Sinodul tâlhăresc:

Microcipul – dezvaluirile unui specialist

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa si pe toata lumea Ta !

specialist_microcipVa supunem atentiei, dezvaluirile unui cercetator din divizia de cercetare a companiei Philips.

Credeţi că, dacă cineva ar dori să ne spioneze şi să ne controleze, atunci ar implementa un sistem de care ar afla… întreaga lume?

Cristian Presura: Chiar dacă nu vrea, la un moment dat tot se va afla, fiindcă este folosit de toţi! Deci, probabil că dacă vrea, îl va implementa oricum, căci ştie foarte bine ca se va afla…

Faţă de paşaportul în formă veche, acesta va asigura o permanentă urmărire (în orice moment) ştiind că cele vechi erau „scanate” doar la trecerea peste graniţă. De ce aceste facilităţi de ultimă oră, puse în slujba omenilor dezintersaţi, generatoare de stress?

Da, aceasta era ideea iniţială (a unei permanente urmăriri). Din păcate nu cred că va fi implementat, din motive sociale şi tehnice. În primul rând, un astfel de sistem a fost pus în practică la o parte din divizia de cercetare a companiei Philips, acum mai mult de zece ani. Ideea era să monitorizeze automat timpul de lucru. Oamenii însă au avut reacţii negative simţindu-se monitorizaţi permanent, aşa încât, în scurt timp, sistemul a fost eliminat.

În al doilea rând, chiar după apariţia actulelor pasapoarte biometrice, un grup de cercetători au arătat că datele de pe noul paşaport pot fi citite uşor de la distanţă, în mod fraudulos! Cu alte cuvinte, orice electronist amator ar fi putut citi datele din paşaportul, din buzunarul meu, să ştie cine sunt şi ce amprentă am! Tehnologia nu este sigură! După un moment de comoţie, inginerii noii tehnologii au venit cu o soluţie de improvizaţie: noul paşaport va avea o copertă de aluminiu, care va „ascunde” datele, de eventualii hoţi (aluminiul este un metal, care se stie că ecranează câmpul electromagnetic al aparatului de citire). Din păcate, sistemul „rezistă” până când titularul deschide paşaportul, dintr-un motiv sau altul. Atunci datele sunt din nou vulnerabile!
Dupa cum am spus, deci, tehnologia nu este încă sigură. Există la ora actuală diverse companii (ca, de exemplu, compania Philips) care vin cu tehnologii pentru securizarea acestor date. Unele dintre acestea urmăresc să securizeze datele existente pe cip (prin criptografierea acestora), altele să securizeze transferul lor la o eventuală bază de date (dacă guvernul va vrea să le stocheze, ceea ce e foarte probabil), iar altele să securizeze păstrarea acestora în baza de date. Toate aceste tehnologii nu sunt încă mature. Părerea mea personală este că aici politica a luat-o înaintea tehnologiei….

Ce elemente de siguranţă există împotriva multiplicării fizice a CIPurilor?

Coperta de aluminiu este cea mai cunoscută. O alta este stocarea pe paşaport, nu a amprentelor propriu-zise, ci a unor date criptate. Cu alte cuvinte, chiar dacă cineva citeşte datele, nu ştie care va fi amprenta.

Cum se asigură protecţia bazei de date?

Aici, încă nu am auzit de soluţii eficiente – altele decât cele folosite în cadrul băncilor.

Cum suntem asiguraţi contra erorilor şi „amestecului” de date, din informaţiile beneficiarilor de paşapoarte?

Există câteva proceduri, de scădere a ratei de eroare, ca aceea a înregistrării nu numai a amprentelor ci şi a unor informaţii codate ale aceleiaşi amprente, care să ajute la reconstituirea amprentei în momentul în care o parte din date ar fi pierdute (intr-un fel, o tehnologie asemanatoare celei ce apare în cazul mult-mai cunoscutelor deja CD-uri şi DVD-uri)

Când vor fi CIPurile funcţionale şi distribuite către guverne ?

Nu ştiu, durează însă sigur câţiva ani.

Care este locul unde se vor implanta ?

Oops, credeam că vorbim de CIPurile din paşapoarte, care stochează, digital, amprenta, fotografia şi celelalte date personale. La ora actuală, guvernul român nu intenţionează să implanteze niciun fel de CIP în niciun fel de persoane. De remarcat însă că, în Occident, implantarea CIPurilor se discută activ. În Olanda este răspândită pe scară largă implantarea câinilor, cu CIPuri de identificare, în aşa fel încât, cineva care găseşte un câine pierdut, să ştie al cui este.
Un alt exemplu este tot Olanda, unde un grup de tineri a acceptat experimental implantarea unor CIPuri, pentru a-şi uşura accesul la o discotecă din Amsterdam. Totuşi, implantarea CIPurilor nu este in vizorul Guvernului Român la ora actuală.

Puteţi să ne explicaţi ce principiu de funcţionare are la bază un astfel de CIP şi să-l comparaţi, eventual, cu modele similare?

CIPul din paşaport are două componente esenţiale. Prima este o memorie de 32 kilobytes EPROM, care este o memorie non-volatilă – care nu dispare atunci când CIPul nu este alimentat cu energie electrică. În plus, ea este o memorie ROM, ceea ce înseamnă că nu poate fi scrisă decât o singură dată, atunci când datele sunt puse de oficialităţi în paşaport.

O a doua componetă este antena CIPului, care este în esenţă, pasivă, adică nu are nevoie de baterie. În momentul în care CIPul ajunge la mai puţin de 10 cm de dispozitivul de citire, antena CIPului captează energia electromagnetică trimisă de acesta (prin efectul de inducţie electromagnetică) şi este astfel în stare să transfere datele, din memoria EPROM către dispozitivul de citire.

timeformasonryclockseattleCIPurile vor fi incluse doar în paşapoarte şi buletine sau, în final, vor fi implantate în organismul uman şi, la ce nivel?

Momentan ele vor exista doar în paşapoarte. Pe viitor însă, există posibilitatea ca acestea să fie implantate în corpul uman deşi, dacă vor fi implantate, acestea vor lua o formă cu totul diferită. Discuţia este deschisă şi există atât pe masa de lucru a cercetatorilor, cât şi în dezbaterile legiferatorilor. Avantajele ţin, de obicei, de uşuarea administrării (ca de exemplu: plata la magazin, care se poate face automat, numai trecând pe lângă casa de marcat!)  “Nimeni nu va putea cumpara sau vinde daca nu va avea semnul fiarei” (Apoc. 13,17).

Dezavantajele includ riscuri medicale (corpul trebuie să nu aibă reacţii adverse) şi costuri mai ridicate pentru amplasarea infrastucturii. Trebuie amintită aici, însă, reacţia adversă a cetăţenilor, care simt aceste implantări ca pe o violare a spaţiului lor intim. Atata timp cat Comisia Europeana nu va avea argumente care să arate cu adevărat că implantarea cu CIPuri aduce avantaje majore societăţii, este foarte puţin probabil ca această tehnologie să fie adoptată în următorii zeci de ani.

Care sunt eventualele puncte pozitive ale acestui sistem, sau negative? Cunoasteti ce date vor fi stocate, sau acestea diferă de la un stat la altul? Se va ajunge la momentul in care fara acest CIP, de exemplu, sa nu te poţi interna într-un spital?

Cele mai importante date stocate în CIPul din paşaport sunt, în principiu, poza persoanei şi amprenta fiecărui deget, la care se mai adaugă datele obişuite, ca de exemplu: data naşterii, localitatea de domiciliu etc. Amprentele însă, nu vor fi luate pentru copiii mai mici de 12 ani, căci degetele lor sunt în formare până la această vârstă, iar forma amprentei se schimbă, astfel, în timp. Diferenţe esenţiale nu ştiu să existe, de la stat la stat, cel puţin pentru statele europene.

De notat că, în cele mai multe state europene occidentale, paşaportul biometric a fost deja introdus, din anul 1996, fără prea mari comoţii în societate. Bineînţeles că se poate ajunge ca cineva fara CIP să nu se interneze în spital, atâta timp cât nu are practic, la el, paşaportul!

Tot cei care duc o luptă mai acidă susţin că, prin aceste CIPuri, ar putea fi controlată chiar şi voinţa omului, fără să îşi dea seama – în viitor (după modelul electrozilor care, se pare, induceau fericirea…). Există acest „pericol” al fericirii induse?

Este adevărat, există la ora actuală tehnologii de influenţare a minţii, ca de exemplu implanturile din creier, destinate bolnavilor de Parkinson. Este cunoscut că acestea ameliorează boala, după cum este, la fel de cunoscut şi că ele pot face unele persoane fericite sau nefericite, prin simpla întoarcere a unui buton. Momentan însă, nu vorbim decât despre introducea CIPurilor în paşaport, nu în corpul uman şi, cu atât mai puţin, în creier.

healthcareCiteam undeva despre faptul că există în cercetare CIPuri care vor putea fi conectate la reţeaua neuronală a creierului, oferind astfel posibilitatea, pentru cei ce controlează biocipul, să înregistreze imagini vizuale şi auditive neuronale, adică exact ce vede şi ce aude subiectul. Pare de necrezut? Şi totuşi, această tehnică este deţinută deja de Agenţia Naţională de Securitate. Încă din 1986, cercetătorii de la Universitatea din Michigan, în colaborare cu AT&T, declarau că sunt pe punctul de a controla complet înregistrările acustice neuronale şi transmiterea de semnale acustice în interiorul creierului, omul putând fi astfel telecomandat.

Din păcate, astfel de cercetări există, multe dintre ele având loc însă fără avizul prealabil al unor comisii etice (n.n. ce sa mai vorbim de binecuvantarea Bisericii)- care abia în ultimii ani au început să apară prin universitati sau institute de cercetare. Tehnologic, se pare că, într-adevăr, multe lucruri s-ar putea face dacă am reuşi să instalăm câteva mii de CIPuri în creier, influenţând astfel zone întregi de neuroni. Putem citi, parţial, ce imagini vizuale ajung la creier, dacă implantăm caţiva electrozi în creierul unei muşte. Tehnica este folosită de cercetători pentru a înţelege ce vede, de fapt, o muscă…

Putem la ora actuală introduce implanturi cohleare, care fac posibil auzul la un număr mare de persoane ce şi-au pierdut această capacitate sau nu au avut-o din naştere. Aici vom „telecomanda” neuronii aproape de urechea nefuncţională, neuroni ce trebuie să trimită mai departe semnalul către creier. Cu alte cuvinte, se pot realiza multe lucruri dacă introducem CIPuri în creier, bune sau rele.

Imi puteţi spune dacă am dreptate când afirm că exact cel ce are cunoasterea, eventual va accepta?

Nu cred ca observatia e valabilă, în general. Aş putea să ştiu mai multe despre paşapoartele biometrice, ca de exemplu că nu sunt încă securizate, şi atunci să duc o campanie de renunţare la ele…

Cineva imi spunea: „Nu cred ca există cercetător, care să nu ne arate aspectele pozitive ale muncii sale!” Credeţi că are dreptate?

Aveţi dreptate, cercetatorii sunt înclinaţi, de cele mai multe ori, să prezinte aspectele pozitive ale muncii lor. Atenţie deci, când auziţi unul vorbind, fiţi cu cel putin 50% mai sceptic pentru a fi mai aproape de adevar!

În concluzie: putem „scăpa” de coduri de bare, CIPuri şi alte asemenea elemente de control şi monitorizare? O părere personală…

Nu, nu cred ca vom scăpa. (n.n. fara ajutorul lui Dumnezeu normal ca nu vom scapa !!!) Mai mult însă, vom fi dezamăgiţi atunci când copiii noştri le vor accepta foarte uşor. Cred că aceste metode de identificare fac parte din această tendinţă de eficientizare a societăţii deşi, atenţie, există şi interese politice meschine în spatele introducerii lor.

Dacă însă societatea românească găseşte de cuviinţă că avantajele introducerii lor (subliniate de Guvernul României – de exemplu o aderare mai rapidă la Spaţiul Schengen şi renunţarea la viză pentru America) nu depăşesc celelalte aspecte negative (securizarea datelor, posibilitatea de a fi utilizate intr-un scop ilegitim, etc.) atunci Guvernul României are datoria să asculte de cei care l-au ales…

Cristian Presura – cercetător în divizia de cercetare a companiei Philips.
Experienţă acumulată în dezvoltarea diverselor soluţii hardware, de înregistrare a datelor biometrice şi în modalităţile securizate de stocare a acestora.
Brevete de invenţii şi articole în reviste de specialitate, în domeniul biometriei, ca de exemplu identificarea de persoane pe baza unor caracteristici fizice ce nu lasă urme (imagini ale vaselor de sânge din deget sau caracterisiticile specifice ale electrocardiogramei).

http://www.eurasip.di.uoa.gr/eurasip/Proceedings/Eusipco/Eusipco2007/Papers/B1L-C02.pdf
http://www.wipo.int/pctdb/en/wo.jsp?wo=2006082550
http://www.wipo.int/pctdb/en/wo.jsp?wo=2008038220
http://www.freepatentsonline.com/WO2006082550.html

2 comments

  1. Traiasca Legiunea si Capitanul!

    Spune-mi, te rog, cum sa plasez si eu o imagine sau un text
    cum ai plasat tu la DOWNLOAD?

    Appeareance > Widget-uri > Text (introduci codul html

    )

  2. Traiasca Legiunea si Capitanul!

    Doamne apara si ne pazeste.sfarsitul e aproape fratilor sa ne trezim si sa luptam muceniceste ca marii martiri,sa ne invrednicim de dragostea lui Hristos.Haideti sa nu-L mai mahnim macar o data sa se mandreasca si El cu noi si SA NU ACCEPTAM ACESTE BLESTEMATE DE CIP-URI.Doamne ajuta si ma iertati

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*