de lapte” precum spune Sfantul Apostol Pavel, fara a subordona prin aceasta Sfanta Scriptura. Iar aceasta “aplicare” in practic a duhului evanghelic, in viata de zi-cu-zi, o realizeaza Sfanta Traditie in primul rand prin preot care este si duhovnic, si prin taina marturisirii credinciosului. In acest fel teoretic avem aproape permanent “doctorul” langa noi, si mai greu se poate pica in “parerisme”, deraieri etc. La toate aceste se adauga in acelasi timp toate celelalte sase Sfinte Taine, precum si alte binecuvantari, sfintiri, dezlegari, rugaciuni si ierurgii. Se vor intreba poate unii, sau mai ales sectarii, cum de totusi teoretic se sta atat de bine, si practic si in ortodoxie se mai “cade”, deraiaza etc. Pai normal ca se mai cade, dar se cade tocmai acolo unde s-a “cedat” de la buna randuiala a Sfintelor Taine predata de la Sfintii Parinti, adica mostenirea Sfintei Traditii.

  8. … cat despre sectari si Sfanta Traditie, nu pot decat sa reiau un cuvant scris acum cateva zile pe Saccsiv:

    Sfanta Traditie incepe de fapt chiar cu convertirea lui Pavel, si in mod evident ea nu este altceva decat lucrarea Duhului Sfant in lume, a celei de a Treia Persoane din Sfinta Treime, si care a inceput sa lucreze dupa Cincizecime, dupa desavarsita petrecere si lucrare mantuitoare a Fiului lui Dumnezeu pe pamant, culminand cu Jertfa Sa de pe Cruce, lucrand asadar (Duhul) numai in Numele Lui (Fiului). Ajutor pentru propovaduirea evangheliei prin minuni, vorbirea in limbi straine, tamaruiri, invieri din morti si toate celelalte fapte minunate. Nu stiu unde citisem ca da fapt actul de nastere al Sfintei Traditii incepe chiar cu convertirea lui Pavel. Dar acum e lucrul cel mare si piatra de poticnire pt toti sectarii si ratacitii, care nu accepta Sfanta Traditie sau nu cred in lucrarea Ei. Pai ziceti voi sectari! ca nu credeti in Sfanta Traditie dar in acelasi timp acceptati ca sfinte si valabile epistolele Sfantului Apostol Pavel si convertirea sa, grairea Duhului Sfant prin el, lucrarea Lui prin el. Epistole ce orice Sfanta Scriptura, chiar si cea tradusa prost si masluita de la eretici, le contine. Si ce va mai minunati de ele, caci sfinte sunt si adevar graiesc, si acceptati asta. Dar daca ii intrebi, lucrarea Sfantului Duh in lume nu o accepta, existenta sfintilor, minunile – “minuni nu a facut decat Domnul Iisus Hristos cu Puterea Sa”, sau alte harisme minunate ale sfintilor lui Dumnezeu. Dar ei istoric, accepta convertirea lui Pavel si lucrarea Duhului Sfant prin El, deci fara sa vrea si Sfanta Traditie, dar putin la inceput, ce a fost dupa Pavel fie si la numai cativa ani este invaluit in “neant”, nu stiu, ei nu cunosc, nu vor sa stie! De aia sunt si atat de rataciti.., si inselati.

    Putem sa-i combatem cu acest lucru oricand, daca ne mai provoaca, sa nu ne fie rusine.. .

  9. Antonia, solicita in scris sau cel putin prin e-mail (e mai rapid) catre RATB si Primaria Capitalei sa se mentina sistemul de taxare non-electronic (prin bilete).
    Modul in care au procedat a surprins si deranjat destula lume, poti sa fii sigura.

  10. Bogdan, iti multumesc pentru idee. Cred ca ar trebui sa trimitem cat mai multi astfel de mesaje.

  11. Sa nu creada cineva ca eu tin apararea sectarilor si ca as ataca traditia crestina, sau credinta ortodoxa, tot ce este divizat si nu este in unitatea lui Dumnezeu si nu se impartasesc din Trupul Lui Hristos, se pot numi sectanti sau denominatiuni sau cum vor alti sa le zica, fara impartasanie nu ai parte la pomul vieti, si nu exzista impartasanie fara aceasta taina a preotiei, daca , cade preotia cade si impartasania. Iar apostolul care a scris Epistola catre Evrei nu a intrat in dezlegarea acestei taine a preotiei , a facut referire la ea , ca lasand pe altii sa o intalega si sa o traiasca, deci sa ne fereasca Dumnezeu sa nu fie preot si sa nu fie de unde sa te hranesti cu Hristos . Sa nu fie preotia care sa-l Imparta pe Dumnezeu oamenilor, ca atunci rau va fi pentru oameni si pentru om. Nu ma refer strict la cei imbracati in straie de preoti ci ma refer la cei imbracati in straie de preoti dar care isi traiesc viata lor de rasticnire preoteasca si de jertfa sfanta pentru Dumnezeu…………………de aici porneste punctul de dragoste , si stim ca daca dragoste nu e ….. suntem perduti … lipsiti de Dumnezeu.. …

  12. Sfantul Apostol Luca

    Sfantul Apostol Luca a fost primul pictor de icoane. Daca ei cred in Biblie atunci sa ia drept model pe Sfantul Evanghelist Luca.

    http://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/sfantul-apostol-evanghelist-luca-sfantul-mucenic-marin-batran-sfantul-cuvios-iulian-36406.html

  13. Sfantul Apostol Luca

    Sfânta Evanghelie după Luca

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

    Capitolul 1
    1. Deoarece mulţi s-au încercat să alcătuiască o istorisire despre faptele deplin adeverite între noi,
    2. Aşa cum ni le-au lăsat cei ce le-au văzut de la început şi au fost slujitori ai Cuvântului,
    3. Am găsit şi eu cu cale, preaputernice Teofile, după ce am urmărit toate cu de-amănuntul de la început, să ţi le scriu pe rând,
    4. Ca să te încredinţezi despre temenicia învăţăturii pe care ai primit-o.
    ____________________
    Asa incepe Evanghelia scrisa de Sfantul Apostol si Evanghelist Luca .Ca o marturie a sa catre “preaputernicul Teofil”. Fiind un martor credibil (Evanghelia scrisa de Sfantul Apostol si Evanghelist este inclusa in Biblie), implicit viata sa e una demna de urmat.

  14. Sfantul Apostol Luca

    Sfântul, slăvitul şi într-tot lăudatul Apostol şi Evanghelist Luca este autorul Evangheliei după Luca, însoţitorul Sfântului Apostol Pavel (Filimon 1:24, 2 Timotei 4:10-11) şi este numărat printre Cei Şaptezeci de Apostoli. El s-a născut în Antiohia siriană şi era medic. El este fondatorul iconografiei.

    Emblema sa de evanghelist este un viţel, cel de-a treia bestie simbolică menţionată în Iezechiel (1:10), care este un simbol al rangului sacrificial şi preoţesc ale lui Hristos, aşa cum sunt ele menţionate de Sfântul Irineu.

    Prăznuirea sa se face în 18 octombrie, în 22 aprilie împreună cu Apostolii Nataniel şi Climent, în 20 iunie ziua în care moaştele sale, alături de ale altor sfinţi, au fost mutate în Biserica Sfinţilor Apostoli din Constantinopol iar în 4 ianuarie, împreună cu soborul Celor Şaptezeci.

  15. Sfantul Apostol Luca

    Sfântul Luca s-a născut în Antiohia. În tinereţe a studiat filozofia, medicina şi arta. Sfântul Luca a venit În Ierusalim unde a venit la credinţa în Hristos. El şi Cleopa l-au întâlnit pe Domnul înviat pe drumul spre Emmaus (Luca 24).

    După Pogorârea Duhului Sfânt, Luca se reîntoarce în Antiohia, apoi călătoreşte spre Roma împreună cu Sfântul Pavel convertind mulţime de evrei şi păgâni la credinţa creştină. “Luca, doctorul iubit, … te salută,” scrie Sfântul Apostol Pavel către Coloseni (Coloseni 4:14). La solicitarea creştinilor, Sfântul Luca scrie o Evanghelie. În conformitate cu anumite dovezi, aceasta se întâmpla în jurul anului 60 A.D., iar conform altora în jurul anului 80 d.Hr. După mucenicia Sfântului Apostol Pavel, Sfântul Luca propovăduieşte Evanghelia de-a lungul Italiei, Dalmaţiei, Macedoniei şi altor regiuni.

    La bătrâneţe merge în Libia şi în Egiptul de Sus; din Egipt se reîntoarce în Grecia unde continuă să propovăduiască şi să convertească cu mult zel în ciuda vârstei sale.

    În completare la Evanghelia sa, Sfântul Apostol Luca scrie Faptele Apostolilor şi dedică amândouă aceste scrieri lui Teofil, guvernatorul din Ahaia.

    La vârsta de 84 de ani, idolatrii înrăiţi îl prind şi îl torturează pentru credinţa în Hristos, apoi îl spânzură de un măslin în oraşul Teba, în Boethia. Moaştele sale făcătoare de minuni sunt mutate la Constantinopol în timpul Împăratului Constanţiu, fiul Sfântului Constantin.

    El pictează trei icoane ale Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, dar şi icoane ale Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Din acest motiv, Sfântul Evanghelist Luca este fondatorul iconografiei creştine. Conform Tradiţiei, Sfântul Luca este cel care a pictat prima icoană a Maicii Domnului zisă Povăţuitoarea sau Hodigitria, menţionată în Paraclisul Maicii Domnului:

    Mută să fie gura păgânilor,
    Care nu se închină cinstitei icoanei tale,
    Celei zugrăvite de sfântul
    Apostol şi Evanghelist Luca,
    Ceea ce se cheamă Povăţuitoare

  16. Sfantul Apostol Luca

    “Doamne, ridică-l! Doamne, ai milă de el! Doamne, izbăveşte-l, scoate-l, scapă-l. Ştiu că a greşit îngrozitor de mult dar ai milă de mine şi de el şi scoate-l cumva. Ajută-l să se trezească, să i se deschidă ochii, să înţeleagă, să nu rămână acolo, să nu ajungă, Doamne ai milă, să nu ajungă cumva în iad”. – parintele Aldea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>