Daily Archives: 3 April 2011

Sfantul Nicolae Velimirovici – Indrumar pentru saptamana a 5-a din Postul Mare: Despre inima duhovniceasca

„Au trimis Dumnezeu pre Duhul Fiului Sau in inimile voastre, carele striga: Avva Parinte.” (Gal. 4:6)

1. De ce ne este randuit postul? Cred ca pentru a ne aminti mai bine obarsia noastra. Ca sa ne amintim ca nu suntem doar rodul pamantului, ci al cerurilor – mai intai de toate al cerurilor. Ca sa ne aducem aminte ca suntem neam ales, si ca Tatal nostru e insusi Imparatul cerurilor si pamantului.
2. De ce Maica noastra Biserica Pravoslavnica ne-a randuit un astfel de post aspru? Fara indoiala, pentru ca sa ne intoarcem mintea de la toate maruntele griji zilnice si sa cugetam la ceea ce e de capatai si cu adevarat conteaza. Ca sa ne amintim obarsia noastra si adevarata noastra cale si adevarata noastra patrie.
3. Stii tu, fiul meu, de ce Maica noastra Biserica Pravoslavnica ne-a randuit postul? Negresit, pentru a ne aminti ca macar de suntem facuti din pamant, nu pamantul ne-a facut, caci si pe el a trebuit cineva sa-l zideasca. Ca sa ne amintim de cerul care il purtam in noi, in aceasta coaja trupeasca si pamanteasca. Si sa putem desparti in noi cele ceresti de cele pamantesti, si cele vesnice de cele stricacioase, si cele netrecatoare de cele trecatoare, si pe calator de masina calatorului. continuare »

Marturisire in Romania zilelor noastre: cinci maici de la man. Stavropoleos au stat in fata unui excavator pentru a-i opri pe muncitori de a lucra in timpul slujbei de Duminica

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=N6S8QBw7A7s]

In ziua de 3 aprilie 2011, zi de duminica, in centrul istoric al Bucurestiului, mai precis in preajma Manastirii Stavropoleos avea sa se intample un act de curaj si de marturisire a credintei. Cinci maici de la manastirea Stavropoleos au ales sa stea in fata excavatorului cu care o echipa de muncitori lucra la sistemul de alimentare cu apa, deranjand astfel linistea din zona si implicit sfanta liturghie ce avea loc in biserica din apropiere. Astfel muncitorii au fost nevoiti sa opreasca lucrul pana la terminarea slujbei. Pentru unii poate parea un gest banal, firesc insa pentru altii constituie un “gest mai putin ortodox”. Dimpotriva aceasta masura este intru totul ortodoxa si slava Domnului ca a avut loc, fiind pilda si pentru altii. Dar probabil pentru unii, ortodox este confundat cu politic corect si uite asa se fac compromisuri de tot felul, mai ales in cazul ereziei ecumeniste.

Sfantul Nicolae Velimirovici despre duhurile cele rele

De la inceputul lumii si al veacurilor, toate popoarele de pe pamant au crezut ca lumea duhurilor exista si ca duhurile nevazute sunt adevarate. Cu toate acestea, multe popoare au luat-o pe o cale gresita in aceasta privinta, dand in mintea lor o putere mai mare duhurilor celor rele, decat celor bune si, cu trecerea vremii, au facut zei din duhurile cele rele, construind temple pentru ele, aducandu-le jertfe si rugaciuni si bizuindu-se pe ele, pentru toate lucrurile. Cu trecerea vremii, multe popoare s-au lepadat cu totul de credinta in duhurile cele bune si au ramas numai cu credinta in duhurile cele rele, sau in “zeii” cei rai, asa cum ii numeau ei; asa incat aceasta lume parea ca o cursa de cai, unde oamenii si duhurile rele se luau la intrecere. Duhurile cele rele chinuiau oamenii din ce in ce mai mult, si i-au orbit, numai pentru a sterge din mintea oamenilor orice gand de Dumnezeu, bun si cu putere mare, data de Dumnezeu duhurilor celor bune.

Si in zilele noastre, toate popoarele de pe pamant cred in duhuri. Si, in adevar, aceasta credinta este corecta. Cei care nesocotesc lumea duhurilor, o nesocotesc, pentru ca ei vad numai cu ochii lor trupesti si nu o pot vedea. Dar lumea duhurilor nu ar fi a duhurilor, daca s-ar vedea cu ochii trupesti. Atunci, fiecare om care are mintea deschisa si inima neinvartosata de pacat, poate simti in intreaga sa fiinta, in fiecare zi si in fiecare ceas, ca noi nu suntem singuri in lumea aceasta, numai in tovarasia naturii mute, a rocilor, plantelor, animalelor si altor fapturi, elemente si fenomene, ci, ca sufletele noastre se afla mereu in legatura cu lumea nevazuta, cu fiinte nevazute. Dar ei gresesc, scapandu-se de duhurile cele bune si facandu-si zei din duhurile cele rele, inchinandu-se lor.
continuare »